Laurentiu Dimiscďż˝ si arta brutďż˝

• artistul plastic Laurentiu Dimiscďż˝ expune si pentru publicul pietrean dupďż˝ ce lucrďż˝rile sale au participat la expozitii ďż˝n strďż˝inďż˝tate

Galeriile municipale de artďż˝ din Bulevardul Republicii din Piatra Neamt, au gďż˝zduit, marti seara, 17 aprilie, vernisajul unei expozitii semnate de tďż˝nďż˝rul artist plastic pietrean Laurentiu Dimiscďż˝. Un numďż˝r ďż˝nsemnat de lucrďż˝ri, majoritatea de mari dimensiuni, si-au oferit desenul si culorile si publicului pietrean dupďż˝ ce au adďż˝stat mai multďż˝ vreme prin vestul Europei unde, dupďż˝ spusele celor informati, s-au bucurat de o excelentďż˝ primire. Laurentiu Dimiscďż˝ exploreazďż˝ un spatiu artistic care ďż˝l individualizeazďż˝ ďż˝n peisajul plastic nemtean, si care constituie la ora actualďż˝ un exercitiu expresiv foarte persuasiv, ďż˝n ciuda reactiilor puriste ale adeptilor picturii „clasicizate“. Credincios conceptului de artďż˝ brutďż˝, ďż˝nruditďż˝ ďż˝n parte cu arta naivďż˝, dar depďż˝sind-o prin insertia accentuatďż˝ de libertate a expresiei, pictorul s-a integrat treptat ďż˝n tendintele elocvente ale fenomenului european, cďż˝utďż˝ndu-si cu osďż˝rdie locul ďż˝n teritoriul de gen. Nďż˝scut la Piatra Neamt la 17 ianuarie 1977, Laurentiu Dimiscďż˝ a urmat cursurile Liceului de Artďż˝ din localitate la clasa profesorului si artistului plastic Grigore Agache. ďż˝n 2000 obtine licenta ďż˝n picturďż˝ monumentalďż˝ sub conducerea prof. univ. Victor Ciato, la Academia de Artďż˝ si Design din Cluj-Napoca, pentru ca doi ani mai tďż˝rziu sďż˝ obtinďż˝ diploma de master ďż˝n picturďż˝ cu prof. univ. Ioan Sbďż˝rciu. Este detinďż˝tor al Premiului Uniunii Artistilor Plastici din Romďż˝nia la Bienala „Lascďż˝r Vorel“ din 2001 si este membru al Filialei Cluj-Napoca a uniunii nationale de creatie.
A expus ďż˝n mai multe rďż˝nduri ďż˝n galeriile pietrene si, mai cu seamďż˝, la fosta „Vert Galerie“, are deschisďż˝ o expozitie la „Art Plaza“, ďż˝n Republica Dominicanďż˝, proprietate a colectionarului pietrean Dan Purcara si a participat la Tďż˝rgul International de Arte Vizuale de la Teatrul National din Bucuresti. Mai demult a expus la Muzeul de artďż˝ din Bďż˝rlad, la Muzeul de Artďż˝ Vizualďż˝ din Galati si, vara trecutďż˝, la sala de expozitii a Palatului Parlamentului din Bucuresti, bucurďż˝ndu-se de o primire cďż˝lduroasďż˝ si de aprecieri ďż˝ncurajatoare.
De la �nceputul acestui an a fost preocupat de reprezentarea c�t mai elocvent� �n Belgia, Franta si Italia.
Si dacďż˝ ďż˝n urmďż˝ cu cďż˝tiva ani a stďż˝rnit interesul publicului francez prin modalitatea de expresie extrem de personalďż˝ si ďż˝ndrďż˝zneatďż˝, anul acesta a fost deja categorisit ca apartinďż˝nd unei tendinte pe care lumea artisticďż˝ a occidentului o numeste „artďż˝ brutďż˝“.
Un teoretician avizat al acestui fenomen, Francoise Monnin, defineste ďż˝n cartea „L'art brut“, apďż˝rutďż˝ la editura parizianďż˝ „Scala“ ďż˝n 1997, principiile fundamentale ale acestui exercitiu de expresie: „Paralel cu arta oficialďż˝, fondatďż˝ pe principiile academice ale Renasterii italiene, o creatie autodidacticďż˝ existďż˝ dintotdeauna ďż˝n Occident. Multďż˝ vreme ignoratďż˝, ea tinde sďż˝ fie astďż˝zi recunoscutďż˝. Aceste desene, aceste picturi si sculpturi ďż˝n afara normelor consacrate contrazic definitia operei de artďż˝“.

„Dimiscďż˝ este un mare muralist“

O cronologie a artei brute ďż˝n secolul XX ďż˝ncepe cu prima expozitie a lucrďż˝rilor bolnavilor psihici la Bethlem Royal Hospital de Londres si continuďż˝ cu „Introducerea ďż˝n psihanalizďż˝“ a lui Sigmund Freud din 1916, „Manifeste du surrealisme“ din 1924, opiniile lui Breton, Paulhan, Ratton, Roche si Tapie din 1949, prima aparitie, ďż˝n 1964, a „Cahiers de l'Art Brut“, obtinerea, ďż˝n 1969, gratie eforturilor obstinate ale lui Andre Malraux a clasificďż˝rii de „monument istoric“ a „Palatului ideal“ de la Hauterives, al lui Joseph-Ferdinand Cheval, deschiderea muzeului „La Fabuloserie“ la Dicy, ďż˝n 1983, pentru ca ďż˝n primii patru ani a acestui veac arta brutďż˝ sďż˝ intre definitiv ďż˝n istoria artei occidentale. De bunďż˝ seamďż˝, aceastďż˝ extrem de parcimonioasďż˝ selectie, pur informativďż˝, nu este ďż˝n mďż˝surďż˝ sďż˝ redea nici pe departe complexitatea unui fenomen artistic pregnant si care vietuieste, cu sau fďż˝rďż˝ voia noastrďż˝, ďż˝n planul extrem de diversificat al tďż˝rďż˝mului plastic. Ei bine, integrarea stilisticďż˝ a lui Laurentiu Dimiscďż˝, de cďż˝tre critica francezďż˝, ďż˝n acest domeniu de expresie plasticďż˝ nu poate fi decďż˝t onorantďż˝. ďż˝n plus, aderarea la aceastďż˝ modalitate nu este si nici nu poate fi o alegere voluntarďż˝ ci o racordare fireascďż˝ a modalitďż˝tilor proprii de expresie artisticďż˝ la o realitate conceptualďż˝ deja existentďż˝.
De altfel, Beatrice Bonnamour consemna precedentul eveniment plastic ďż˝n „Le journal du Roannais, La Tribune - Le Progres“ sub titlul: „Les fleches joyeuses et colorees de Cupidon“. Si tot ea, adďż˝uga: „Productia picturalďż˝ a lui Laurentiu este naivďż˝ si purďż˝. Ea apartine artei brute si celei primitive si are o libertate care se exprimďż˝ deplin pe mari spatii murale. Cďż˝ci Dimiscďż˝ este un mare muralist, ďż˝n stilul lui Diego Rivera, dar cu opinii politice total diferite! Tďż˝nďż˝rul pictor cunoaste tehnica vitraliului, care transfigureazďż˝ lumina. Poezia ce transpare din lucrďż˝rile sale poate pďż˝rea, la prima vedere, infantilďż˝. Dar reflectia sa plasticďż˝ se dovedeste a fi foarte profundďż˝. El elibereazďż˝ spatiile de tďż˝cere pentru a lďż˝sa sďż˝ respire subiectele si... privitorul“.
�n lumea at�t de populat�, de bogat� si de diversificat� a artei occidentale, Laurentiu Dimisc� a dovedit c� detine toate datele unui artist autentic si extrem de individualizat, cu toate c� uneori pot fi g�site puncte de referint� si interferent� cu marii creatori contemporani. Pentru c� arta sa, denatur�nd severitatea liniilor lui Fernand Leger, are conexiuni pe alocuri cu Didier Triglia, Denis Herbillon sau, mai ales, cu imaginile profane ale lui Mario Chichorro. Iar deschiderea european� la care accede cu entuziasmul specific v�rstei, �l �ndrept�teste s� spere c� teritoriul frenetic al artei europene �i va oferi locul pe care �l merit�. Poate...