Criz� de fort� de munc� �n Neamt

• ďż˝n judet, se ďż˝nregistreazďż˝ o diminuare masivďż˝ a numďż˝rului de anagajati • ďż˝n ultimii doi ani, numďż˝rul contractelor individuale de muncďż˝ ďż˝nregistrate a scďż˝zut cu aproape 5.500, iar acela al contractelor ďż˝ncetate a crescut cu peste 37.000 •
aderarea Romďż˝niei la UE va determina cresterea numďż˝rului nemtenilor care vor pleca la muncďż˝ ďż˝n afarďż˝ •

O criz� major� de angajati se prefigureaz� pe piata muncii din judetul Neamt, �ncep�nd din acest an, aceasta fiind provocat�, �n bun� parte, de aderarea Rom�niei la Uniunea European�, care sporeste sansele de a g�si un loc de munc� �n str�in�tate pe baz� de contract.
Judetul Neamt se confrunt� cu o diminuare a fortei de munc� angajate de c�tiva ani �ncoace.
Potrivit unor date statistice puse la dispozitie de c�tre Inspectoratul Teritorial de Munc� (ITM) Neamt, din 2004 �ncoace se constat� o sc�dere spectaculoas� a num�rului de contracte individuale de munc� �nregistrate si o crestete a celui de contracte �ncetate. Astfel, dac� �n 2004 la nivel de judet erau �nregistrate 33.702 contracte individuale de munc�, iar �n 2005 - 30.984 contracte, �n 2006 num�rul acestora a sc�zut la 28.155. �n ceea ce priveste contractele individuale de munc� �ncetate, trendul este puternic ascendent. Astfel, �n 2004 au �ncetat 27.854 contracte individuale de munc�, �n 2005 au fost �nchise 35.000, iar �n 2006 num�rul acestora aproape c� s-a dublat fat� de anul anterior, adic� au fost �ncetate 65.264.
Contractele de munc� �ncheiate au drept cauz� demisiile, concedierile, pension�rile etc. Potrivit preciz�rilor f�cute de c�tre Ioan Popescu, seful ITM Neamt, foarte multe contracte de munc� �ncetate �n ultimii ani au avut drept cauz� plecarea �n str�in�tate a nemtenilor.
„Luďż˝nd ďż˝n considerare aceste date si tinďż˝nd cont de faptul cďż˝ aderarea tďż˝rii noastre la Uniunea Europeanďż˝ sporeste sansele contractelor de muncďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate ale romďż˝nilor, cred cďż˝ marea problemďż˝ cu care se vor confrunta ďż˝n 2007 angajatorii din Neamt, ca de altfel din toatďż˝ tara va fi aceea a fortei de muncďż˝, atďż˝t calificatďż˝, cďż˝t si necalificatďż˝, specificďż˝ fiecďż˝rui loc de muncďż˝. De aceea, eu le recomand angajatorilor sďż˝ ďż˝ncerce sďż˝ ďż˝si motiveze salariatii si sďż˝ ďż˝i pďż˝streze ďż˝n continuare la locurile de muncďż˝ pe care le au ďż˝n prezent. Multi nemteni au plecat la muncďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate ďż˝n ultimii ani, iar de acum numďż˝rul acestora va fi si mai mare“, a declarat Ioan Popescu, seful ITM Neamt.
Pe de alt� parte, �n Rom�nia a �nceput s� se simt� prezenta fortei de munc� str�ine, mai ales din r�ndul lucr�torilor extracomunitari, cu prec�dere din Republica Moldova si din t�rile asiatice. Pentru anul �n curs, Ministerul Muncii a fost �mputernicit de c�tre Guvern s� elibereze 12.000 de permise de munc� pentru cet�teni str�ini care solicit� joburi �n Rom�nia. �n momentul de fat�, sase cet�teni str�ini, care lucreaz� la firme din Neamt, beneficiaz� de permise de munc�. Cu prilejul controalelor f�cute anul trecut, au fost sanctionati doi agenti economici care foloseau cet�teni din Republica Moldova care munceau la negru. La una dintre acestea au fost depistati 35, iar la cealalt� - 30. Prima a fost amendat� cu 550 milioane de lei, iar cealalt�, cu 450 milioane.
C�t priveste munca la negru, num�rul nemtenilor depistati f�r� forme legale �n 2006 a fost de peste 3 ori mai mare fat� de al celor �nregistrati �n 2005 - 460, fat� de 135. Valoarea total� a amenzilor aplicate �n 2006 a fost de 6,775 miliarde de lei, �n timp ce, �n 2005, s-a situat la nivelul de 185 de milioane.