Apa cu m�l �n peste o mie de f�nt�ni

• 35,45% dintre fďż˝ntďż˝nile din judet au nivelul apei scazut • ďż˝n 18 unitati administrativ-teritoriale, sistemele de alimentare cu apa functioneaza ďż˝n procent de 100% •

1.106 f�nt�ni situate �n diverse puncte din judetul Neamt au secat �n ultima perioada. Numarul total al acestui gen de surse de apa �n judet este de 41.747. Pe l�nga f�nt�nile care au secat, altele 14.803 au nivelul apei scazut, ele acoperind partial cererea, ori calitatea apei este �ndoielnica, fiind m�lita. Problemele cele mai mari se �nregistreaza �n comunele Stanita, unde 33,2% din numarul total de f�nt�ni s�nt seci, �n Boghicea - cu 15,07%, si B�ra - unde 16,5% din f�nt�ni au secat. Pentru localitatea Vladnicele, din comuna Stanita, apa pentru populatie si animelele din gospodarii se asigura cu masinile pompierilor si un tractor cu remorca pus la dispozitia oamenilor de catre Primarie. Cisternele de la Pompieri transporta apa pentru adapatul animalelor. �n remorca tractorului, oamenii �si pun bidoane si canistre �n care se aduce apa potabila din municipiul Roman. Numarul de transporturi variaza de la o zi la alta, �n functie de necesitati.
�n judetul Neamt, comunele cu cele mai multe f�nt�ni s�nt Bicaz Chei - 1.100, Boghicea - 1.300, Borlesti - 1.000, Ceahlau - 980, Cordun - 2.100, Costisa - 1.050, Doljesti - 1.100, Grumazesti - 2.500, Icusesti - 1.571, Piatra Soimului - 1.550, Sabaoani - 1.550, Tamaseni - 2.510. Aceste raportari au fost facute de primariile comunale. Administratiile locale au comunicat si care este situatia functionarii sistemelor centralizate de alimentare cu apa sau a cismelelor. Functioneaza la capacitate maxima retelele din municipiile Piatra Neamt si Roman, cele din Agapia, Alexandru cel Bun, Baltatesti, B�rgauani, Dobreni, Dochia, Dumbrava Rosie, Girov, Grumazesti, P�ngarati, Raucesti, Sabaoani, Savinesti, Stefan cel Mare, Tamaseni si Zanesti. �n municipiul Roman, deoarece 74% din lungimea retelelor de distributie are o vechime de 20 de ani, exista un nivel ridicat al pierderilor de apa. Pentru reducerea acestora, pe strazile Vasile Lupu, Dobrogeanu Gherea, Ion Creanga, Pacii si Aleca V. Lupu au fost reabilitate retelele.
�n comuna B�ra, desi pe o anumita portiune exista sistem centralizat, acesta nu a fost pus �n functiune �ntruc�t a fost realizat pe un teren aflat �n litigiu. �n comuna Brusturi, �n satul Poiana, s-a luat masura amenajarii unei rezerve de apa pentru animale, prin construirea unui bazin alimentat din p�r�ul Culesa. �n Pipirig, reteaua de alimentare cu apa functioneaza �n procent de 50%. Regulatoarele de presiune de pe retea nu functioneaza si apar frecvente fisuri, motiv pentru care s-a solicitat firmei constructoare remedierea sau �nlocuirea acestora.
„Alimentarea cu apa a populatiei din localitatile urbane ale judetului, precum si a agentilor economici industriali si agrozootehnici se realizeaza ďż˝n conditii normale“, a declarat biolog Adina Tarniceru, purtator de cuvďż˝nt al Sistemului de Gospodarire a Apelor Neamt.