Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Octombrie 2007
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 29 Octombrie 2007
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Doctor �n rezistenta anticomunist�

• doctorita romascanc� Cleopatra Andries a primit titlul de lupt�tor �n rezistenta anticomunist�, �n urm� cu 3 ani • acest titlu a fost acordat post-mortem, �n urm� cu c�teva zile, si tat�lui s�u, fostul profesor de matematic� Ion Pantelimon • opun�ndu-se ideologiei comuniste, tat�l s�u a fost �nchis • la r�ndul ei, femeia a fost victim� a persecutiilor politice �nc� din scoala general�, iar �n facultate a fost exmatriculat� • dup� 5 ani, a fost readmis� la Facultatea de Medicin� si Farmacie din Iasi, din anul II • „«M�i, fat�, tu n-ai nici o vin�, s� spunem c� tat�l t�u a fost vinovat»“, a povestit dr Andries ce i-ar fi spus Ion Gheorghe Maurer, pe atunci prim-ministru, la o audient� pe care i-o intermediase un prieten de familie •

Doctorul Cleopatra Andries se ocup� de s�n�tatea mintal� a romascanilor. Dar, dincolo de apreciata sa activitate profesional�, despre viata-i s-ar putea scrie un roman. Medicul romascan merit� din plin respectul concitadinilor s�i, m�car si pentru suferintele prin care a trecut, �mpreun� cu familia sa, nedrept�tile care i s-au f�cut, �n vremea comunismului. Pentru toate prin care a trecut, at�t ea, c�t si tat�l s�u, Ion Pantelimon, care a decedat �n urm� cu 20 de ani, dr Cleopatra Andries detine documente. �n anul 2004, i s-a conferit titlul de lupt�tor �n rezistenta anticomunist�. Om de o rar� modestie, aceasta a subliniat c� este un titlu prea pretentios pentru persoana sa. Si, mai mult dec�t aceast� recunoastere, mai important� i s-a p�rut reparatia moral� adus� p�rintelui s�u, desi post-mortem: fostul profesor de matematic� Ion Pantelion a primit, �n urm� cu c�teva zile, acelasi titlu de lupt�tor �n rezistenta anticomunist�.
Ce se afl� �n spatele acestor reparatii morale am aflat chiar de la dr Cleopatra Andries care a acceptat s� dezv�luie, �n exclusivitate redactorilor „Monitorul“, c�te ceva din marea dram� a familiei sale. A fost singurul copil al unei familii de cadre didactice din localitatea iesean� Mirosl�vesti. �n copil�rie, a asistat neputincioas� la ridicarea tat�lui s�u de c�tre securitate. „Aveam vreo sapte-opt ani, c�nd am fost nevoiti s� ardem biblioteca de trei ori. �mpreun� cu mama mea, am ars carte cu carte, exemplare de altfel extrem de valoroase, pe care oricine si le-ar fi dorit �n bibliotec�. �mi amintesc chiar c� vecinii ne-au �ntrebat, atunci, de unde iesea fumul si le-am spus c� f�ceam pl�cinte. Mama a �ncercat s�-si ascund� durerea �n fata mea, atunci c�nd tata a fost ridicat de acas�, de multe ori �n toiul noptii. Pe c�nd aveam nou� ani, �n toiul unei nopti, m-am speriat foarte tare atunci c�nd securistii l-au ridicat pe tata si am �nceput s� tip. Unul dintre acesti str�ini m-a prins de guler si m-a �mpins brutal“, si-a �nceput povestea dr Andries. Tat�l s�u st�tea �nchis c�te sase luni, apoi eliberat pentru o vreme si luat din nou, pe „nepus� mas�“.
S-a simtit nedrept�tit� atunci c�nd i s-a refuzat acordarea cravatei de pionier. Dup� un an, �ns�, a fost chemat� la Raion si a primit acel petec de p�nz� rosie, care pentru ea simboliza rezultatele bune la �nv�t�tur�. „Am plecat �mpreun� cu mama la Popesti Leordeni, unde tata a fost trimis �ntr-o tab�r� de munc�. Era un om cu at�ta demnitate, �nc�t venea de fiecare dat� la vorbitor, �mbr�cat la costum, avea o prezent� impecabil�. Parc� v�d si acum gardianul �nchisorii care patrula de la un cap�t la altul, iar eu am �nceput s� flutur bucuroas� cravata de pionier, l�ud�ndu-m� cu acel peticut care, pentru mine �nsemna at�t de mult. �n ochii tat�lui meu am v�zut pentru prima oar� preling�ndu-se o lacrim�. Stiam, �nc� de pe atunci, de la rudele mele, c� nu voi putea ajunge nic�ieri dec�t cultiv�ndu-mi mintea. Am terminat liceul, pe atunci de zece clase si un alt moment pe care l-am tr�it la festivitatea de premiere m-a marcat“, si-a mai amintit doctorita din Roman.

�ntre matematic� si medicin�

La terminarea liceului, elevilor celor mai buni li se acordau diplome de merit. O m�tus� de-a sa, care �i era profesoar� si, �n acelasi timp, detinea functia de secretar� de partid pe scoal�, a chemat-o si i-a spus c� diploma sa va fi �nm�nat� unei colege dintr-o familie „s�n�toas�“ de muncitori, rug�nd-o pe proasp�ta absolvent� s� nu mai vin� la premiere. Dar, ea a participat la acea festivitate, dup� care a fost chemat� de femeia de serviciu a scolii la cancelarie, prin care m�tusa sa �i trimisese dou� teancuri uriase de c�rti, care nu valorau �ns� c�t premiul pentru �nv�t�tur� pe care ar fi trebuit s�-l primeasc�, la festivitate, nu mai t�rziu.
Avea 16 ani c�nd a plecat singur� s� se �nscrie la facultate, fiind asteptat� �n gar� de doi fosti profesori, ce au sf�tuit-o s� urmeze facultatea de matematici. Odat� ajuns� �n Iasi, o prieten�, student� la medicin�, i-a schimbat optiunea, spun�ndu-i c� medicina o va ajuta s� pun� �n practic� cele �nv�tate. Astfel, s-a dus la Institutul de Medicin� si Farmacie, unde putea intra f�r� examen, doar pe baza diplomei de merit. Concurenta a fost acerb�, �nc�t s-a decis sustinerea unui colocviu despre functiile ficatului, �n limba rus�. A fost admis�.

De la catedr� la Aiud

�n anul 1958, pe c�nd era �n anul doi de facultate, tat�l s�u a fost adus �n lanturi la Bucuresti si judecat de Tribunalul Militar, aduc�ndu-i-se pe atunci trei capete de acuzare. Ion Pantelimon, profesor de matematic�, �ndr�znise s� spun� �n cancelarie c� SUA s�nt mai mari si mai bogate dec�t Uniunea Sovietic�, c� t�ranul rom�n nu era �nc� preg�tit pentru colectivizare si c� «Desteapt�-te Rom�ne» pe versurile lui Andrei Muresan este un c�ntec patriotic, demn de intonat �n acele vremuri. „S�racul tata, dac� ar mai fi tr�it la Revolutie si ar fi auzit c�ntecul, cred c� ar fi f�cut infarct. Parc�-l v�d si acum c�t de demn a fost la interogatoriu, c�nd, adus cu lanturi grele la picioare, a fost �ntrebat: «Inculpat, ai afirmat cutare si cutare», iar tata a recunoscut deschis si nu si-a retras nici una dintre afirmatii. A fost condamnat la cinci ani de detentie la Aiud. Au fost vremuri grele, pentru c� atunci trebuia s� spui ca ei. A urmat o perioad� de persecutie politic� pentru mine, �ns� nu am �ncetat niciodat� s� lupt pentru drepturile mele“, a mai spus, emotionat�, doctorita Cleopatra Andries.

Exmatriculat� �n anul trei de facultate

Cu toate rezultatele foarte bune, �nainte de sesiunea din var� din anul trei de facultate, studenta a fost chemat� la Decanatul Facult�tii unde a primit vestea c� a fost exmatriculat�. Ca un tr�znet. Nu a existat nimic scris �n acest sens, alti 38 de studenti din toat� facultatea fiind �n aceeasi situatie. Asta se �nt�mpla la scurt timp dup� Revolta studentilor din Ungaria, din anul 1959. La dou� s�pt�m�ni dup�, seful de cadre care a executat acel ordin f�r� a avea �ns� nimic scris, pentru c� de-a lungul timpului nu s-a g�sit nici un document �n acest sens, s-a sp�nzurat. Alti studenti exmatriculati n-au suportat ideea, iar c�tiva dintre ei s-au sinucis. Dar, ea n-a renuntat s� lupte pentru drepturile sale, stiind c� trebuie s� se reabiliteze, singura sa arm� r�m�n�nd �nv�t�tura. Cinci ani c�t a stat pe dinafar�, a urmat un lung sir de �nt�mpl�ri, �ns� a fost �nconjurat� tot timpul de o „aur� protectoare“ din partea unor oameni valorosi. A lucrat mai �nt�i ca felcer la un dispensar rural, apoi a intrat la Scoala Tehnic� Sanitar� la Ploiesti, unde a fost imediat �ndr�git� de profesori, gratie preg�tirii si priceperii sale. A fost recomandat� drept „omul bun la toate“ tovar�silor de partid, astfel �nc�t, la examenul de absolvire, o femeie cu functie mare �n partid avea s�-i schimbe destinul. „Stiam c� trebuie s� m� reabilitez si am ajuns la munca de jos, cei trei ani de facultate nu m-au ajutat cu nimic, eram necalificat�. Cu greu am reusit s� intru felcer la un dispensar rural, unde medicul, fost militar cu simtul drept�tii, mi-a spus cum s� m� comport, pentru c� eram proscris�. �ns� mi-a zis: «Nu te speria, treaba asta s-ar putea s� te ajute». Am urmat Scoala Tehnic� Sanitar� din Ploiesti. Am avut burs� si o ajutam si pe mama, pentru c� era �mpov�rat� cu pachetele si drumurile la tata, la Bucuresti. Am fost �nconjurat� de oameni buni, stiam c� s�nt urm�rit� pas cu pas. Am f�cut zeci de memorii la Ministerul �nv�t�m�ntului si al S�n�t�tii, pentru a termina facultatea, p�n� si portarii se plictisiser� de mine. Dup� examenul de absolvire, am fost chemat� la Ministerul �nv�t�m�ntului de o femeie cu functie mare la partid, tovar�sa Stefan, de la care am aflat dou� s�pt�m�ni mai t�rziu c� dintre cei 240 de studenti, 90 erau evrei, dosarul meu fiind �ncurcat cu al evreilor. Primisem, �ntre timp, repartitie ca asistent�, la Spitalul din Ploiesti, la o sectie numai pentru tovar�si de partid“, a rememorat medicul Cleopatra Andries

�n audient� la Maurer

Stiind c� dreptatea va iesi �ntr-o zi la lumin�, doctorita a ajuns p�n� la Ion Gheorghe Maurer, pe atunci prim-ministru al Rom�niei, ajutat� de generalul Slicaru, om de marc� pentru acele vremuri si un vechi prieten al tat�lui s�u care i-a pus la dispozitie masina personal�, ajung�nd la Consiliul de Stat. �n ziua c�nd a cobor�t din „Pobeda“ generalului, �n fata Consiliului de Stat, ea a fost cuprins� de team�. „Eram slab�, cu ochii mari, p�rul negru p�n� la br�u, prins �n dou� cozi. Am ajuns �n Dealul Mitropoliei si aveam impresia c� merg la o bestie, c�nd am intrat �ntr-un birou enorm. Am avut o reactie pl�cut� c�nd l-am v�zut pe Maurer si, desi m� asteptam s� fie un om dur, am v�zut un b�rbat frumos, cu p�rul grizonat, �mbr�cat �ntr-un costum de un gri impecabil. M-a �ntrebat «ce-i cu tine f�tuc�», expresia tipic ardeleneasc�. M-a ascultat f�r� s� m� �ntrerup� o clip� si mi-a spus: «M�i, fat�, tu n-ai nici o vin�, s� spunem c� tat�l t�u a fost vinovat, �ns� tu nu ai nici o vin�. I-am l�sat un exemplar din memoriul pe care �l aveam la mine si mi-a spus s� mai las unul la Minister. C�nd am dat s� ies, mi-a mai spus un lucru care, mai t�rziu, mi-a folosit: «Eu s�nt jurist, tu s� tii minte de la mine, niciodat� �n viat� nu poti fi pedepsit de dou� ori pentru acelasi lucru, dar tu nu ai avut de ce s� fii pedepsit�». �ntre timp, m� c�s�torisem, cu sotul meu pe care �l stiam din studentie. Dup� dou� luni, mama m-a anuntat c�, �ncep�nd cu 1 octombrie 1963, am reintrat la facultate, �n anul doi, tot la Iasi, asa c� am fost si exmatriculat� si repetent�. Colegii mei de an, Eusebiu Zbranca, Felicia Stefanache, terminaser� �ntre timp facultatea, iar noii mei camarazi de an erau foarte tineri si le-am spus c� am avut un accident, pentru a nu trezi suspiciuni. Au fost clipe dramatice pe care le-am tr�it, �ns� dup� aceele experiente mintea mea a �nceput s� refuleze tot ce era r�u“, a mai povestit distinsa doamn� a medicinii psihiatrice.
Doctorita Cleopatra Andries nu poate sterge cu buretele ceea ce a fost r�u si ur�t �n viata sa. �ns�, acum, �n ceea ce se cheam� democratie, prin reparatiile morale ce i s-au adus, beneficiaz� de o serie de drepturi: transport gratuit, continuarea activit�tii profesionale cu o perioad� reprezent�nd dublul celei de persecutie politic�, o strad� din localitatea �n care domiciliaz� poate fi „botezat�“ cu numele s�u, iar la pensie primeste o indemnizatie suplimentar� de 70 lei lunar.

Articol afisat de 2348 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(L�cr�mioara BUGA)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Ad�ugat de Mos_Tautu la data 29.10.2007 06:07
Felicitari doamna
Doamna,ne cunoastem de la Bucuresti,unde ati facut secundariatul.

Nu am stiut de suferinta dv.dar v-am admirat ca om.

Poate ca ce a facut familia dv si dv.va va da multumirea sufleteasca de a fi fost adevarati romani,de a sti ca ati avut o constiinta patriotica.
Lucru rar la noi.

daca puzteti deschideti linkul de mai jos pentru o mica consolare pentru dv.
http://ultrashare.net/hosting/fl/27e5a826e2
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective