 PE CALE DE DISPARI�IE. �n lipsa cosa�ilor, f�ne�e devin p�rloag�
• recoltarea f�nului este o grij� �n plus pentru gospodarii de pe V�ile Bicazului �i Bistri�ei • lipse�te for�a de munc�, tinerii plec�nd �n str�in�tate • cre�terea animalelor nu mai reprezint� o atrac�ie • ziua de coas� este 500.000 de lei, plus m�ncare, b�utur� �i �ig�ri • �n zona de munte, timpul de coas� este �n toi. To�i b�rba�ii, cu grija vitelor din propriile gospod�rii, au intrat �n plin� campanie de recoltare a f�nului. Conform tradi�iei, perioada optim� de str�ngere �i conservare a acestui furaj este iulie �i august. „�n acest an, produc�ia de f�n este foarte bun� ca urmare a ploilor din prim�var� �i c�ldurilor din iunie - iulie, ce au �nlesnit cre�terea ierburilor“, spun ��ranii. Din nefericire, se estimeaz�, lu�ndu-se �n calcul experien�a anilor trecu�i, c�, �i-n acest an, o mare parte din f�ne�e vor r�m�ne neexploatate. Motivul: lipsa for�ei de munc� tinere din sate, ca urmare a exodului acestei categorii sociale la munc�, peste hotare. B�tr�nii de pe V�ile Bistri�ei �i Bicazului, pentru care cre�terea animalelor este �ndeletnicirea cu care s-au n�scut, asist� neputincio�i la s�lb�ticirea vegeta�iei din �arinile comunit��ilor locale, ca urmare a abandon�rii terenurilor de c�tre cei mai mul�i dintre gospodari. „Este un mare p�cat s� la�i iarba necosit�, c�nd noi, pe vremuri, umblam dup� fiecare pai, pentru a avea cu ce hr�ni vitele“, a afirmat Ion Naclad din Potoci, un v�rstnic pentru care agricultura specific� locului a constituit toat� via�a o preocupare major�. „Noi ne-am n�scut aici, la munte, �i fiecare om avea, �n trecut, �n gospod�rie cel pu�in dou�-trei vaci cu lapte, o pereche de boi sau cai, iar oi, de la 20-30 �n sus. Pentru asta, toat� vara f�ceam f�n �i mai-mai c� nu ne ajungea iarna. Acum, cine s�-l mai fac�? Noi s�ntem b�tr�ni, iar tinerii nu mai vor s� aud�...“, a afirmat Ion Zai�, din Ceahl�u. �ntr-adev�r, migra�ia tinerilor �n Occident a pustiit satele de for�� de munc�. Or, f�cutul f�nului este, �ndeob�te, o treab� b�rb�teasc�. Pentru a face fa��, un gospodar, cu multe animale �n b�t�tur�, este nevoit s� angajeze cosa�, fie dintre vecini, c��i mai s�nt ap�i de o a�a munc� grea, fie din zona de se�. Asta �n condi�iile �n care omul are venituri b�ne�ti disponibile acoperirii cheltuielilor, deoarece recoltarea f�nului cost�. O zi de coas� bate �ntre 400 �i 500 mii lei, iar o zi de adunat, 250 mii lei. La aceste sume mai trebuie ad�ugate costul hr�nei �i a unui pahar de �uic� sau vin, c�ci a�a s-a �ncet��enit prin partea locului. „La noi, pe Valea Bistri�ei, nu mai g�se�ti om care s�-�i coseasc� sub 500 mii lei ziua. Ba�ca m�ncarea �i b�utura, iar dac�-i fum�tor, mai trebuie s�-i cumperi �i �ig�ri“, a spus Costic� T�nas�. Cei care nu-�i permit s� fac� f�nul caut� s�-l �nchirieze altora mai vrednici, iar dac� ierburile disponibile nu au c�utare, se roag� de vecini s�-l str�ng� gratuit „numai s� nu r�m�n� �n p�r�sire“, dup� cum afirm� ei. Dar nimeni nu se �mbie la o a�a treab�. „Ca urmare, r�m�n r�pile noastre pline de ierburi, animalele dispar, iar terenurile din �arinile ob�tii se s�lb�ticesc“, a declarat Gheorghe Conu�, din Poiana Teiului. Interesant este faptul c� necazul oamenilor din zona de munte �n ceea ce prive�te recoltarea f�nului este cunoscut �i de c�tre administra�iile locale sau chiar de c�tre cele de mai „sus“, dar nimeni nu are solu�ii. „Nu avem ce face. Oamenii s�nt proprietari de f�ne�e, tinerii au plecat �n str�in�tate la munc�, iar cre�terea animalelor nu mai constituie o atrac�ie pentru genera�iile urm�toare“, spun primarii din comunele de pe Valea Muntelui. Speciali�tii din agricultur� bat drumurile �n zona de munte, „tr�mbi��nd“ avantajele unor programe de finan�are extern� privind agricultura, doar c� gospodarii, �n mare parte oameni �n v�rst�, privesc cu ne�ncredere la toate cele spuse de mai marii agriculturii. C�t despre finan��rile prin programul SAPARD, pe Valea Muntelui, implementarea unor astfel de proiecte la nivel de agricultor este, �nc�, o utopie.
C� a cre�te animale devine de domeniul trecutului prin gospod�riile muntenilor o atest� �i faptul c� produsele ob�inute nu pot fi comercializate din pricina distan�ei fa�� de ora�e, sistemul de colectare a laptelui este prost, iar pre�ul oferit pe vaci sau oi este nesim�it de mic.
|
Autentificare
