Un gest de revoltďż˝ moralďż˝

Curioas� lumea asta a intelectualilor d�mboviteni.
C�t� vreme Emil Constantinescu, locatar al Cotrocenilor, le putea oferi bani, privilegii, burse, l-au lustruit cu condeile f�cute limbi, p�n� ajunsese bietul om de era mai ceva ca o decoratie de tinichea.
C�nd s-au convins c� profesorul n-are de g�nd s�-i miluiasc�, dar mai ales s� fie o p�pus� �n m�inile lor n�t�nge, s-au apucat s�-l �njure.
Iar dup� ce Emil Constantinescu a �nceput s� se manifeste ca un adversar ferm al n�b�d�iosului Traian B�sescu, intelectualii dispusi, prin gena balcanic�, s� devin� tulusi ai noului Jup�n, l-au �njurat si mai tare.
Dac� mai era nevoie de o dovad� a acestei mizerii �nsp�im�nt�toare a intelectualilor rom�ni, reactiile dup� �nt�mplarea de s�mb�t� din Piata Universit�tii ne-o pune la dispozitie din belsug.
Joi, 26 septembrie 2007, la taifasul amabil, aranjat pe TVR de pterodactila Rodica Culcer, Traian B�sescu a anuntat c� s�mb�t� va merge �n Piata Universit�tii pentru a-si �ndeplini o f�g�duial� de la Referendum:
Cea de a da natiunii un Raport trimestrial.
Nu stim dac� Traian B�sescu, angaj�nd �n seara Referendumului o astfel de f�g�duial�, a actionat, ca de obicei, sub puterea primului impuls sau a dat expresie unei premedit�ri.
Nestiute s�nt c�ile Domnului!
Nestiute s�nt si motivele actiunilor lui Traian B�sescu.
Sigur e �ns� c� alegerea Pietii Universit�tii drept spatiu pentru o actiune gen Fidel Castro cap�t� o semnificatie aparte.
�n mentalul colectiv post-decembrist, Piata Universit�tii a devenit un spatiu simbolic.
Cel al luptei dezn�d�jduite al unei minorit�ti �mpotriva comunismului travestit �n vesminte democratice.
Asa cum am scris si la vremea respectiv�, sup�r�nd r�u puterea FSN-ist� dominatoare, cei din Piata Universit�tii, str�nsi sear� de sear� �n scuarul din fata Arhitecturii, d�deau glas nelinistii unei �ntregi societ�ti c� puterea instalat� �n decembrie 1989 voia doar s� mimeze democratia.
Sef de stat fiind, Traian B�sescu se putea adresa natiunii, pentru a-i raporta ce-a f�cut si ce-a dres, de unde i-ar fi dorit inima.
De la Palatul Cotroceni, dintr-un studio TV, dintr-un local, ba chiar si dintr-un butoi, asemenea vestitului Diogene:
Alesese Piata Universit�tii pentru valoarea de simbol a acesteia.
Convoc�nd trimestrial aici o consultare popular�, domnul presedinte tinea s�-si asume ipostaza de continuator al luptei din Piata Universit�tii.
Chiar dac� nu �n scuarul din fata Arhitecturii, ci pe pajistea din fata Teatrului National, chiar dac�, adres�ndu-se nu unei multimi venite spontan, ci unor insi c�rati p�n� aici de masin�ria PD, Traian B�sescu avea s� fie nu presedintele Rom�niei, ci arhanghelul luptei �mpotriva comunismului, lupt�torul ne�nfricat pentru democratie.
Era, ne�ndoielnic, o smecherie politicianist�.
�mpotriva acestei smecherii s-a ridicat Emil Constantinescu.
Si, �n loc s�-l aplaude pentru acest gest de revolt� moral�, intelectualii �l �njur�.