Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei adevarate religii a sunetului (IV): Bun venit ďż˝n tara lui OK!

• interviu realizat cu maestrul Gheorghe Zamfir

Ne�ndoios, �n ciuda tuturor detractorilor si a parerilor mai mult sau mai putin obiective, Gheorghe Zamfir este cel mai mare naist al rom�nilor. Prozelitul lui Fanica Luca, a carui arta nativ ancestrala a �mbogatit-o pe baza unei solide culturi muzicale, are o cariera impresionanta ce a capatat aura de legenda. �n vremea comunismului, Gheorghe Zamfir a fost unul dintre artistii care, mai mult sau mai putin direct, au purtat numele Rom�niei pe toate meridianele globului. Gloria i-a adus, firesc, si foarte multi bani. Numai ca valurile istoriei umane, mai ales ale celei contemporane, conjugate cu ambitiile, orgoliile si vanitatile, de cele mai multe ori neacoperite, ale tinerei si incisivei generatii de contemporani, i-au subminat si prosperitatea si aura de legenda. Ca orice personalitate artistica puternica, are ciudateniile lui care au fost exploatate nemilos si cinic de cei de care pomeneam mai sus. Nu este, din pacate, singurul caz �n care �ncercarea de construire a unor noi si �ndoielnice scari valorice, eludeaza dimensiunile consacrate ale cautarilor si �mplinirilor anterioare.
Pe tar�mul libertatii propovaduite de democratie, pe l�nga alte drepturi, fiecare individ �l are si pe acela de a se considera mai bun, mai destept si mai �nzestrat dec�t ceilalti. Numai ca, de cele mai multe ori, trebuie sa ai grija sa nu ranesti suficienta celorlalti care, nu-i asa?, s�nt si ei cei mai buni, mai destepti si mai �nzestrati. Datorita opulentei sale staturi artistice, Gheorghe Zamfir nu a putut sa fie discret. Si atunci a devenit incomod. Mai mult, a ajuns sa fie ur�t, detestat. Dincolo de tot ceea ce afirma, cu patima si �nversunarea celui care stie cine este, dincolo de toate pacatele, slabiciunile si defectele, marturisite sau nu, omul acesta care a �nceput sa uite ce e z�mbetul, care a devenit ursuz si suspicios, care nu are �ncredere dec�t �n micul catel care-l �nsoteste peste tot, are, �n esenta, dreptate. A avut obsesia unei catedre la Universitatea Nationala de Muzica. Credea, pe buna dreptate, ca i se cuvine si ca poate sa aduca la senectute �nca un serviciu tarii pe care o iubeste cu patima. A venit plin de �ncredere si speranta �n Rom�nia acum saptesprezece ani. S-a re�ntors �n leaganul c�ntecului cu g�ndul de a mai �nfaptui ceva �n conditii de care tara aceasta nu avusese parte de o jumatate de veac. Numai ca aici erau alti oameni, pentru care legenda lui Zamfir nu e cu nimic mai buna dec�t cea a lui Iglesias sau Fifty Cent.

Peroratie despre conjuratie

Reporter: Care credeti dumneavoastra ca este rolul profesorului �n formarea muzicianului?
Gheorghe Zamfir: Ce sa va spun? Kogan, Oistrah, Rostropovici, marii pianisti, cei care au facut cariere stralucite, au avut profesori, mari maestri care i-au ajutat sa cunoasca toate tainele instrumentului si ale stilurilor muzicale. Sa cunoasca Bach, sa cunoasca barocul, clasicismul, romantismul si asa mai departe. Pentru aceasta trebuie sa ai un bagaj de cunostinte colosal si sa treci din disciplina �n disciplina prin profesori si maestri deosebiti. Ma uitam la violonistul acesta care a c�ntat �n cadrul festivalului...
Rep.: Stefan Tarara.
G.Z.: Exact. Este halucinant sa constati cu c�ti profesori si maestri a studiat p�na la numai douazeci si unu de ani. La fel ca si �n cazul maestrului Sherban Lupu. Cu c�te personalitati a studiat vioara si la c�te master-uri a participat, cu c�te mari somitati a colaborat pentru a ajunge la un anumit grad de maiestrie. Pe Dalila Cernatescu cine a �nvatat-o naiul? Nimeni. Nu are nici o diploma de absolvire. Si atunci cum poate ea sa predea naiul, care este un instrument codat, divin, cu o putere cosmologica si cosmogonica esentiala? Habar n-are ce tine-n m�na.
Rep.: Si totusi, maestre, cum va explicati tot ceea ce vi se �nt�mpla?
G.Z.: �nca din 1990, s-a format �mpotriva mea un soi de... cum sa-i spun?...
Rep.: Conjuratie...
G.Z.: Da, acesta este cuv�ntul potrivit. Conjuratie. A fost una politica, apoi una tiganeasca... Si asta i se datoreaza lui Madalin Voicu.
Rep.: Nu exagerati?
G.Z.: Nu. El, ďż˝nca de dinainte de ‘90 visa sa ma termine. Era gelos pe mine, cu siguranta.

Iubirea e-n toate

Rep.: Invidios.
G.Z.: Da, din motive ne�ntemeiate. A �nceput sa publice niste articole mincinoase prin presa rom�neasca, cum ca eu s�nt la sf�rsit de drum, nu mai pot sa c�nt, nu mai pot sa suflu, am �mbatr�nit, s�nt terminat si ca eu, de fapt, mi-am construit aceasta cariera mondiala datorita faptului ca am avut noroc, sansa, de a da peste manageri foarte buni care m-au mediatizat �ntr-un mod exacerbat. Ceea ce este cu totul fals.
L-a pus �n fata pe Stanciu Simion, un tigan care traieste �n Elvetia de pe urmele mele. Si-a facut o mica cariera acolo pe unde eu fusesem deja. A mers pe urmele mele si si-a facut si el un locsor acolo. Si acuma traieste �n Elvetia. Pentru ca au fost prieteni din copilarie.
M-a ďż˝ntrebat odata, ďż˝n Elvetia, cam ce ar putea sa mai faca dupa mine. Si i-am spus ca singurul stil pe care ďż˝nca nu l-am atacat este muzica de camera. Si i-am adus din America niste negative pe discuri, cu piese de Mozart si asa mai departe si astfel Stanciu Simion, prin anii ‘80 a ďż˝nceput sa studieze muzica de camera. Si el la rďż˝ndu-i, cu sase clase primare ce sa stie? Ce muzica de camera? Ca dupa aceea sa faca niste declaratii la Paris care m-au facut praf. M-au zdrobit definitiv.
Rep.: Dumiriti-ma!
G.Z.: Am baut cu el ďż˝ntr-o seara ďż˝n apartamentul meu din Paris pďż˝na la opt dimineata, si atunci ďż˝mi spune: „Gheorghe, de fapt n-am iubit niciodata instrumentul asta. Mai mult, l-am urďż˝t. Am cďż˝ntat la el doar ca sa cďż˝stig bani si ďż˝n loc de pďż˝ine sa manďż˝nc cozonac“. Si asta m-a terminat. Cum sa faci o cariera cu un instrument care nu-ti place, dom’le? De altfel, lucrul asta se vede. N-are nici un sentiment; cďż˝nd cďż˝nta parca ar mďż˝nca seminte la meci. Asta este partea a doua a conspiratiei. Madalin Voicu, dupa ce a vazut ca nu a reusit cu Stanciu Simion, a ďż˝ncercat sa gaseasca un altul. Prin alte parti ale lumii, ca ďż˝n tara nu erau. Si l-a gasit pe acest Damian Draghici, pe care l-a adus ďż˝n tara si ďż˝n anul 2000 a organizat un spectacol maret ďż˝n fata Casei Poporului; cu orchestra simfonica, cu cor, cu mai stiu eu ce. Si l-a prezentat drept absolvent al Academiei din Boston, cďż˝stigator al Awards si al nu stiu cďż˝tor premii ďż˝n America, ca stie compozitie, ca a facut cu mari profesori... De unde? Fusese cersetor ďż˝n Grecia, la Atena, si statea pe la colturi de strada, cu palaria pe jos si cďż˝nta la nai. A ajuns, printr-un miracol, sotul unei milionare din America si dintr-o data ďż˝l aduce Madalin Voicu ca pe cel mai mare naist al tuturor timpurilor, cel mai mare compozitor, cel mai mare muzician... Pai daca el a fost cel mai mare, Fanica Luca, cel care a salvat naiul de la pieire, ce-a mai fost, oare? Damian Luca, cel care a avut si el, totusi, calitatile lui, ce-a fost? ďż˝n definitiv, nici unul dintre ei nu are mai mult de sase clase. Nici Radu Simion.

Jazz si yoga

Rep.: Au �nvatat naiul pe prispa, cum se zice?
G. Z.: Stanciu Simion l-a �nvatat �n casa cu fratii lui, ca erau toti muzicanti. Si Madalin Voicu vine sa �nsele si sa minta poporul, �ncerc�nd sa ma detroneze pe mine din rolul pe care l-am avut si �l am si sa spuna ca Zamfir e terminat.
Toata circaraia aia de la Andreea Marin, care l-a primit cu fast si, Doamne, cu ce elogii - un pomelnic ďż˝ntreg de merite cosmice, planetare. A ďż˝ncercat sa cďż˝nte el jazz... Ce-i asta jazz, dom,le? Ati auzit vreun romďż˝n sa cďż˝nte jazz? Noi habar n-avem de jazz, dom’le! E ca si cu yoga. Ca stim sa facem yoga. Sa-i lasam pe indieni, ca ei fac yoga de trei mii cinci sute de ani. E disciplina lor pe care au perfectionat-o din neam ďż˝n neam timp de milenii. Face parte din cultura lor, de care noi habar n-avem si ne-am transformat, peste noapte, ďż˝n yoghini.
Eu n-am nimic cu tiganii. Am trait �mpreuna, am c�ntat �mpreuna, m-am format la scoala lor de lautarie, sa zicem. Si Fanica Luca a fost tot tigan. Si eu, atunci, trebuie sa-l urasc pe mentorul meu? C�nd pronunt numele lui Fanica Luca s�nt, efectiv, plin de lacrimi.
Rep: Si cea de a treia conspiratie?
G.Z.: Cea de-a treia conspiratie nu pot sa o deconspir acum, pentru ca nu este momentul. Este o conspiratie oculta, cu puteri si �n strainatate si �n tara. Dar, de fapt, pe l�nga Madalin Voicu mai s�nt si altii.
Rep.: De pilda?
G.Z.: De pilda, Florin Calinescu, un tip extraordinar de suspect, care din nimic a ajuns mare bogatas si mare magnat. Dintr-un actor cabotin. Si uitati-l astazi cum �nv�rte zeci de milioane de dolari si euro. Face parte din marea clasa a magnatilor creati de Iliescu. Care daca nu era, structura societatii rom�nesti de astazi era cu totul si cu totul alta.

Valente cosmice

Rep.: Este foarte posibil. Cu toate ca ma �ndoiesc.
G.Z.: N-aveti de ce. Aceste trei aspecte s�nt cele care mi-au subminat viata si mi-au distrus tot ceea ce am �nmagazinat pe linie materiala si morala. Si au reusit, dar nu �ntr-at�t �nc�t sa ma elimine definitiv.
Si acum, dupa atďż˝tia ani, de pilda, pianele mele se afla ďż˝n trei locuri diferite plasate prin tara. Nu pot sa compun, nu pot sa lucrez. Nu am un loc ďż˝n tara mea unde sa pot sa creez. Studentii mei au fost si sďż˝nt alaturi de mine. Bine, doar doi care au mai ramas la clasa Dalilei Cernatescu ma suna din joi ďż˝n Pasti. N-au vrut sa vina la Tďż˝rgoviste. Provincie, nu? Bucurestiul are alte oportunitati. Am initiat pe Ana Maria Sekel, pe Cornelia Tihon, ďż˝nca din copilarie. Ma presau si familiile. De cďż˝nd sďż˝nt la Bucuresti nici macar nu m-au mai sunat. Ma doare faptul ca toti care sďż˝nt la clasa ei acum au devenit dusmanii mei de moarte. O generatie de copii sacrificati. Multi din cei pe care i-am trimis de la clasa mea, pentru ca erau depasiti de nivelul impus, au absolvit la Bucuresti si nu a mai auzit nimeni de ei. Stiti ce face Mariana Nicolae, dupa ce a absolvit clasa Dalilei? E vďż˝nzatoare la Carrefour, dom’le!
Rep.: Era o carte de vizita profesionala numele dumneavoastra.
G.Z.: Eu am creat naiul modern; din anii ‘70 ďż˝nca. Am creat toata gama de naiuri. Tatal Dalilei Cernatescu face niste naiuri care seamana cu acelea peruviene. Cďż˝nt te uiti, se vede printre tuburi. Sunetul lor este unul castrat, care nu are nimic cu naiul romďż˝nesc, traditional.
Rep.: Cu asta se ocupa?
G.Z.: Este un artizan care vinde naiuri pe la Caciulata, pe la Govora, prin statiunile turistice. Si se considera creatorul naiului modern, c�nd eu am trei brevete depuse la OSIM �nca din 1968. Deci, sa nu cumva sa mintim istoria si din acest punct de vedere.
Am sa scriu o carte, care va aparea �n toamna, �n care voi descrie asasinarea sunetului fundamental rom�nesc. Ceea ce s-a �nt�mplat constituie un act criminal. Au �mpartit tabara naistilor, pe plan national si mondial, �n doua. Or, acest lucru, Dumnezeu nu-l va permite. Eu am vrut sa creez o familie nationala si universala a naiului. A naiului codat, stiintific, divin, dumnezeiesc. A naiului care are potente si valente cosmice.

Epilog

Locvacitatea sloboda a interlocutorului meu vine, de buna seama, dintr-un soi de disperare. Cei pomeniti de-a lungul celor patru episoade ale acestui interviu - de la Ion Iliescu la Adrian Nastase, de la Madalin Voicu la Adrian S�rbu, de la Dan Buciu la Serban Soreanu sau Dalila Cernatescu, si de la acestia la toti ceilalti - ar trebui sa nu se simta nici ofensati, nici calomniati, pentru ca, �n ultima instanta au datoria de a explica natiei acestea, care mai asculta uneori vrajita sonoritatile inegalabile zamislite si acum de Gheorghe Zamfir, cum se face ca cel mai mare naist al tuturor timpurilor preda un curs secundar la o universitate de provincie si nu la institutia muzicala reprezentativa a Rom�niei?
Oric�t s-ar stradui legile democratice sa impuna, oamenii n-au fost, nu s�nt si nu vor fi niciodata egali; chiar si numai din punct de vedere al dotarii. Care nu tine de ambitii si nu vine de la politicieni; ci de la Dumnezeu. Chiar si �n tara lui OK!

Articole similare:
Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei religii a sunetului (I)
Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei adevarate religii a sunetului (II)
Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei adevarate religii a sunetului (III). „Maneaua a devenit o religie“
Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei adevarate religii a sunetului (IV): Bun venit in tara lui OK!