De vorbďż˝ cu duhovnicul Iustin Pďż˝rvu : „Sďż˝ fim smeriti, dar nu pďż˝nďż˝ la slugďż˝rnicie“

• „Dacďż˝ stďż˝m si reflectďż˝m putin sau ďż˝ntoarcem o privire ďż˝napoi la atďż˝tea veacuri de istorie crestinďż˝, poporul nostru prin ďż˝nsďż˝si structura lui sufleteascďż˝ a trďż˝it sub semnul oblďż˝duitor al crucii, al dragostei si grijii pe care Dumnezeu i-a purtat-o tocmai pentru ceea ce putem numi smerenie romďż˝neascďż˝“

„Luati jugul Meu asupra voastrďż˝ si ďż˝nvďż˝tati de la Mine cďż˝ sďż˝nt blďż˝nd si smerit cu inima si veti gďż˝si odihnďż˝ ďż˝n sufletele voastre" (Matei, cap. 11, 29). Domnul Iisus Hristos ne-a lďż˝sat multe ďż˝nvďż˝tďż˝turi mďż˝ntuitoare, arďż˝tďż˝ndu-ne prin ďż˝nsusi exemplul Lui cum sďż˝ le ďż˝mplinim. Ne-a iubit asa de mult pe noi cei rďż˝tďż˝citi si prinsi ďż˝n mrejele multor pďż˝cate, ďż˝ncďż˝t S-a dat pildďż˝ de smerenie arďż˝tďż˝ndu-ne cum sďż˝ mostenim ďż˝mpďż˝rďż˝tia cerurilor. Ce dovezi sďż˝ mai cerem sau ce ďż˝nvďż˝tďż˝turi sau filozofi sďż˝ mai cercetďż˝m? Nu trebuie decďż˝t sďż˝ ne descďż˝tusďż˝m sufletele din robia patimilor si sďż˝ luďż˝m aminte la viata Domnului care este o neďż˝ntreruptďż˝ si o negrďż˝itďż˝ smerenie. Se naste smerit ďż˝ntr-un grajd de vite, trďż˝ieste tot asa de smerit ďż˝nvďż˝tďż˝nd si tďż˝mďż˝duind poporul, iar ca pe o ďż˝ncununare a acestor virtuti moare ďż˝n cea mai adďż˝ncďż˝ smerenie. „S-a smerit pe Sine ascultďż˝tor fďż˝cďż˝ndu-se pďż˝nďż˝ la moarte, si ďż˝ncďż˝ moarte pe cruce“ (Filipeni cap 8,9). Hristos s-a ďż˝mbrďż˝cat cu smerenia ca si cu o hainďż˝ pe care a purtat-o pďż˝nďż˝ la capďż˝t, biruind cu aceasta puterile ďż˝ntunericului. Cu smerenia si cu dragostea cu care S-a plecat ďż˝naintea zidirii sale ne-a arďż˝tat nouďż˝, oamenilor calea pe care sďż˝ cďż˝lďż˝torim ďż˝n toatďż˝ vremea vietii noastre pentru a gďż˝si odihnďż˝ sufletelor noastre. Omul ďż˝nstrďż˝inat de Dumnezeu, ďż˝nghiontit la tot pasul de tatďż˝l minciunii si al mďż˝ndriei, ďż˝si pune toatďż˝ nďż˝dejdea ďż˝n propriile puteri, ďż˝si expune cu lďż˝udďż˝rosenie faptele sale, pďż˝rďż˝sind, astfel, calea smereniei, strďż˝in fďż˝cďż˝ndu-se de izvorul a toatďż˝ bogďż˝tia. ďż˝n lďż˝comia si mďż˝ndria sa, omul uitďż˝ de traiul cel smerit si de faptul cďż˝ toate vin de la Dumnezeu si merg tot la El. Iisus ne vorbeste despre blďż˝ndetea si smerenia inimii, ne cere o lucrare lďż˝untricďż˝ fďż˝rďż˝ fďż˝tďż˝rnicie care obligďż˝ la sinceritate fatďż˝ de Dumnezeu si implicit fatďż˝ de semeni. Nu trebuie ca exteriorul si manifestďż˝rile noastre cele din afarďż˝ sďż˝ prisoseascďż˝ interiorului. Trebuie sďż˝ existe o complementaritate ďż˝ntre cele douďż˝ aspecte, ca sďż˝ nu ne facem asemenea fariseului, ci sďż˝ urmďż˝m pilda vamesului care recunoscďż˝ndu-si pďż˝catele si prin smerita pocďż˝intďż˝ a sufletului se face plďż˝cut lui Dumnezeu. Dacďż˝ stďż˝m si reflectďż˝m putin sau ďż˝ntoarcem o privire ďż˝napoi la atďż˝tea veacuri de istorie crestinďż˝, poporul nostru prin ďż˝nsďż˝si structura lui sufleteascďż˝ a trďż˝it sub semnul oblďż˝duitor al crucii, al dragostei si grijii pe care Dumnezeu i-a purtat-o tocmai pentru ceea ce putem numi smerenie romďż˝neascďż˝. Traditia ne aduce permanent ďż˝n fata ochilor pe omul din popor iubitor de strďż˝ini, ďż˝ngďż˝duitor, cu fricďż˝ de Dumnezeu, cu respect si evlavie fatďż˝ de cele sfinte si cu cugetul smerit, auzindu-l adesea spunďż˝nd „asa vrea Dumnezeu“. Mai este, ďż˝nsďż˝, o vorbďż˝ romďż˝neascďż˝: „nu existďż˝ pďż˝dure fďż˝rďż˝ uscďż˝ciuni“. Asa s-a ďż˝ntďż˝mplat si de-a lungul timpului, ďż˝n care mare parte din romďż˝ni si-au vďż˝zut smerit de viata lor de zi cu zi: sďż˝ nu fie ďż˝n ceartďż˝ cu vecinul, sďż˝ nu supere pe oarecine, sďż˝-si ďż˝nvete copii carte si sďż˝-i ducďż˝ la bisericďż˝, sďż˝ trďż˝iascďż˝ din muncďż˝ cinstitďż˝ si multe altele. Au existat, ďż˝nsďż˝, si trďż˝dďż˝tori care, stďż˝pďż˝niti de mďż˝ndrie si de alte patimi pe care aceasta le naste, si-au trďż˝dat neamul. Romďż˝nul a avut o demnitate aparte ďż˝n care s-au ďż˝mpletit armonios dragostea cu smerenia. Am convietuit atďż˝tea veacuri cu diverse nationalitďż˝ti fďż˝rďż˝ conflicte, tocmai pentru cďż˝ romďż˝nul a stiut ďż˝ntotdeauna sďż˝ lase mai mult de la el, ba chiar uneori prea mult. A preferat sďż˝ se facďż˝ „slugďż˝“ numai sďż˝ fie liniste si fiecare sďż˝-si vadďż˝ de rosturile lui. ďż˝n temnitele comuniste, au avut prilejul sďż˝ vadďż˝ atďż˝tea chipuri de romďż˝ni adevďż˝rati care au ďż˝nteles cuvďż˝ntul Evangheliei: dragoste, blďż˝ndete si smerenie. Am fost batjocoriti si umiliti, dar ceea ce ne-a tinut constiinta treazďż˝ a fost credinta si faptul cďż˝ identitatea noastrďż˝ ca popor o gďż˝sim si o mentinem ďż˝n sďż˝nul bisericii ortodoxe si a traditiei. Romďż˝nul are un bun simt nativ pe care ďż˝l putem considera dar de la Dumnezeu, fďż˝cďż˝ndu-l, astfel, diferit de celelalte natii ale Europei. Numai cďż˝, astďż˝zi, constatďż˝m cu durere cďż˝ avalansa civilizatiei Europei apusene destabilizeazďż˝ si zdruncinďż˝ din telmelii asezarea sufleteascďż˝ de veacuri a romďż˝nului. Dar, nďż˝dďż˝jduim cďż˝ Dumnezeu nu ne-a uitat si cďż˝ ďż˝ncďż˝ mai sďż˝nt rďż˝dďż˝cini adďż˝nci care sďż˝ ne mentinďż˝ o anumitďż˝ integritate si demnitate. Sďż˝ fim smeriti, dar nu pďż˝nďż˝ la slugďż˝rnicie pentru binele nostru ca popor ortodox, ďż˝n aceastďż˝ Europďż˝. Sďż˝ rďż˝mďż˝nďż˝ smeriti ďż˝n sensul evanghelic, ca sďż˝ nu prejudiciem partea cea nevďż˝zutďż˝ a existentei noastre.