Salarizarea, pe �ntelesul tuturor

Noile prevederi ale legislatiei muncii privind plata angajatilor, care au impus cresterea salariului minim pe economie de la 370 la 390 lei, respectiv la 440 lei, precum si aplicarea unor coeficienti de ierarhizare a lefurilor, �n functie de �ncadrarea pe post si de studiile pe care trebuie s� le aib� ocupantii, st�rnesc discutii contradictorii la toate nivelurile. Angajatorii nu s�nt deloc �nc�ntati de aceste prevederi, �ntruc�t cresterea salariilor atrage dup� sine cresterea fiscalit�tii. Salariatii s�nt nemultumiti de faptul c� nu li se respect� drepturile �n acest sens. Conform unor adrese primite de la Ministerul Muncii Solidarit�tii Sociale si Familiei, reprezentantii Inspectoratului Teritorial de Munc� Neamt au obligatia de a verifica dac� angajatorii aplic� prevederile Contractului Colectiv de Munc� Unic la nivel national cu �ncepere de la 1 ianuarie 2007.

Reporter: Care dintre cele douďż˝ salarii minime este obligatoriu si trebuie aplicat de angajatori, cel de 390 lei sau cel de 440 lei ?
Ioan Popescu: S�nt dou� notiuni distincte - salariul minim pe economie brut garantat �n plat� si cel minim brut negociat. Primul se stabileste �n fiecare an, prin Hot�r�re de Guvern. Prin Hot�r�rea de Guvern 1.825 din 22 decembrie 2006, s-a stabilit c�, de la 1 ianuarie 2007, salariul de baz� minim brut garantat �n plat� este de 390 de lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore. Peste acesta a ap�rut Contractul Colectiv de Munc� Unic la nivel national, negociat �ntre confederatiile sindicale si patronate. Prin acest act normativ s-a stabilit, conform articolului 40, alineatul 4, c� �ncep�nd de la 1 ianuarie 2007, salariul de baz� minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 de ore este, �n medie, de 440 lei, adic� de 2,59 lei pe or�. Acest Contract Colectiv Unic a fost �nregistrat la Ministerului Muncii Solidarit�tii si Familiei, sub num�rul 2.895 din 29 decembrie 2006 si a fost publicat �n Monitorul Oficial al Rom�nei, partea a V-a, �n 29 ianuarie 2007. Vreau s� precizez c�, potrivit dispozitiilor articolului 25, alineatul 3, din Legea 130/1996, privind contractul colectiv de munc�, prevederile sale se aplic� de la data �nregistr�rii lor la Ministerul Muncii. Salariul minim brut garantat �n plat� este obligatoriu pentru bugetari, iar, pentru salariatii ceilalti, obligatoriu este salariul minim brut negociat. �n materie de legislatia muncii si drepturi referitoare la contracte individuale de munc� este valabil un sistem piramidal - la baz� avem Codul Muncii, act normativ care confer� salariatilor cele mai mici drepturi. Peste acesta s�nt contractele colective de munc� la nivel national, care ofer� salariatilor drepturi mai avantajoase dec�t Codul Muncii si se aplic� tuturor angajatilor din Rom�nia, mai putin acelora din sistemul bugetar, unde salariile se stabilesc prin lege.
Rep: Aplicarea coeficientilor de ierarhizare este sau nu obligatorie?
I.P.: Coeficientii de ierarhizare s�nt stabiliti de Contractul Colectiv de Munc� si trebuie respectati �ntocmai. �n acelasi articol 40, alin 1 din Contractul Colectiv de Munc� Unic la nivel national s-au stabilit coeficientii minimi de ierarhizare, pe categorii ocupationale. Pentru muncitori necalificati, este coeficient 1, care trebuie s� fie aplicat la nivel de cel putin 440 lei, adic� la nivelul salariului minim negociat la nivel national. �n cazul muncitorilor calificati, coeficientul de ierarhizare este de 1,2 care �nmultit cu 440 lei (salariul minim) d� 528 lei. La personalul administrativ �ncadrat �n functii pentru care conditia de preg�tire este cea liceal�, coeficientul este tot de 1,2. Pentru personalul administrativ cu studii postliceale, coeficientul de ierarhizare este de 1,25. �n cazul celor �ncadrati �n functii de specialitate pentru care conditia de preg�tire este scoal� de maistri, coeficientul de ierahizare este de 1,3. La angajatii cu studii superioare de scurt� durat�, coeficientul de ierarhizare este de 1,5, iar pentru aceia care ocup� functii pentru care cerinta de preg�tire este de studii superioare de lung� durat�, coeficientul de ierarhizare este 2.

„Trebuie fďż˝cutďż˝ absolut obligatoriu distinctia ďż˝ntre profesie si ocupatie“

Rep: Ce se �nt�mpl� �n unit�tile unde nu s-a negociat un contract colectiv de munc�?
I.P.: Potrivit Legii 130 din 1996 privind contractul colectiv de munc�, unit�tile care au cel putin 21 de salariati s�nt obligate s� �ncheie contractul colectiv la nivel de unitate. Cele cu mai putin de 21 de angajati nu s�nt obligate s� �ncheie, dar dac� doresc acest lucru, nu �i opreste nimeni.
Conform aceleiasi legi, Contractul Colectiv de Munc� �ncheiat la nivel national se aplic� tuturor salariatilor din Rom�nia. Adic�, dac� la nivel de unitate nu se �ncheie un contract colectiv de munc�, atunci este obligatorie aplicarea Contractului Unic �ncheiat la nivel national, sau a aceluia la nivel de ramur�, pentru c�, f�r� �ndoial�, acela contine clauze mai favorabile salariatilor dec�t cel de la nivel national.
Rep: Ce se �nt�mpl� �n cazul unui angajat care ocup� un post inferior preg�tirii sale? Cum trebuie pl�tit acesta, din punct de vedere al contractului de munc� ?
I.P.: Trebuie f�cut� absolut obligatoriu distinctie �ntre profesie si ocupatie. C�nd vorbim despre profesie, vorbim despre preg�tirea pe care fiecare dintre noi am dob�ndit-o prin studiile absolvite. Ocupatia reprezint� ceea ce lucreaz� efectiv fiecare salariat. Atunci c�nd vorbim despre Codul Muncii sau Contractul Colectiv de Munc�, nu are important� profesia, important este pe ce post a fost angajat un salariat, ocupatia sa sau felul muncii, cum spun specialistii. Spre exemplu, dac� esti jurist de profesie, dar prin contractul individual de munc� ocupi functia de tractorist, atunci trebuie s� ai un salariu corespunz�tor cel putin unui muncitor calificat, respectiv 528 lei, pentru c� tractoristul este muncitor calificat. Dac� esti jurist, dar conform contractului individual de munc� ocupi un post de muncitor necalificat, atunci primesti un salariu de muncitor necalificat, adic� de 440 lei.
�n mod deosebit vreau s� atrag atentia angajatorilor care, v�z�nd c� s�nt obligati s� aplice coeficientii de ierarhizare, declar� c� ei lucreaz� cu fort� de munc� necalificat�. Pe de o parte, salariatului i se iau niste drepturi, fiind pl�tit mai prost dec�t se cuvine calific�rii pentru munca pe care o face si nu e corect si nu e conform legii. Pe de alt� parte, din punct de vedere al securit�tii si s�n�t�tii �n munc�, pe angajator �l paste un mare pericol. �n cazul unui eveniment de munc� soldat cu invaliditate, incapacitate temporar� de munc� sau - Doamne fereste! - cu deces, angajatorul este pasibil de �nchisoare, pentru c� a folosit pentru munci calificate, conform �nscrisului din contractul individual de munc�, muncitori necalificati. Noi discut�m pe baza �nscrisurilor, iar �n raporturile de munc� �nscrisul se numeste contract individual de munc�.

„Au trecut vremurile cďż˝nd angajatorii puteau spune cu usurintďż˝ cďż˝ dacďż˝ le pleacďż˝ salariatii nu e nici o problemďż˝, cďż˝ vin altii“

Rep: �n multe dintre unit�ti din domeniul privat s�nt angajate persoane pe posturi inferioare preg�tirii lor. Acolo cum trebuie procedat ca s� fie legal ?
I.P.: Ca sďż˝ se afle ďż˝n legalitate din acest punct de vedere, angajatorul trebuie sďż˝ vadďż˝ ce posturi are ďż˝n unitate, care sďż˝nt cerintele de ocupare a acestora din punct de vedere al studiilor si ďż˝n functie de asta sďż˝ facďż˝ angajďż˝rile si sďż˝ ďż˝ncheie contractele individuale de muncďż˝. Trebuie sďż˝ se tinďż˝ cont de cerintele standardelor ocupationale. De multe ori, ďż˝n anunturile pentru angajďż˝ri se formuleazďż˝ „minimum studii medii“. Pe baza anuntului se poate face o preselectie atunci cďż˝nd recrutezi personal, dar salariul nu se acordďż˝ ďż˝n functie de asta. ďż˝n momentul cďż˝nd se ocupďż˝ un post, angajatorul ďż˝ntocmeste prima datďż˝ fisa postului, prin care sďż˝nt stipulate cerintele care trebuie respectate - studii, competente, responsabilitďż˝ti etc. Cďż˝nd s-a ďż˝ncheiat aceastďż˝ fisďż˝ a postului, se spune foarte clar ce conditii trebuie ďż˝ndeplinite pentru postul respectiv. Dacďż˝ se cer studii superioare, atunci angajatul trebuie sďż˝ fie plďż˝tit ca atare si, bineďż˝nteles, ďż˝n contractul individual de muncďż˝ sďż˝ fie trecut pe o functie care necesitďż˝ studii superioare. Dacďż˝ postul necesitďż˝ studii medii, dar cel care ďż˝l ocupďż˝ are studii superioare, angajatorul este obligat sďż˝ aplice mďż˝car coeficientul de ierarhizare aferent studiilor cerute de post.
Rep: Exist� vreo leg�tur� �ntre coeficientii de ierahizare si sporurile salariale, ori s�nt notiuni distincte?
I.P.: S�nt lucruri total diferite. Conform Codului Muncii, salariul este format din salariu de baz�, indemnizatii de conducere sau de alte tipuri, salariu de merit -�n sistem bugetar, �n sistem privat mai putin, si alte sporuri - sporul de vechime, de conditii periculoase, conditii deosebite, v�t�m�toare sau conditii grele. S�nt foarte multe sporuri si acestea de regul� se adaug� la salariul de baz�. Spun de regul�, pentru c� o parte din confederatiile sindicale au negociat cu patronatele si au inclus o parte dintre sporuri �n salariul de baz�. Contractul colectiv de munc� fiind legea p�rtilor, pe principul consensualismului, a liberei negocieri, nu ne putem opune. Dac� p�rtile au discutat c� anumite sporuri s�nt incluse �n salariul de baz�, nu e nici un fel de problem�. Atentie, �ns�, un angajator nu poate pretinde c� a inclus anumite sporuri �n salariul de baz�, iar acesta s� fie stabilit la nivelul minim. Din p�cate, se mai �nt�mpl� si asa.
Av�nd �n vedere c� judetul se confrunt�, deja, cu o criz� de fort� de munc� si c�, de c�tiva ani �ncoace, foarte multi nemteni pleac� s� munceasc� �n str�in�tate, pentru c� acolo se c�stig� mult mai bine, �i sf�tuim pe agentii economici s� acorde salarii si s� aplice coeficientii de ierarhizare conform legii. Mai mult dec�t at�t, �i sf�tuim s� �si stimuleze angajatii, ca s� �i poat� p�stra. Acum, angajatorii nu �si mai pot permite s� piard� salariati. Au trecut vremurile c�nd angajatorii puteau spune cu usurint� c� dac� le pleac� salariatii nu e nici o problem�, c� vin altii.
Ofertele de munc� din str�in�tate s�nt avantajoase si, �n cazul �n care nu s�nt multumiti de salariu si de conditiile de munc�, angajatii se pot orienta oric�nd c�tre alte t�ri.