„Noi, oamenii, n-am ďż˝nvďż˝tat nimic din toatďż˝ istoria omenirii“

• interviu realizat cu actrita Maia Morgenstern

Protagonista

Actrita Maia Morgenstern are o carierďż˝ pe cďż˝t de spectaculoasďż˝, pe atďż˝t de trainicďż˝. Dupďż˝ o scurtďż˝ ucenicie la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt, s-a avďż˝ntat ďż˝n munca de creatie artisticďż˝ a Teatrului Evreiesc de Stat din Bucuresti si satisfactiile, binemeritate, nu au ďż˝ntďż˝rziat sďż˝-si facďż˝ aparitia. Numeroasele roluri pe scenele bucurestene, ďż˝n filme romďż˝nesti, i-au deschis portile afirmďż˝rii internationale. Selectarea ei ďż˝n controversatul film al lui Mel Gibson „Passion of the Christ“ i-a adus o notorietate pe baza cďż˝reia a obtinut numeroase alte contracte ďż˝n productii ale unor regizori de marcďż˝.
Recitalul dramatic din „Lost Tango“, reeditat ďż˝n spectacolul de sďż˝ptďż˝mďż˝na trecutďż˝ pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamt, i-a permis ca, alďż˝turi de fiul sďż˝u, Tudor Aaron Istodor, si sub ďż˝ndrumarea regizoralďż˝ de subtil rafinament a lui Moshe Yassur, sďż˝ facďż˝ o adevďż˝ratďż˝ demonstratie de virtuozitate si fortďż˝ actoriceascďż˝ ďż˝n fata publicului pietrean.

Complicii

Mario Diament este un nume mai putin cunoscut ďż˝n lumea culturalďż˝ romďż˝neascďż˝, ďż˝n ciuda faptului cďż˝ douďż˝ dintre creatiile sale dramatice - „The Book of Ruth“ si „Blind Date“ - au avut premierele europene la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti. Cea de a treia, „Lost Tango“, avea sďż˝ fie montatďż˝ de cďż˝tre regizorul Moshe Yassur la acelasi teatru, avďż˝nd premiera la 26 noiembrie 2001, la sapte ani dupďż˝ ce vďż˝zuse pentru prima oarďż˝ lumina rampei, sub titlul „Interview“ la Teatro San Martin din Buenos Aires. La doi ani dupďż˝ premiera absolutďż˝, a fost jucatďż˝ de Ellen Simmons si David Kwiat la Hollywood Boulevard Theatre, iar ďż˝n anul 2005, ďż˝n regia lui Rafael de Acha, celebrii Euriamis Losada si Barbara Sloan au ďż˝ntruchipat-o pe scena de la Coral Gables New Theatre din Florida.
Mario Diament s-a nďż˝scut la 17 aprilie 1942 la Buenos Aires, Argentina, tara unor semi-zei precum Gardel, Eva Peron, Che Guevara si Diego Maradona. Prozelit si emul al lui Borges, pe care ďż˝l socoate a fi drept un „Homer al literaturii argentiniene, marea figurďż˝ literarďż˝ a secolului al XX-lea“, Diament este jurnalist si playwriting la Florida International University din Miami si colaboreazďż˝ frecvent cu cotidianul argentinian „La Nacion“.
Moshe Yassur, regizor de talie internationalďż˝, evreu iesean de bastinďż˝, bolnav de teatru ďż˝ncďż˝ din copilďż˝rie, vietuieste la New York si monteazďż˝ ďż˝n rďż˝stimpuri si la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti. Spectatorii pietreni ďż˝si amintesc, sďż˝nt sigur, montarea pertinentďż˝ a „Sonatei Kreutzer“, prezentatďż˝ ďż˝n limba idis ďż˝ntr-o editie de acum trei ani a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamt. Dupďż˝ spectacolul de atunci, ďż˝mi amintesc, Moshe Yassur s-a strďż˝duit sďż˝-mi furnizeze argumente menite sďż˝ spulbere complexul provincial care, spunea el, este, nici mai mult nici mai putin decďż˝t o stare de spirit.

Din nou ca acasďż˝

Refugiat� �n cabin�, marcat� �nc� de efortul prelungului travaliu scenic, Maia Morgenstern, cu demachiantul pe fat� si f�c�nd fat� cu entuziasm efuziunilor sentimentale ale vechilor amici ce-i str�juiesc usa �ntredeschis� a cabinei, accept� cu politete si, dup� cum ne asigur�, cu mare pl�cere, s� stea de vorb� cu un reprezentant al presei. Si, asa dup� cum era de asteptat din partea unei personalit�ti educate prin art� si cultur�, o face cu �ndatoritoare amabilitate si fireasc� familiaritate.
M� ascult� cu atentie, priveste �n ochi si ascult� r�bd�toare prelungul meu exordiu menit s� justifice inopinata dar, �ntr-un fel, previzibila abordare. M� hot�r�sc, �n sf�rsit s� fiu mai concret...

Reporter: Vďż˝ simtiti, cum s-ar spune, ca acasďż˝ pe scena Teatrului Tineretului...
Maia Morgenstern: Chiar dac� nu as vrea s� am acest sentiment, chiar s� revin� momentele dificile... Pentru c� au fost si momente dificile. Existenta mea aici, �n Piatra Neamt, a fost marcat�, a stat sub semnul unor vremuri grele, dificile, complicate, b�ntuite de lipsuri materiale, de lipsuri spirituale, de tot felul... Si legenda frumoas� a teatrului din Piatra Neamt p�lea sub povara unor vremuri tulburi, grele, �nc�rcate de s�r�cie si ipocrizie.

�n c�utarea luminii

Rep.: Dar ati plecat. Probabil, s� �nt�lniti lumina.
M.M.: Am plecat si n-as zice c� am �nt�lnit lumina atunci. Nuuu! Tot erau vremuri grele. Dar am revenit. Acum s�nt tot aici si r�sar f�r� s� vreau... Am nostalgie. Lucrurile frumoase, lucrurile duioase, dulceata acestor meleaguri. Nu vreau s� fie asa! Voiam s�... Nu stiu ce voiam; habar n-am! Probabil c� m� b�nuiam c� o s� fiu din nou acelasi arici, care m� cunosc c� s�nt �n multe ocazii. Dulceata, nostalgia, parfumul, tapiteria usilor, greutatea cortinei... sc�rt�itul lemnului, rezonanta acustic� a s�lii... care-ti r�spunde...
Rep.: Cum v� simtiti �n acest spectacol? Ce ati descoperit nou?
M.M.: Mi-e foarte aproape si, ďż˝n acelasi timp, foarte departe acest spectacol. Tot ce nu vrem sďż˝ recunoastem - ďż˝mi aleg cuvintele si am sďż˝ vďż˝ rog frumos sďż˝ pďż˝strati exact ceea ce ďż˝ncerc sďż˝ sugerez si sďż˝ spun - iese aici la ivealďż˝. Lucruri pe care nu vrem sďż˝ le recunoastem ďż˝n sinea noastrďż˝, a fiecďż˝ruia dintre noi, lucruri care ne sďż˝nt departe si spunem „asta la altii se ďż˝ntďż˝mplďż˝, la mine niciodatďż˝“. De fapt, urďż˝ciuni ne bďż˝ntuie pe fiecare si este si exersarea unei forme de exorcizare ďż˝n acest spectacol. Da, domnule, asa sďż˝ntem; ne punem oglinda ďż˝n fatďż˝ nouďż˝ ďż˝nsine si celorlalti. Si poate cďż˝ ďż˝n felul ďż˝sta ne vom putea mďż˝ntui, poate nu, dar deja sďż˝nt vorbe prea mari. ďż˝n orice caz, a ne cunoaste, ďż˝n a recunoaste ďż˝n noi ce e mai putin strďż˝lucitor si fastuos si demn de laudďż˝, demn de mďż˝ndrie, e un prim pas. Si exact acest lucru face acest spectacol.

Curajul de a privi �n oglind�

Rep.: Vďż˝ sperie oglinda?
M.M.: Nu, nu! De speriat nu m� sperie, dar nu mi-e �ntotdeauna foarte comod si as minti dac� as spune altceva. Nu e comod dar, probabil c� s�nt atras� de lucrurile care nu s�nt foarte comode.
Rep.: Pe lďż˝ngďż˝ teatru faceti si foarte mult film si, de regulďż˝, atunci cďż˝nd faceti e de mare rďż˝sunet. ďż˝n acest sens, dati-mi voie sďż˝ vďż˝ pun o ďż˝ntrebare de asemenea mai putin comodďż˝. „Patimile“ a fost un film ďż˝ntrucďż˝tva controversat. Dumneavoastrďż˝, ca unul dintre protagonistii acestui film, cum l-ati caracteriza?
M.M.: Este un film de art�, este un film cu un puternic mesaj social si politic. Este o alegorie. Lucrul �sta l-am explicat si �n cadrul conferintelor de pres� la care am fost chemat� s� particip; si nu au fost putine. Tin minte, domnul Mel Gibson mi-a multumit din ad�ncul sufletului - si a f�cut-o cu toat� sinceritatea - pentru modul �n care am stiut s� ap�r filmul. Credeam c� s�nt asa, niste conferinte de pres� �n care mai schimb�m niste vorbe, mai frecvent�m niste locuri comune... Ei bine, nu. N-a fost asa. M-am trezit �ntr-un plin meci de box. Si atunci, nu mi-am mai pus m�nusile de box, c� n-am avut timp, dar am tr�snit niste pumni...! Pentru c� am fost pus� �n situatia s� ap�r filmul; si l-am ap�rat.

Politica si opera de artďż˝

Rep.: C�teva argumente, v� rog!
M.M.: Este un mesaj, este o alegorie... un foarte puternic mesaj. Este vorba despre manipulare, despre felul �n care lideri corupti se tin cu dintii de pozitia si de opiniile lor. Felul �n care stiu s� manipuleze o populatie, un popor, un segment de lume s�rac, oprimat, este deja cunoscut. Mintile oamenilor pot fi usor sucite, caut� vinovati atunci c�nd le moare copilul de foame... cum era... Vorbim despre acest film. Vedem �n acest film foarte clar. Dincolo, evident, exist� si un mesaj religios. Dar eu n-am fost chemat� la un conclav religios, la un congres. Am fost chemat� ca actrit�, s� interpretez un rol. Cu asta m-am ocupat eu. Dac� s�nt chemat� s� g�ndesc, s� judec, s� expun o p�rere despre un film, o oper� de art�, asa cum �l consider eu c� este, la realizarea c�reia am fost chemat� s�-mi aduc contributia, o fac f�r� nici o retinere.
Rep.: Prin urmare, socotiti filmul a fi o altďż˝ oglindďż˝ a socialului.
M.M.: Da, este o virulent� critic� social�. Limpede se recunosc lideri care... Dac� facem o relatie cu contextul politic al timpului �n care s-a f�cut filmul realiz�m c� exact atunci Statele Unite erau pe pasul de a porni (si au si pornit, dup� cum prea bine stiti) r�zboiul �mpotriva Irak-ului. Nu se refer� direct, concret la o situatie anume, dar din p�cate istoria se repet� cu obstinatie. De parc�, noi oamenii, n-am �nv�tat nimic din toat� istoria omenirii. Am uitat c� Socrate a fost silit s� bea cucut�, am uitat c� a fost condamnat la moarte chiar de c�tre proprii s�i concet�teni. �n cea mai democratic� form� de organizare politic� atenian�. L-au condamnat la moarte. Mahatma Gandhi a fost �mpuscat de unul dintre ai s�i, o spun �ntre ghilimele ca s� nu facem acum istorie, c� nu e vreme... Itszak Rabin a fost omor�t de c�tre unul dintre cei foarte apropiati lui. Pentru c� a �ndr�znit s� aib� alt� opinie dec�t cea general� a vremurilor acelea.

Luciditatea si cruzimea

Rep. Opinie gregar�, de altfel, �ntretinut� prin neobositul travaliu politic.
M.M.: Exact. Aveti dreptate!
Rep.: Mďż˝rturisesc cďż˝ m-as fi mirat sďż˝ nu apďż˝rati filmul, cu atďż˝t mai mult cu cďż˝t, chiar dacďż˝ nu exceleazďż˝ printr-o partiturďż˝ locvace, imaginea dumneavoastrďż˝ ďż˝n spiritul Mariei este atďż˝t de pregnantďż˝ ďż˝n toatďż˝ viziunea aceea, ďż˝ntr-un fel brutalďż˝ si crudďż˝. Ca si ďż˝n „Apocalypto“, de altfel, unde Mel Gibson recidiveazďż˝ ďż˝ntr-un alt plan. Se pare cďż˝ celebrul regizor are o adevďż˝ratďż˝ afinitate ďż˝ntru exploatarea cruzimii, ďż˝ntru exhibarea faptului crud, dar socot cďż˝ asta e, de fapt, un soi de exercitiu de sinceritate si luciditate.
M.M.: E opinia sa. Are curajul s� �si expun� propria opinie. Asa crede, asa face. P�n� la urm�, este filmul s�u, s�nt banii s�i... Visul s�u asa a dorit s� vorbeasc� �n acel film si asa a f�cut.
Rep.: Cďż˝t priveste insinuďż˝rile insidioase ale unora potrivit cďż˝rora ati fost aleasďż˝ ďż˝n distributie si datoritďż˝ sonoritďż˝tii numelui? Mďż˝ refer la sensul semantic al entitďż˝tilor „morgen“ si „stern“.
M.M.: Nu cred c� domnul Mel Gibson si-ar fi riscat reusita unui film pe care �l g�ndea de zece ani, si la care lucra - dup� m�rturisirile sale, scrise de altfel - de peste un deceniu, numai dup� niste considerente...
Rep.: ... onomastice.
M.M.: Da, sau un fel de politic� a distributiei... Ar fi fost un fapt extraartistic, conventional si, �n ultim� instant�, inutil si p�gubos.

Exercitiu de gratitudine

Rep.: Haideti s� aducem un omagiu - pe care dumneavoastr�, de altfel, l-ati initiat �n debutul convorbirii noastre - maestrului Moshe Yassur.
M.M.: Cu mare pl�cere o fac. Am lucrat de-a dreptul exceptional. Este un artist si un suflet nobil, cald si bun. Am lucrat �ntr-o perioad� c�nd f�ceam multe si eram, fiecare dintre noi foarte, foarte ocupati si prinsi si �n alte proiecte. Si totusi ne-am g�sit timp s� facem acest lucru si fiecare repetitie, at�t pentru mine c�t si pentru Tudor au reprezentat o mare experient�. Si povesti, si lucru �n paralel, si modul �n care a stiut s� ne implice si s� ne explice situatiile, si s� le construim �mpreun�... �ncrederea si bucuria lucrului �mpreun�.
Rep.: Vďż˝ multumesc!
M.M.: Mi-a f�cut mare pl�cere convorbirea cu dumneavoastr�.
�nainte de a ne desp�rti o rog s�-mi permit� a-i face o fotografie acolo, �n cabin�. Pe jum�tate demachiat�, cu bagajele risipite... �n fata oglinzilor care pot fi, uneori, paralele.
FOTO: "�ntre oglinzi paralele"