De ce ne temem �n Europa?

Luni seara, alalt�ieri, cineva mi-a pus o �ntrebare care m-a blocat. Se discuta, informal, despre perspectivele noii presedintii a Uniunii Europene, asigurate acum de Germania. Cancelarul Angela Merkel urma s� vin� marti dimineata la Strasbourg (ceea ce a si f�cut) ca s� prezinte Parlamentului European priorit�tile momentului, asa cum le vede Germania prin ochii s�i. Si, deci, cum st�team acolo la o vorb� f�r� mari pretentii de profunzime, cineva m-a �ntrebat: Si acum, care este temerea principal� pentru rom�ni?
�n aceste zile, am primit tot felul de �ntreb�ri. Mai multi ziaristi str�ini m-au �ntrebat ce semnificatii au culorile tricolorului rom�nesc; sau dac� mai exist� c�ini pe strad� la Bucuresti; sau care-i salariul mediu �n Rom�nia; sau ce mai e nou prin Transilvania (!). Mai multi ziaristi rom�ni m-au �ntrebat cum vom putea ajuta noi, europarlamentarii, tara; sau c�t c�stig�m; sau unde locuim; sau ce relatii avem �ntre noi si dac� exist� certuri �ntre Corina Cretu (PSD) si Daniela Buruian� de la PRM (nu, n-am auzit s� existe).
N-am fost foarte ager �n a r�spunde �ntreb�rii referitoare la spaimele noastre. S� ne temem de cresterea preturilor? Da si nu. Preturile au crescut constant, nu au asteptat aderarea la UE pentru a se alinia la media european� (si chiar a o dep�si, �n multe cazuri). S� fie cresterea somajului? Iar�si, da si nu. �n principal din cauza hemoragiei constante de fort� de munc� spre exterior, Rom�nia nu e amenintat� de un somaj �n mas�. Ba chiar s-ar putea ca �n c�tiva ani s� avem noi �nsine nevoie s� import�m brate doritoare s� munceasc�. S� fie teama privind pierderea identit�tii noastre nationale? Asta chiar e nefundamentat�. Am convingerea c� �n UE, tocmai gratie integr�rii, afirmarea identit�tii nationale chiar va spori - si asa va fi si la noi: tocmai pentru c� ne-am v�zut la masa european� ne vom aduce aminte cine s�ntem si ce dorim.
Asa �nc�t am spus c� cea mai mare temere a rom�nilor este s� nu r�m�n� doar o simpl� frontier� a Europei. Acest teritoriu al nostru a fost granita Imperiului Roman, a Imperiului Otoman, a celui Habsburgic, a celui Tarist etc. Mereu, noi am fost o frontier�. E �n interesul nostru ca s� nu fim ultimii intrati �n UE. Ar fi de dorit ca dup� noi s� vin� Croatia, poate chiar Serbia si, de ce nu, Moldova. Amintiti-v� cum era la coad� la p�ine: ce aiurea era c�nd �naintea ta vedeai o �ntreag� multime, iar �n spatele t�u nu se mai aseza nimeni. N-ai cum s� te simti foarte confortabil �ntr-o asemenea situatie.