Vulpile, spaima localnicilor de pe Valea Muntelui

• douďż˝ focare de rabie au fost semnalate recent ďż˝n localitďż˝tile Farcasa si Borca • ďż˝n ambele cazuri, sursele de aparitie a bolii au fost vulpile •

Reprezentantii Departamentului Medicinďż˝ Preventivďż˝ Neamt si cei ai Directiei Sanitar- Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Neamt sďż˝nt ďż˝n alertďż˝ din cauza unui potential focar de rabie semnalat ďż˝n Farcasa. Alarmarea a fost generatďż˝ de un sďż˝tean din respectiva localitate care s-a prezentat, ieri, la sectia Contagioase a Spitalului Judetean de Urgentďż˝ Neamt si a solicitat efectuarea tratamentului antirabic. Conform declaratiilor lui Viorel I., sďż˝teanul cu pricina, recent, acesta s-a trezit ďż˝n curte cu o vulpe care, probabil, ruptďż˝ de foame, a venit sďż˝ dea iama printre gďż˝ini. Numai cďż˝, spre nenorocul ei, a fost ďż˝ncoltitďż˝ de cďż˝inele gospodarului, care a omorďż˝t-o. Tentat de blana frumoasďż˝ pe care o avea, sďż˝teanul a dus vulpea la un vecin pe care l-a rugat sďż˝ o ďż˝mpďż˝ieze. Mihai T. a jupuit sďż˝lbďż˝ticiunea, a golit-o de organe si a ďż˝mpďż˝iat-o. Despre toate acestea a aflat medicul veterinar Dorel Apalaghitei din circumscriptia sanitar-veterinarďż˝ din zonďż˝, primarul comunei Farcasa, care a luat legďż˝tura cu cei doi gospodari si a fďż˝cut ancheta epidemiologicďż˝. „Am mers acasďż˝ la cele douďż˝ familii si m-am interesat despre acel episod. Cei doi bďż˝rbati m-au asigurat cďż˝ nu au manevrat vulpea cu mďż˝inile goale, dar cďż˝, neavďż˝nd la ďż˝ndemďż˝nďż˝ mďż˝nusi, au utilizat niste pungi. M-am uitat atent la mďż˝inile lor, nu prezentau nici o leziune. Pentru cďż˝ vulpea este unul dintre animalele care poartďż˝ virusul rabiei, l-am convins pe gospodarul care s-a trezit cu ea ďż˝n curte, sďż˝ omoare cďż˝inele si sďż˝ ďż˝i dea foc. A fost, de asemenea, arsďż˝ si blana vulpii. Cel care se ocupďż˝ cu ďż˝mpďż˝iatul animalelor a luat toate mďż˝surile de precautie, astfel ďż˝ncďż˝t sďż˝ nu aibďż˝ probleme. Cu toate acestea, eu i-am sfďż˝tuit sďż˝ meargďż˝ la spital la Piatra Neamt si sďż˝ facďż˝ tratamentul profilactic al rabiei. Stiu cďż˝ astďż˝zi (ieri, 4 aprilie - n.r.) a mers la spital unul dintre ei si sďż˝nt sigur cďż˝ si celďż˝lalt va merge, ďż˝ntelegďż˝nd cďż˝ este vorba despre siguranta sďż˝nďż˝tďż˝tii lui. Au fost luate toate mďż˝surile necesare de lichidare a focarului, asa ďż˝ncďż˝t sper sďż˝ nu fie probleme“, a declarat primarul Dorel Apalaghitei.
Medicul veterinar Constantin Lipan, directorul DSVSA Neamt, care a aflat de la reporterul Monitorului de Neamt despre focarul de rabie de la Farcasa, a precizat c� din moment ce medicul veterinar concesionar al zonei a luat m�surile care se impun pentru lichidarea focarului de rabie, nu mai este cazul s� intervin� si respectiva institutie.
Un alt focar de turbare a fost lichidat, recent, �n satul Sabasa din comuna Borca. Paznicii de v�n�toare ai fondului cinegetic din respectiva localitate au g�sit �n p�dure cadavrele a dou� vulpi. Acestea erau �ngropate �n p�m�nt, la mic� ad�ncime, si au fost de fapt dibuite de c�inii paznicilor de v�n�toare. Constienti de riscul de turbare pe care �l prezint� animalele s�lbatice si, cu prec�dere, vulpile, paznicii au scos cadavrele animalelor din p�m�nt, le-au pus �n pungi si, prin intermediul medicului veterinar din circumscritia sanitar-veterinar� din zon�, le-au trimis la laboratorul DSVSA Neamt, �n vederea efectu�rii analizelor de specialitate.
Rezultatele analizelor de laborator au relevat cďż˝, asa dupďż˝ cum s-a presupus, vulpile erau turbate.
Cu toate c� au manevrat cu foarte mare prudent� cadavrele respective, paznicii au fost trimisi la spital, �n vederea efectu�rii profilaxiei �mpotriva rabiei, asa �nc�t focarul a fost considerat �nchis si f�r� probleme.
Rabia sau turbarea este o boal� infectioas� acut� produs� de virusul rabic. Aceasta se caracterizeaz� prin grave tulbur�ri ale sistemului nervos central si evolueaz� spre paralizie sau deces. Transmiterea virusului se face prin musc�tura sau zg�rietura produs� de animale bolnave. Cele mai grave s�nt musc�turile localizate �n regiunea g�tului si capului, deoarece virusul ajunge mult mai repede la creier. Prezenta virusului rabic este frecvent� la animale domestice (c�ini, pisici, vite, porci, cai) si la animale s�lbatice (vulpi, lupi, sobolani, lilieci). Perioada de incubatie a bolii este �n medie de 1-3 luni, iar debutul acesteia poate dura �ntre dou� si patru zile. Boala se manifest� prin dureri, amorteli si m�nc�rime a locului unde s-a produs musc�tura, dureri de cap, ameteli, insomnie, lipsa poftei de m�ncare, greturi, v�rs�turi, modific�ri de caracter. �n caz de neprezentare la medic pentru tratament, boala poate duce la deces.