Omagiu unui profesor „de partea literarďż˝“

La 19 aprilie 1847, vedea lumina zilei, la Tecuci, cel al c�rui nume, pronuntat corect cu accentul pe cea de a doua silab�, avea s� r�m�n� legat pentru totdeauna de meleagurile nemtene si care privegheaz� si ast�zi, de pe soclul s�u de piatr�, pridvorul casei de unde vedea lumina r�s�ritului �ntrup�ndu-se deasupra Pietricic�i.
Casa de Culturďż˝ a Sindicatelor Piatra Neamt, Biblioteca Tehnicďż˝, Grupul Cultural „Petrodava“ si Asociatia Culturalďż˝ „Pro Basarabia si Bucovina“ propune pentru luni, 30 aprilie 2007, ora 14, la Sala de lecturďż˝ a Bibliotecii Tehnice, un colocviu dedicat celor trei importanti profesori si scriitori ai familiei Hogas: Calistrat Hogas, Aetiu Hogas si Sidonia Hogas. Calistrat Hogas si doi dintre urmasii sďż˝i - Aetiu si Sidonia - au fost importante personalitďż˝ti culturale, integrate spiritualitďż˝tii nemtene.
Calistrat Hogas a ďż˝ntemeiat la Piatra Neamt, ďż˝n 27 noiembrie 1869, pe cďż˝nd avea doar douďż˝zeci si doi de ani, prima scoalďż˝ secundarďż˝ din Neamt, Gimnaziul comunal, pe baza cďż˝ruia se va dezvolta Colegiul National „Petru Rares“ de astďż˝zi. A fost aici profesor „de partea literarďż˝“ (romďż˝nďż˝, latinďż˝, francezďż˝, istorie, geografie, religie) si director pďż˝nďż˝ ďż˝n 1886. ďż˝ntre 1891 si 1899, a fost profesor de limba romďż˝nďż˝ si director la Gimnaziul din Roman. ďż˝mpreunďż˝ cu sotia sa, Elena, fiica preotului C. Gheorghiu, si-a construit casa ďż˝n care s-a retras dupďż˝ ce, ďż˝n 1912, s-a pensionat din functia de profesor la Iasi. Privitor la finalitatea operei sale literare - nu ďż˝ntinsďż˝, dar de aleasďż˝ calitate artisticďż˝ si cu un bogat continut - el ďż˝nsusi mďż˝rturisea cďż˝ doreste sďż˝ aducďż˝ „o notďż˝ nouďż˝ ďż˝n literatura romďż˝neascďż˝“. Aceea de a „... ďż˝mbrďż˝nci literatura cďż˝lďż˝toriilor din drumul obiectiv, didactic si aproape geografic de pďż˝nďż˝ acum, pe drumul subiectiv pe care trebuie sďż˝ meargďż˝. „ďż˝n toate cďż˝lďż˝toriile sale, Calistrat Hogas apare ca o emanatie, ca un spirit nďż˝scut din asprele stďż˝nci ale Muntilor Neamtului si, prin comentariile sale, prin citatele din marii autori strďż˝ini si romďż˝ni, el rďż˝mďż˝ne si aici“, asa cum sublinia Vladimir Streinu, profesor „de partea literarďż˝“.