Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2007
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 9 Noiembrie 2007
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Crima de la priveghi : SENTINTÃ UNICÃ

Crima de la priveghi : SENTINT� UNIC�

• Irina Baroi Gasparic a fost condamnat� la patru ani de �nchisoare cu suspendare sub supraveghere • este prima sentint� de acest fel din cazuistica din Neamt • adolescenta si-a ucis mama la priveghiul bunicii • t�n�ra era elev� la Liceul de Art� „Nicolae Tonitza“ din Bucuresti • „Am simtit-o pe Irina tocit� sufleteste si am mai simtit c� ura ei fat� de Rada, mama sa, a fost at�t de mare, �nc�t a omor�t-o cu asemenea sadism“, declara medicul psihiatru Rodica Antohi •

Irina Baroi Gasparic, acum �n v�rst� de 18 ani, din comuna Alexandru cel Bun, a fost fost condamnat� la o pedeaps� de patru ani de �nchisoare cu suspendare sub supraveghere. Este prima sentint� de acest fel �n cazuistica judiciar� din Neamt �ntr-un dosar de omor calificat. Adolescenta a fost trimis� �n judecat� pe 3 aprilie 2006, sub acuzatia de omor calificat pentru c� �n noaptea de 19 spre 20 ianuarie 2006 si-a ucis mama la priveghiul bunicii. Deoarece �nvinuita mai fusese internat� �n spitale de specialitate, dar si pentru c� era minor�, anchetatorii au dispus expertizarea psihiatric�. T�n�ra a fost supus� unui control am�nuntit, �n urma c�ruia s-a stabilit, initial, c� are reprezentarea faptelor pe care le-a comis. Specialistii de la Institutul de Medicin� Legal� „Mina Minovici“, au apreciat c� are discernam�ntul p�strat �n raport cu fapta de care este acuzat�. „(...) Tulburare de conduit� pe fondul personalit�tii cu tendint� la structurare instabil emotional. Are discern�m�ntul p�strat �n raport de fapta pentru care este cercetat�. Inteligent� medie, fire emotiv� cu tendinte impulsive“, se ar�ta �n rezultatul expertizei medico-legale psihiatrice. La finalizarea urm�ririi penale, s-a dispus trimiterea �n judecat�. „Irina Baroi Gasparic nu a negat crima si a recunoscut fapta“, declara procurorul criminalist Alexandru Togan. Crima a avut loc la priveghiul bunicii. Victima, Rada Baroi Gasparic, �si chemase fata acas�, de la Liceul de Art� „Nicolae Tonitza“ din Bucuresti, unde era elev�. T�nar� a venit, dar tensiunile dintre mam� si fiic� au ajuns la apogeu. P�rintii erau divortati, iar tat�l locuia la c�teva case distant�. Irina s-a certat cumplit cu mama ei, dup� ce toat� lumea a plecat, si, �ntr-un moment de furie, a str�ns-o de g�t cu o sfoar� de la pachetele de prosoape cump�rate pentru �nmorm�ntare. Desi victima murise, ea a continuat agresiunea, a luat un piolet si a lovit-o �n cap. Nu cu t�isul, ci cu cealalt� parte, provoc�ndu-i o ran� ad�nc� de c�tiva centimetri. „Am fost nevoit� s� actionez asa, deoarece mama nu mai t�cea. Am luat o fr�nghie si am str�ns-o de g�t si, desi era la p�m�nt, mi-a f�cut impresia c� tot continu� s� m� certe. Am v�zut un topor pe sc�ri si am lovit-o din nou“, a declarat inculpata, imediat ce a fost retinut� de anchetatori.

O nou� expertiz� schimb� totul

Dup� grozavie, a b�ntuit toat� noaptea prin sat, a ajuns �n oras, s-a �ntors la tat�l ei, unde a fost g�sit� de anchetatori. Nici m�car nu a �ncercat s� ascund� fapta, hainele si �nc�lt�mintea, pline de s�nge, fiind g�site la vedere. Doar sfoara o aruncase. Irina, elev� la liceul amintit, se anunta o mare sperant� a artelor plastice. Si a poeziei. Obtinuse nenum�rate premii pentru pictur� si grafic�, iar, trei ani la r�nd, �ntre 2000 si 2002, a primit medalia de aur la Olimpiada Francofoniei, sectiunea arte si cultur�. Picta icoane, o parte din creatiile sale fiind prezentate si �n Franta. Ap�rarea a f�cut tot ce este posibil �n �ncercarea de o salva pe Irina de la �nchisoare. S-a solicitat o nou� expertiz� care s� stabileasc� dac� �n momentul s�v�rsirii infractiunii avea discern�m�nt. �ntre timp s-a �nt�mplat o minune, asa cum a descris �nt�mplarea, familia sa. Dintr-o grav� eroare judiciar� t�n�ra a fost eliberat� din Penitenciarul Bac�u, �n mai 2006. La un termen de judecat� s-a omis prelungirea arest�rii preventive, iar �n momentul �n care a expirat, minora a fost eliberat� si trimis� acas�. Fiind unul din putinele cazuri �n care cercetarea s-a f�cut �n libertate, reexpertizarea s-a f�cut mult mai greu. Desi dispus� din iunie 2006, rezultatul a venit s�pt�m�na trecut�. Medicii au concluzionat c� adolescenta are discern�m�ntul mult diminuat si au recomandat internarea medical�.

„Este un bolnav cu probleme majore“

Irina a avut din copil�rie contact cu medicii pediatri psihiatri, din cauza unor afectiuni. La scurt timp dup� ce a fost �ncarcerat� pentru omor a fost vizitat� de psihiatrului Rodica Antohi. „�nt�lnirea cu Irina m-a �ndurerat, m-a miscat, dar mi-a si �nt�rit convingerea c� este un bolnav cu probleme majore. Nu regreta nimic din ce a f�cut, nu are mustr�ri de constiint� si nu este deloc preocupat� de ce urmeaz� s� i se �nt�mple, de viitorul si de soarta ei. A pl�ns la un moment dat, dar pl�nsul ei nu avea leg�tur� cu nimeni altcineva si cu nimic altceva, dec�t cu prietenul ei, singurul de care �i p�sa si care se afla la Bucuresti. Se g�ndeste dac� el va tine leg�tura cu ea si dac� o va sustine moral pe toat� perioada isp�sirii pedepsei. Dac� va fi cazul. Vrea s� �l vad� neap�rat. �n rest, am simtit-o pe Irina tocit� sufleteste si am mai simtit c� ura ei fat� de Rada, mama sa, a fost at�t de mare, �nc�t a omor�t-o cu asemenea sadism. Mi s-a dest�inuit linistit�, c� a mai avut o tentativ� de a o g�tui pe maica-sa. Asa cum am mai spus, fata a �nceput s� manifeste grave tulbur�ri de comportament �nc� de la pubertate, iar �n timp acestea au luat forma unei psihoze schizofrenice latente. Poate c� atmosfera familial� tensionat�, neprielnic� pentru orice adolescent, dar mai ales pentru unul cu astfel de tulbur�ri, i-a exacerbat manifest�rile si fenomenele psihice. Din discutiile purtate cu c�teva rude, am aflat c� bunica mamei sale, adic� bunica Radei, a suferit de schizofrenie. Asta poate fi o explicatie a diagnosticului pe care �l are si Irina, c�ci dup� cum se stie, boala aceasta se mosteneste“, declara la acea vreme medicul psihiatru Rodica Antohi.
Pe toat� durata procesului, la fiecare termen de judecat� de la eliberarea din penitenciar si p�n� la verdict, Irina a fost sprijinit� constant de tat�l ei.

Ce implic� suspendarea sub supraveghere

Se aseam�n� foarte mult cu suspendarea conditionat�. Conform normelor �n vigoare, instanta tine cont de gradul de pericol social al faptei si de persoana inculpatului. Se aplic� dac� pedeapsa cu �nchisoarea nu este mai mare de 4 ani. Nu se aplic� �n cazul infractiunilor al c�ror maxim special dep�seste 15 ani sau la infractiunile de viol, v�t�mare corporal� grav�, tortur� si loviri sau v�t�m�ri cauzatoare de moarte. �n ce-l priveste pe inculpat, trebuie ca acesta s� nu mai fi fost condamnat anterior la o pedeaps� mai mare de un an. Instanta trebuie s� aprecieze c� reeducarea inculpatului poate avea loc si �n libertate. Termenul de �ncercare e de la 2 la 5 ani, care se adun� la durata pedepsei stabilite pentru infractiunea pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere. O alt� particularitate a acestui tip de suspendare este existenta unui ansamblu de obligatii si m�suri de supraveghere pe care instanta le poate impune persoanei condamnate pe durata termenului de �ncercare. M�surile de supraveghere s�nt obligatorii, iar impunerea obligatiilor este l�sat� la latitudinea instantei. C�nd condamnatul nu respect� obligatiile si m�surile de supraveghere impuse, instanta poate fie s� revoce suspendarea, fie s� prelungeasc� termenul de �ncercare cu cel mult 3 ani. Dac� �n termenul de �ncercare condamnatul nu a s�v�rsit o alt� infractiune si dac� nu a intervenit revocarea sau anularea suspend�rii, acesta este reabilitat de drept.
Dac� minorul condamnat se sustrage dup� �mplinirea v�rstei de 18 ani sau dac� nu-si �ndeplineste obligatiile impuse instant� poate fie s� revoce suspendarea, fie s� prelungeasc� termenul de �ncercare cu cel mult 3 ani.

Articol afisat de 3818 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Gabi MUNTEANU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective