Planeta Gheorghe A.M. Ciobanu

De altfel, fiecare dintre noi s�ntem o planet�. Cu contururile ei, cu geografia ei, cu misterele si tainele ei, cu modul ei de a interactiona cu universul din care face parte. Cu abisul necuprins al Universului si cu Dumnezeul care coordoneaz� acest abis. Despre asta si despre multe altele a vorbit profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu, cu c�teva zile �n urm�, elevilor Seminarului Teologic Franciscan din Roman, la o �nt�lnire asezat� sub semnul darurilor lui Dumnezeu.
Cu spiritu-i treaz si vivace, Gheorghe A.M. Ciobanu a descris - dup� o alt� confesiune plin� de adev�r si �nv�t�minte a p�rintelui Anton Sociu - �n linii mari, reperele unei biografii care, f�r� exagerare, ar putea fi numit� exemplar�. Cu at�t mai mult cu c�t conditiile economice, politice si sociale ale unei perioade extrem de zbuciumate si pline de cataclisme nu au fost deloc favorabile unei desf�sur�ri plenare a spiritului si potentialului detinut de eruditul romascan. Dar, acest lucru i-a permis, asa cum m�rturisea, o viziune orizontal� asupra realit�tii.
Fiu de zidar, ďż˝ndrďż˝gostit de trenuri si locomotivďż˝, martor al ororilor rďż˝zboiului si al refugiilor, nďż˝scut la Roman, la 25 martie 1925, profesorul, eseistul, publicistul si omul de culturďż˝ Gheorghe A.M. Ciobanu a urmat cursurile Scolii Primare de bďż˝ieti nr.4, Liceul „Roman Vodďż˝“ si Facultatea de Drept din Iasi pe care a absolvit-o ďż˝n 1949. Cursurile altor patru facultďż˝ti - Medicinďż˝, Agronomie, Arhitecturďż˝ si Filologie - au fost abandonate pe rďż˝nd, din pricina lipsei mijloacelor de vietuire. Timp de jumďż˝tate de secol a predat ďż˝n ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul de stat, nu mai putin de saizeci de discipline, ďż˝n treizeci si sase de scoli.
A publicat zece volume si are �n preg�tire un al unsprezecelea, s-a risipit �n sarcini obsesti pe care le-a onorat cu constiinciozitate, a trecut pe l�ng� moarte de dou�zeci si dou� de ori, a iesit �n fata unui auditoriu public de peste dou� mii de ori, este adept al teoriei lucrului bine f�cut, al pretuirii muncii si al ordinii, si are ca ideal suprem bucuria de a tr�i, de a fi, de a exista.
„Si a nu fi este tot un fel de a exista; mediocru“
„Sďż˝ nu vďż˝ fie teamďż˝ de acest «a fi»! Pentru cďż˝ si a nu fi este tot un fel de a exista; mediocru. Aceastďż˝ dorintďż˝ de a fi, de a mai fi si de a prea fi, este ilustratďż˝ convingďż˝tor de «Faust» al lui Goethe care, ďż˝n ciuda faptului cďż˝ viata este irepetabilďż˝, o trďż˝ieste din nou ajungďż˝nd, pentru o clipďż˝, sďż˝ fie fericit: «O, clipďż˝, mai rďż˝mďż˝i, cďż˝ esti atďż˝t de frumoasďż˝!». Cine a spus asta? Bďż˝trďż˝nul Faust care, la ďż˝nceput, ďż˝si dorea moartea. Si apoi, exemplul lui Rembrandt, unul din marii bogďż˝tasi ai Amsterdamului, care ajuns cersetor, ďż˝si redescoperďż˝ opera si exclamďż˝: «N-am trďż˝it degeaba pe pďż˝mďż˝nt!». Si, ďż˝n fine, ca sďż˝ dďż˝m si un exemplu din arta sunetelor, Beethoven, acest necďż˝jit si nenorocit al istoriei care a evoluat cďż˝tre viatďż˝ si ďż˝mplinire de la criza profundďż˝ consemnatďż˝ de celebrul testament de la Heilligenstadt“, a sustinut romascanul.
De fapt, ďż˝ntregul expozeu autobiografic al lui Gheorghe A.M. Ciobanu a fost legat de ideea fundamentalďż˝ a sintezei principiilor estetizante ale celebrului irlandez Oscar Fingal O’Flahertie Wills, zis Oscar Wilde, cuprinse ďż˝n „Portretul lui Dorian Gray“. La o vďż˝rstďż˝ cďż˝nd ďż˝si poate revendica valabilitatea principiilor, Gheorghe A.M. Ciobanu recompune fiinta umanďż˝ din trei mari zone ce alcďż˝tuiesc triada existentialďż˝: zona fizicďż˝, cea sufleteascďż˝ si, inerent, cea abisalďż˝; toate alcďż˝tuind ďż˝n final simbolul devenirii umane.
„ďż˝n al treilea rďż˝nd, dragii mei, pe lďż˝ngďż˝ sďż˝nďż˝tatea sufleteascďż˝ de care vorbeam adineaori, avem nevoie si de sďż˝nďż˝tatea fizicďż˝. Pe care nu stim deloc sďż˝ o pretuim. Tare mďż˝ ďż˝ntristeazďż˝ cďż˝nd vďż˝d cďż˝ specia umanďż˝ s-a dedat, antihomo, trecďż˝nd la super consum de alcool, super consum de nicotinďż˝, super consum de droguri, super consum de chimie nocivďż˝. Aceste lucruri care nu sďż˝nt necesare metabolismului nostru nu au ce cďż˝uta ďż˝n fiziologia noastrďż˝. La vďż˝rsta mea, de pildďż˝, ďż˝ncďż˝ n-am ďż˝nceput sďż˝ fumez si nici sďż˝ beau. Sďż˝ vedem ce va fi de sďż˝ptďż˝mďż˝na viitoare. Am o oroare imensďż˝ fatďż˝ de droguri, pentru cďż˝ dezumanizeazďż˝, dezspiritualizeazďż˝, dezfiziologizeazďż˝. Adolescentul care are ďż˝n fatďż˝ universul si clepsidra. Mďż˝ bucur cďż˝ sďż˝nt ďż˝ntr-o institutie scolarďż˝ ďż˝n care acest cuvďż˝nt va apare ca un neologism. Cu atďż˝t mai mult cu cďż˝t nu mai sďż˝ntem pe timpul lui Rafael sau Michelangelo, cďż˝nd atmosfera planetei era mai curatďż˝. Sďż˝ntem ďż˝ntr-o continuďż˝ si crescďż˝ndďż˝ poluare a mamei pďż˝mďż˝ntesti si nu are rost sďż˝ facem mai mult rďż˝u leagďż˝nului nostru.“
O autentic� lectie de viat�. Cu at�t mai necesar� cu c�t, ast�zi, nu mai cunoastem deloc dimensiunile valorii si c�nd tot felul de nemernici, sprijiniti �n functii sau �n bani, �mboln�vesc si risipesc sufletele noastre si ale copiilor nostri.