Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri August 2006
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Social 11 August 2006
Tipreste articolul - Varianta pentru imprimant Trimite acest articol unui prieten  prin email
Prini plecai la munc n strintate i consecine psihologice asupra copiilor

P�rin�i pleca�i la munc� �n str�in�tate �i consecin�e psihologice asupra copiilor

Instabilitatea socio-economic� din Rom�nia �i tranzi�ia interminabil� au determinat pe mul�i dintre rom�ni s� plece la munc� �n str�in�tate pentru a-�i putea �ntre�ine familia. Desigur, c�tigurile ob�inute s�nt importante at�t pentru familie c�t �i pentru economia rom�neasc�, �ns� aceast� migra�ie spre vest are �i aspecte mai pu�in dorite. Acestea ar fi destr�marea familial� �i „abandonul“ copiilor la bunici sau la alte rude, cu consecin�e psihologice grave �n timp pentru ace�tia. Trecutul ne arat� c� �i �n perioada comunist� foarte mul�i p�rin�i au fost nevoi�i s� lucreze pe �antiere, �n alte ora�e, �i s� lase copilul �n grija bunicilor. Ace�tia din urm� au avut dintotdeauna un rol foarte important �n educa�ia �i cre�terea copiilor, dar dup� revolu�ie au un rol �i mai mare, pentru c� foarte mul�i rom�ni, aproape dou� milioane lucreaz� �n prezent �n str�in�tate, dintre care majoritatea au �i unul sau mai mul�i copii.
Situa�ia e mai accentuat� �n Moldova �i �n zonele rurale, unde 30-50% din copii tr�iesc la bunici sau la rude apropiate. S�nt �i cazuri �n care copilul cel mare de v�rsta adolescen�ei este �i tat� �i mam�, av�nd grij� de fra�ii lui mai mici. �n situa�ii extreme copilul r�m�ne total abandonat �i autorit��ile trebuie s� aib� grij� de el. Exist� o problem� destul de delicat� care se ridic�: ar fi mai bine s� se r�m�n� �n Rom�nia �i p�rin�ii s� nu aib� bani, astfel s� nu aib� posibilitatea s�-i educe �i s�-i �ngrijeasc� sau e mai bine s� plece, elimin�ndu-se problemele financiare, �ns� s� r�m�n� copii �n grija altor persoane sau doar cu un p�rinte. Lucrurile nu pot fi privite �n alb �i negru, �ns� trebuie eviden�iate consecin�ele psihologice care apar ca urmare a absen�ei numai a unuia din p�rin�i pe o perioad� mai lung�. Din momentul na�terii, copilul observ� c� exist� dou� persoane �n jurul lui cu roluri diferite. �mpreun�, p�rin�ii �ndeplinesc toate func�iile familiale. Func�ia instrumental� este legat� mai mult de tat�, iar cea afectiv� de mam�. �n aceste condi�ii apare identificarea b�iatului cu tat�l, iar a fetei cu mama, necesar� constituirii identit��ii de sine a copilului. Aceast� identitate este afectat� c�nd nu exist� ambele figuri parentale �n preajma copilului.
Copii �nva�� s� accepte limitele �i disciplina pe care p�rin�ii o impun. El poate manipula prin dualitatea lui pe p�rin�ii care nu s�nt uni�i. De exemplu, c�nd nu reu�e�te s� ob�in� ceva de la unul din p�rin�i �ncearc� de la al doilea �i reu�e�te astfel �n cele mai multe cazuri �i invers. La v�rsta de trei ani copilul crede c� el este cel mai puternic. Omnipoten�a este o iluzie, o fantezie a copilului, p�rin�ii fiind cei care �l fac s� revin� cu capul pe p�m�nt prin educa�ie �i prin limitele impuse. �n momentul c�nd acestea nu s�nt, copilul se simte puternic, c� poate s� fac� orice, �ns� �n momentul c�nd nu reu�e�te s� fac� fa�� problemelor intervine dezam�girea �i frustrarea.

Plecarea unuia dintre p�rin�i sau a ambilor, conduce la un sentiment de abandon sau la anxietatea de separare.

„Se recomand� s� se evite plecarea ambilor p�rin�i �n str�in�tate“
Astfel fiecare desp�r�ire pe parcursul vie�ii lor va fi traumatic� �i accentuat�. Eforturile vor fi �ndreptate spre evitarea desp�r�irii, chiar dac� uneori aceasta este necesar�. Astfel vor ap�rea multe compromisuri �i tulbur�ri afective. Intervine �i lipsa ata�amentului care nu poate fi compensat� �n nici un alt fel. Lipsa de afectivitate este de cele mai multe ori autocompensat� prin cheltuieli nejustificate �i prin imaginea afi�at�, �ns� banii nu pot compensa lipsa p�rin�ilor �i rolul lor �n dezvoltarea copilului �i �n via�a de zi cu zi. Absen�a p�rin�ilor sau doar a unuia poate conduce �i la probleme �colare, copilul nu se mai concentreaz�, se �nchide �n el sau devine nelini�tit, abandoneaz� �coala uneori, nu are nimeni puterea s�-l controleze. Copilul sufer� de disciplin�, de lipsa de limitare.
P�rin�ii pleca�i s�nt de mai multe feluri: care sun� des, care vin acas� la c�teva luni �i-l viziteaz� sau care numai trimit bani. �n aceast� privin�� autorit��ile trebuie s� impun� ca plecarea �n str�in�tate s� aib� loc dup� ce s-a l�sat copilul pe m�ini bune �i s-a luat angajamentul de a se �ine un contact permanent cu copiii, cu toate c� cele mai moderne mijloace de comunicare, telefonul sau internetul nu �in loc de c�ldur� uman� �i de un sfat dat de aproape, cu afec�iune p�rintesc�.
Din p�cate, aceast� datorie se uit� c�nd se ajunge �n str�in�tate �i dac� la �nceput era �n plan r�m�n�nerea pentru o perioad� scurt�, aceasta se prelunge�te p�n� se ajunge la instalarea unei rupturi puternice �ntre p�rin�i �i copii.
�n concluzie, se recomand� s� se evite plecarea ambilor p�rin�i �n str�in�tate �i de asemenea, �nainte de aceasta, c�teva �nt�lniri de consiliere psihologic� care s� stabileasc� rela�ia dintre p�rin�i dup� plecare �i rela�ia �ntre p�rintele plecat �i copil/copii, pentru a se evita apari�ia de probleme �n familie �i la copii.
Altfel, se creeaz� la copii sentimentul abandonului �i este posibil ca odat� ajun�i la maturitate s� abandoneze �i ei pe copii lor ca un fel de protest �i ca r�zbunare �mpotriva propriilor p�rin�i.

Articol afisat de 15540 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Dr. Miron ITZHAK, psiholog clinician principal, di)
Adaug comentariul tu la acest articol Comentarii la acest articol:
Ad�ugat de Piranha la data 11.08.2006 08:16
100% adevarat
se tot fac atatea sondaje,se scriu atatea articole...dar de ce nu incearca cineva sa faca ceva???de ce nu ajuta cineva acesti oameni(pe bune,nu doar cu promisiuni care mai rau iti fac)???ce sa faci aici in tara???sa maturi strazile???cu un venit de
7-8 mil abia reusesti sa supravietuiesti!!!nu mai vorbim de concedii sau alte "SF-uri" ca deja ne depaseste...sa traiasca politicienii...scuze magarii tarii care stau si dorm toata ziua,nu fac nimic cu un venit de mizerie sa vada cum e...
Si dupa asta sa se mai intrebe de ce pleaca lumea din tara???
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective