Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Februarie 2007
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 15 Februarie 2007
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
CE POATE FACE O OAIE

CE POATE FACE O OAIE

• dou� familii din comuna Borca s�nt �n prag de r�zboi si se judec� de la niste ne�ntelegeri legate de v�ratul unei turme de oi • de la o asa-zis� datorie de 1,3 milioane de lei, o parte a beligerantilor a sechestrat 38 de oi • autorilor le-au fost �ntocmite dosare penale, politistii propun�nd trimiterea lor �n judecat� • situatia este tensionat�, proprietarii oilor fiind decisi s� fac� orice pentru a-si recupera animalele •

O pretins� datorie de 1,3 milioane de lei a b�gat dihonia �ntre dou� familii din comuna Borca, ne�ntelegerile put�nd s� se transforme �n orice clip� �ntr-o tragedie. Si asta pentru c� cele dou� p�rti aflate �n conflict s�nt convinse c� dreptatea le apartine. Deocamdat�, nici Politia, nici autorit�tile locale, dar nici justitia nu a reusit s� aplaneze acest scandal care dureaz� de luni bune, un dosar penal fiind, deja, �ntocmit, iar un proces civil se afl� pe rolul instantei Judec�toriei Bicaz. Si primarul comunei Borca, Vasile Aleca, s-a implicat si a �ncercat s� medieze conflictul. Nu a reusit pentru c� orgoliile s�nt prea mari. Paradoxal, litigiul a plecat de la niste ne�ntelegeri ivite �ntre ciobani, �ns� repercusiunile au c�zut asupra altei persoane. Una peste alta, cert este un lucru, si anume c� de la o sum� de nimic s-a ajuns la un adev�rat r�zboi ale c�rui urm�ri s�nt greu de prev�zut. La mijloc, �n tot acest scandal, se afl� o turm� de 38 de oi care a fost sechestrat� de c�tiva ciobani, pentru o presupus� datorie a st�p�nului animalelor. Primul episod al acestei povesti, care pe alocuri ne aminteste de balada Miorita sau de romanul Baltagul, a avut loc pe data de 1 octombrie 2006, c�nd ciobanii au cobor�t oile de la st�n�. Trebuie precizat c� �n acest conflict s�nt implicati Mihai T�ranu, Toader Bort� si Marcel T�ranu, pe de o parte, de cealalt� parte afl�ndu-se Pantelimon Sava si fiul s�u, Petre Sava. Ultimul a fost cioban la st�na celor trei, din prim�vara anului 2006, p�n� pe data de 1 august c�nd, �n urma unor ne�ntelegeri, a plecat acas�. De altfel, gestul lui Petre Sava avea s� aprind� fitilul scandalului ce s-a declansat. Cum Pantelimon Sava avusese la st�n� 38 de oi, cei trei ciobani au considerat c� trebuie s�-si regleze presupusele datorii la �ntorsul oilor, activitate ce a avut loc pe data de 1 octombrie. C�nd s-a dus s�-si ia oile acas�, Petre Sava a aflat, de la cei trei ciobani, c� ar avea o datorie de 1,3 milioane de lei, �n schimbul c�reia ar fi putut s�-si ia animalele acas�. Stiind c� tat�l s�u s-a achitat de orice datorie c�tre ciobani, Petre Sava a refuzat plata sumei, consider�nd c� el ar fi cel �ndrept�tit s� primeasc� bani pentru perioada c�t a muncit la st�n�. �n urma refuzului ciobanilor de a-i da oile, Petre Sava a plecat acas�. �ncep�nd de aici, lucrurile au luat o turnur� interesant�, cele dou� p�rti acuz�ndu-se reciproc.

Dosar penal pentru abuz de �ncredere

Privind toat� aceast� poveste, concluzia ar fi c� la mijloc este vorba de un litigiu de munc� �ntre ciobani, o persoan� nevinovat� c�z�nd victim� a unui conflict avut de fiul s�u cu alti ciobani. Plec�nd de la ideea c� la mijloc a fost un lititgiu de munc�, trebuie amintit c� legea nu d� dreptul angajatorului s� opreasc� din salariul angajatului sub nici un motiv. Mai mult dec�t at�t, �n toat� aceast� poveste, bunurile unei alte persoane, chiar dac� era fiul celui aflat �n litigiu, nu puteau fi retinute �n contul unei pretinse datorii, legea interzic�nd acest lucru. De altfel, politistii din comun�, sesizati cu privire la cele �nt�mplate, au �ntocmti un dosar penal, lucrarea fiind �naintat� la Parchetul Bicaz cu propunere de trimitere �n judecat� a celor trei ciobani, pentru abuz de �ncredere. Nemultumit c� animalele tat�lui s�u nu au fost eliberate nici acum, dup� aproape cinci luni, unul dintre fratii lui Petre Sava a solicitat din nou ajutorul politistilor si a �ncercat o nou� �ntelegere cu ciobanii. „Nu stiu ce s� mai facem. Mi-e team� c� se va ajunge la lucruri mult mai grave. Tat�l meu este foarte b�tr�n si bolnav si nu vreau ca cineva s�-si bat� joc de el. Nu �nteleg nici acum de ce s-a ajuns aici, de la o pretins� datorie de vreo 2 milioane de lei. De fapt, asa zic ciobanii, �ns� adev�rul nu este acesta. Tat�l meu si-a pl�tit absolut toate d�rile c�tre el, asa c� trebuia s�-i dea animalele. Nu mai zic c� �n loc de 6 kilograme de br�nz�, pentru o oaie, c�t era prev�zut �n contract, el a primit doar 5 kilograme. �ntr-adev�r, fratele meu a lucrat la st�n� o perioad� de timp, dar ne�ntelegerile dintre el si ceilalti ciobani nu trebuiau s� duc� la sechestrarea animalelor tat�lui meu. Cele 38 de oi au fost retinute de c�tre ciobanii Mihai T�ranu, Toader Bort� si Marcel T�ranu. Pe 1 octombrie, la alesul oilor, cei trei nu au vrut s� ne dea animalele, pe motiv c� tat�l meu mai avea o datorie de 1,3 milioane de lei, plus niste cheag de br�nz�. Asta �n conditiile �n care datoriile au fost achitate integral. Ei au spus c� nu stiu ce datorii ar mai fi avut fratele meu c�tre ei. �ns�, din c�te am �nteles eu, fratele meu mai trebuia s� primeasc� bani de la ei, pentru munca depus�. Si, mai mult dec�t at�t, chiar dac� exista o ne�ntelegere �ntre ei, m� �ntreb ce treab� aveau animalele tat�lui meu cu problema fratelui meu? Animalele nu erau ale fratelui, ci ale tat�lui meu. Am �ncercat �n nenum�rate r�nduri s� iau oile, �ns� cei trei ciobani au refuzat, solicit�ndu-ne mari sume de bani, pe motiv c� le-au iernat. Dar noi nu le-am cerut s� le ierneze, ci s� ne dea animalele. Au pretentii s� le d�m zeci de milioane de lei. Tat�l meu are o pensie mic�, de unde s� le dea banii ceruti? Si, �n fond, cine i-a obligat s� ne tin� animalele. Puteau s� le aduc� acas� si s�-si opreasc� o oaie, chiar dou� �n contul acelei asa- zise datorii. Asa, ei le-au tinut, iar acum cer bani. Dar, repet, nimeni nu i-au obligat s� le tin�. Am f�cut si pl�ngere penal� la politie si actiune �n instant�, dar nu s-a �nt�mplat nimic. Timpul trece, iar animalele tot la ei s�nt. Acum, oile �ncep s� fete, iar noi nu stim ce s� mai facem. Tat�l meu nu are nici o vin� ca acesti indivizi s�-i sechestreze oile“.

Mediere f�r� succes

Politistii din comun� stiu despre litigiul existent �ntre cele dou� familii si afirm� c� au f�cut tot ce le-au stat �n putint� pentru a aplana conflictul. „Pe data de 27 noiembrie, Pantelimon Sava a depus o pl�ngere penal� �mpotriva celor trei. Noi am investigat cazul si am �ncercat s� mediem conflictul, �ns� f�r� succes. Am fost si am discutat cu cei trei ciobani, �ns� acestia nu au vrut s� �napoieze oile f�r� banii pe care ei i-ar fi cheltuit cu iernatul. Am definitivat, deja, cercet�rile �n dosar, acesta fiind �naintat pe data de 15 ianuarie 2007 Parchetului Bicaz, cu propunere de trimitere �n judecat� a celor trei ciobani pentru comiterea infractiunii de abuz de �ncredere. Nu stim ce solutie au dat procurorii, �ns�, din punctul nostru de vedere, cei trei ciobani nu trebuiau s� retin� animalele“, a declarat agentul sef Viorel Luca, seful Postului de Politie Borca.
Am �ncercat s� afl�m, ieri, despre soarta dosarului la Parchetul Bicaz, �ns� secretara ne-a comunicat c� procurorul Hotnog se afl� �n concediu medical, iar procurorul Bud�i era plecat la Judec�toria Bicaz.
Nici primarul comunei Borca, Vasile Aleca, nu este de acord cu gestul celor trei ciobani. „Cunosc acest caz destul de bine. Au fost depuse pl�ngeri at�t la Politie, c�t si la Prim�rie. Acolo este o chestiune ce tine de functionarea st�nei. Consider c� este anormal s� i se opreasc� unui om vitele, iar dup� aceea cei care au f�cut acest lucru s� pretind� bani pentru c� a avut grij� de animale. Puteau s� opreasc� �n contul asa zisei datorii, dac� aceasta exist� �ntr-adev�r, produse sau o oaie-dou�, Si asta p�n� c�nd se rezolva situatia. Dar s� iei o turm� �ntreag� este prea de tot. Vreau s� le amintesc oamenilor din comuna Borca c� va veni vremea c�nd nu se vor mai certa din astfel de motive, pentru c� Uniunea European� va pune la punct si legislatia �n domeniul function�rii st�nilor. Iar atunci, ciobanii nu vor mai avea posibilitatea s� opreasc� vitele oamenilor dup� cum le trece lor prin cap. Este trist ce se �nt�mpl�, iar cei �n drept ar trebui s� se implice pentru rezolvarea situatiei. Nu se poate asa ceva, ca un cioban s� fac� ce vrea el �n conditiile �n care nu se stie dac� acea datorie exista sau nu. Ba, mai mult, putea s� ia o oaie dou�, iar restul s� le returneze. Nu asa: le iei cu japca, iar dup� acea ceri bani c� le-ai iernat“, a declarat primarul Aleca.

„M� judec p�n� la Haga. Nu m� las“

Cei trei ciobani acuzati afirm�, prin intermediul lui Mihai T�ranu, c� au dreptate si c� nu vor �napoia oile dec�t c�nd li se va achita datoria, plus cheltuielile cu hrana animalelor si a celor trei c�ini, ce apartin lui Pantelimon Sava. „Pantelimon Sava a avut o datorie c�tre noi de 1,8 milioane de lei. La acesti bani se mai adaug� 640.000 lei pentru cheagul de br�nz�. B�tr�nul a avut 12 oi sterpe, iar pentru c� fiul s�u a lucrat la st�n� am cerut bani doar pentru v�ratul a 6 oi. Fiul lui a stat doar 74 de zile, cu toate c� trebuia s� stea p�n� la 1 octombrie la st�n�. �n toamn�, la alesul oilor, i-am spus lui Petre Sava c� trebuie s� mai dea niste bani dac� vrea oile �napoi. El nu a vrut si a plecat nervos, l�s�nd animalele. A venit dup� o s�pt�m�n� si a zis s�-i d�m oile. Am fost de acord, numai cu conditia s� achite datoria, plus banii pentru cele c�teva zile c�t hr�nisem animalele. Nu a fost de acord si a plecat. A mai fost de c�teva ori, inclusiv cu Politia, �ns� nu a vrut s� de banii pe care noi i-am cerut. Acum, chletuielile s-au ridicat, pentru c� animalele au m�ncat toat� iarna. C�inii au m�ncat si ei. Nu putem s� i le d�m asa. S� ne dea banii si gata. Dac� vine acum cu 20 de milioane de lei, �i dau oile. Si asta chiar dac� cheluielile noastre s�nt de peste 40 de milioane. I-am spus si judec�torului c� nu dau nici o oaie p�n� c�nd nu-mi primesc banii. M� judec p�n� la Haga. Nu m� las. Ei aveau datorie si trebuia s� o pl�teasc�“, a declarat ciobanul Mihai T�ranu.
�n loc de concluzie, privind toat� aceast� poveste, mai multe aspecte merit� mentionate. �n primul r�nd, �ntre ciobani nu se practic� �ncheierea contractelor de munc�. �n al doilea r�nd, legislatia �n vigoare interzice sechestrarea de bunuri �n contul unor pretinse datorii. Acestea s�nt stabilite pe cale legal�, �n instant�. Se vede treaba c�, la Borca, legile seam�n� foarte mult cu cele �nt�lnite �n romanul Baltagul.
FOTO: Mihai T�ranu afirm� c� nu d� oile p�n� c�nd familia Sava nu �i va pl�ti cheltuielile legate de �ntretinerea lor pe timp de iarn�

Articol afisat de 2712 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Daniel MURARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective