Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Aprilie 2007
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 14 Aprilie 2007
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
POVESTI BRITANICE pe saua... potrivitã (a) calului

POVESTI BRITANICE pe saua... potrivit� (a) calului

• specialisti britanici organizeaz�, la Depozitul de arm�sari de la Dumbrava (Timisesti), cursuri pentru potcovari si selari • dup� 22 de ani de carier� militar� �n „Armata Regelui“, maistrul selar Mark Fisher �si desf�soar� activitatea ca specialist �n potrivirea seilor • „�n Anglia se spune c� f�r� copit� nu exist� cal“, sustine maistrul potcovar Barry Ward •

�n goana nebun� dup� un trai mai bun, dup� c�stiguri materiale care s� le permit� o anumit� bun�stare, multi rom�ni au luat, �n ultimii ani, calea Occidentului. Unii muncesc printre str�ini, iar cu banii c�stigati se �ntorc, din timp �n timp, �n locurile natale si �si cump�r� apartamente - pe care nu si le-ar fi permis cu salariile de mizerie pe care le-ar fi obtinut �n tar�. Ori, �si construiesc case. Impun�toare, moderne, dotate cu tot ceea ce le este necesar. La fel ca peste tot �n Rom�nia, si �n judetul Neamt, prin sate, vilele „stranierilor“ au ap�rut ca ciupercile dup� ploaie. Unora dintre cei care au plecat prin lume le-a sur�s norocul si au decis s� nu se mai �ntoarc�. Si-au luat dup� ei si familiile. Prin comune, cel putin, au r�mas mai mult b�tr�nii. Si atunci, nu mai este de mirare pentru nimeni c�nd se vorbeste c� �n Rom�nia nu mai are cine munci. Multe meserii nu mai s�nt �ntrebate pentru c� nim�nui nu �i convine s� lucreze �n conditii grele pe bani putini. Altele au fost uitate, ori s�nt practicate ocazional - iar aici facem referint� mai ales la mestesuguri - asta pentru c� migala si priceperea nu s�nt suficient recompensate financiar. Multi dintre cei care au mostenit „tehnicile“ de la �naintasi au ajuns la o v�rst� �naintat� si nu mai au cui le transmite. Se poate spune c�, �n acest domeniu, piata este liber� si merit� exploatat�. Integrarea �n Uniunea European� este privit� cu reticent�, mai ales �n mediul rural, pentru c� regulile impuse s�nt stricte si presupun o serie de investitii �n modernizare mult prea costisitoare comparativ cu puterea financiar� a celor vizati. Dar, acest pas important spre lumea civilizat� nu �nseamn� o �nc�lcare a valorilor si traditiilor rom�nesti, iar asta pentru c� t�rile din familia european� se ghideaz� dup� principiul unit�tii �n diversitate. Fiecare se supune unor anumite reguli politico-economice, �ns� �si p�streaz� propria identitate, cu tot ceea ce presupune aceasta. Noi, rom�nii, avem foarte multe de oferit. Pe de alt� parte, nu trebuie s� r�m�nem �nchisi la ceea ce este nou, ci s� �nv�t�m din experienta altora mai priceputi dec�t noi.

�n Rom�nia, caii s�nt �ngrijiti dup� ureche

Nu avem nevoie s� vin� str�inii s� ne �nvete s� facem treaba „x“ sau „y“. C� facem asta de sute de ani, si �nc� bine. Este reactia fireasc� a omului care se simte lezat atunci c�nd occidentalul vine si se amestec� �n br�nza lui, �i arat� cum trebuie s� aib� grij� de or�t�niile din gospod�rie, ori cum se face tuica si vinul. L�s�nd, �ns�, la o parte orgoliul de rom�n care a tr�it bine si s-a descurcat si f�r� sfaturile primite de la „case mai mari“, merit� s� deschidem usa si s� �i primim cu ospitalitatea care ne caracterizeaz� pe cei care au, �ntr-adev�r, ceva s� ne spun�.
�n acest mod au procedat reprezentantii Depozitului de arm�sari de la Dumbrava (Timisesti) care si-au deschis portile spre experienta specialistilor britanici �n materie de crestere si �ngrijire a cailor utilitari. �n premier� pentru zona Moldovei, Liga International� pentru Protectia Cailor, din Marea Britanie, cu sediul �n Norfolk (Anglia), organizeaz� cursuri pentru selari si potcovari. Sustinerea financiar� este oferit� tot de partea str�in�, ajung�nd la 1 milion de lire sterline pe an. Durata de derulare a proiectului, �n Rom�nia, este de 5 ani. Liga International� pentru Protectia Cailor a desf�surat asemenea proiecte �n �ntreaga lume, din fonduri str�nse de donatii. �n Marea Britanie, detine 4 ferme �n care activitatea este orientat� preponderent spre reabilitarea cailor abuzati si neglijati. Proiecte similare celui din Rom�nia (a doua tar� european� �n care si-a f�cut prezenta, dup� Ucraina) s-au derulat �n El Salvador, Gambia, Lesoto, Africa de Sud, Etiopia, Maroc, Fiji, Iran, Mexic si Guatemala.
De ce a intrat Rom�nia �n aria de interes a britanicilor? „Am g�sit �n Rom�nia tara ideal�, �n perioada �n care se preg�tea de integrarea �n Uniunea European�. Am f�cut c�teva vizite de evaluare si am observat c� multi cai erau schiopi, poate datorit� potcoavelor, hamurile pe care le purtau erau prost ajustate, ori reparatiile f�cute harnasamentelor erau de slab� calitate. Proprietarii folosiser� s�rme, furtunuri pentru interventiile pompierilor, centuri de sigurant�. Odat� cu integrarea Rom�niei �n Uniunea European�, turismul, implicit cel ecvestru, se va dezvolta. Aveti o tar� cu peisaje foarte frumoase si este momentul pentru a schimba anumite lucruri“, a declarat Ian Kelly, seful Departamentului de Instruire International� din cadrul Ligii Internationale pentru Protectia Cailor.
Se poate spune c� �n Rom�nia nu exist� selari si potcovari? Absenta lor este de neconceput, pentru c� at�ta vreme c�t exist� cai - iar acestia s�nt folositi mult, �n mediul rural, pentru tractiune si la muncile agricole - trebuie s� aib� cine se ocupa de potcovirea lor si de f�cutul seilor si hamurilor. �ns�... „�n Rom�nia s�nt foarte putini potcovari buni care, �n general, se ocup� de caii de mare valoare folositi �n sport. Restul au �nv�tat aceast� meserie dup� ureche, f�r� s� cunoasc� anatomia copitei calului, spre exemplu. Am dat peste potcovari b�tr�ni care nu �nteleg c� atunci c�nd calul are o infectie la picior, trebuie dus la veterinar pentru a fi tratat. Opinia a fost c� tratamentul cost� mai mult dec�t calul. Oamenii, �n general, nu �nteleg c� randamentul calului depinde direct proportional de grija care �i este acordat�“, a explicat dr. Cristian Molnar, coordonator pentru Rom�nia al proiectului derulat de Liga International� pentru Protectia Cailor. O alt� dovad� a lipsei de atentie acordate acestui mestesug este faptul c� potcov�ria nici nu este trecut� �n nomenclatorul de meserii din Rom�nia.
La fel ca si potcov�ria, sel�ria - confectionarea seilor si hamurilor - are un rol deosebit de important. Este o meserie care intr� p�n� �n cele mai mici detalii, calitatea harnasamentelor influent�nd, deopotriv�, confortul calului si c�l�retului.

Moartea Dianei a �nvins calmul englezesc

�nt�lnirea cu specialistii britanici a fost o experient� care ne-a dezv�luit faptul c� �ngrijirea cailor - indiferent dac� s�nt folositi ca animale de povar�, pentru muncile agricole, ori pentru concursuri - este o adev�rat� art�. Lucruri deosebit de interesante am aflat de la Mark Fisher, master saddler - �n englez�, iar �n rom�neste - maistru selar. Timp de 22 de ani a fost militar �n armata britanic�, �ntr-un regiment cunoscut drept „Trupele Regelui“. „Misiunea noastr� era s� tragem cu tunurile la ceremoniile regale“, a spus maistrul Fisher. �ntre momentele foarte importante pe care le-a traversat, de-a lungul carierei sale militare, a fost participarea la funeraliile reginei mame. S-a aflat la datorie si la ceremonia de �nmorm�ntare a printesei Diana. Despre moartea celei care a fost nu doar un veritabil ambasador al familiei regale a Marii Britanii, ci si un simbol al frumusetii si elegantei, Mark Fisher a vorbit �n cuvinte putine, dar elocvente: „A fost foarte ciudat, oamenii au fost foarte tristi. Englezii s�nt, �n general, oameni care se st�p�nesc foarte bine, stiu s� �si tempereze reactiile. Din acel moment, �ns�, au �nceput s� dea fr�u liber emotiilor“.

Hipismul, sport national �n Marea Britanie

Acesta si-a �ncheiat serviciul militar �n anul 2004, dup� care si-a �nceput propria afacere. Cu ce anume se ocup�? Cu potrivirea seilor pe cai. Pentru un necunosc�tor, ar suna ciudat. Dar... „�n Marea Britanie, oamenii apeleaz� la specialisti pentru potrivirea seilor, at�t pentru cai, c�t si pentru c�l�reti. Nu m� refer doar la caii folositi pentru competitii. Cei de concurs s�nt cai de mare valoare, iar ei particip� la probe de dresaj, obstacole, andurant� si la probe complete. Pentru fiecare dintre aceste probe se folosesc sei diferite“, a subliniat Mark Fisher. A potrivit sei pentru caii din lotul olimpic, iar unul dintre cei de care s-a ocupat valora 250.000 de lire sterline. „Caii din lotul olimpic valoreaz�, �n general, foarte mult. De aceea, preg�tirea si �ngrijirea lor este o treab� foarte important�“, a ad�ugat maistrul Fisher. �n perioada �n care a fost militar, s-a ocupat si de caii familiei regale. „�n trecut, m-am ocupat de potrivirea seii calului folosit de printesa Zara Philips, una dintre nepoatele reginei, �n acelasi timp una dintre cele mai bune c�l�rete de performant� ale Marii Britanii“, a mai spus Mark Fisher.
Sportul ecvestru si-a pierdut aura regal� - „era considerat un sport regal �n urm� cu 100 de ani“ - devenind unul al poporului britanic, fiind practicat nu doar pentru performant�, ci si ca modalitate de petrecere a timpului liber. „Multi p�rinti �si duc copiii la scoli de echitatie. Important este ca acestia s� aib� o viat� activ�. �n Anglia, ca �n toate t�rile vestice, copiii petrec foarte mult timp �n fata calculatorului, ori a televizorului, multi s�nt supraponderali. Este o mare problem�. De aceea, sportul este foarte important pentru mentinerea unei forme bune a organismului“, a subliniat Mark Fisher.

„Noi folosim mai mult pila, dec�t cutitul“

Am avut ocazia s� asist�m si la o demonstratie f�cut� de maistrul potcovar Barry Ward. Calul pe care si-a aplicat tehnicile de veritabil maestru suferise o infectie puternic�, iar copitele sale trebuiau bine cur�tate. Afectiunea de care suferea se datora, dup� cum ne-a explicat, umezelii din grajd si asternutului deficitar, un mediu propice �nmultirii bacteriilor. Folosindu-se de o serie de cutite si clesti, a cur�tat, cu mult� atentie, partea cornoas� crescut� �n exces. Un maistru potcovar trebuie s� cunoasc� perfect anatomia copitei si s� actioneze cu precizie de chirurg, astfel �nc�t s� nu ating� tesutul viu, exist�nd riscul s� provoace leziuni si, implicit, durere calului. Mai are nevoie de mult� fort�. Pentru c� nu este usor s� strunesti un animal at�t de puternic. Dup� ce a eliminat mizeria si a ajustat partea cornoas�, a trecut la pilire, pentru nivelarea talpei copitei. Ne-a explicat c� marginile trebuie rotunjite, pentru a nu se rupe. Dup� ce a finalizat toate aceste operatiuni de toaletare, i-a aplicat un tratament cu o solutie salin� si un spray cu antibiotic, �n vederea elimin�rii infectiei. „�n Anglia se spune c� f�r� copit� nu exist� cal“, a spus maistrul Barry Ward. Ce �nseamn� asta? Ne-a povestit c�, �n tara sa, caii trec prin asemenea „chinuri“ o dat� la 6 s�pt�m�ni. „Calul are c�lc�iele copitei foarte groase, de aceea cur�tarea unghiei �n exces si potcovirea se face mai des. De aceea, noi folosim mai mult pila, dec�t cutitul“, a subliniat maistrul Ward.
A fost o experient� foarte interesant�. Am aflat lucruri despre care nu am g�ndit c� pot fi at�t de importante. Concluzia: oare noi, rom�nii, chiar le stim pe toate?

Articol afisat de 3350 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Iulia IACOB)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective