Despre Comisia de la Cotroceni

Demisia lui Tudor Chiuariu, survenit� dup� ultimaturile lui Traian B�sescu, a readus �n discutie un moment recent, care n-a fost limpezit, deoarece a primit interpret�ri paranoic partizane: Decizia Curtii Constitutionale privind Comisia de la Cotroceni. Luat� �n 27 noiembrie 2007, Decizia a venit �n urma sesiz�rii f�cute la Curtea Constitutional� de Avocatul Poporului fat� de Ordonanta de Urgent� prin care Comisia urma s� fie alc�tuit� din judec�tori.
Avocatul Poporului e, la ora actual�, una dintre institutile cele mai inutile ale statului de drept. Persoana care ocup� aceast� functie nu �nt�mpl�tor a tres�rit din mediocritatea �n care mot�ie. Ca orice fost al regimului PSD, domnia sa a g�sit de cuviint� s� dovedeasc� loialitate fat� de noul regim. Controversata Comisie de la Cotroceni tine de o prerogativ� constitutional� a presedintelui Rom�niei, formulat� �n articolul 109, aliniatul 2 din Legea fundamental�:
„Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romďż˝niei au dreptul sďż˝ cearďż˝ urmďż˝rirea penalďż˝ a membrilor Guvernului pentru faptele sďż˝vďż˝rsite ďż˝n exercitiul functiei lor. Dacďż˝ s-a cerut urmďż˝rirea penalďż˝, Presedintele Romďż˝niei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea ďż˝n judecatďż˝ a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecatďż˝ apartine ďż˝naltei Curti de Casatie si Justitie“.
F�uritorii Constitutiei din 1991, din care Constitutia revizuit� a p�strat articolul respectiv, d�ndu-i alt num�r, au socotit c� statul de drept trebuie s� descurajeze h�rtuirea fostilor si actualilor demnitari prin anchete penale declansate din te miri ce. De aceea, s-a introdus, drept filtru, aprobarea Parlamentului sau a Presedintelui. Nici unul dintre cei care au trudit la Constitutie nu s-a g�ndit c� �ntr-o zi va ajunge la Cotroceni un cet�tean care, �n loc de factor descurajant, se va constitui �n factor �ncurajant al h�rtuirii fostilor si actualilor ministri. La fel de adev�rat �ns� e c� aceeasi f�uritori n-au luat �n calcul posibilitatea ca Parchetul General si DNA s� se adreseze doar Presedintelui, v�zut ca un V�taf de procurori, c�nd Constitutia le d� sansa unei solicit�ri trimise Parlamentului.
Aliniatul 3 al articolului 108 (�n vechea Constitutie) prevedea:
„Cazurile de rďż˝spundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sďż˝nt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerialďż˝“.
Adoptat� abia �n 1999, Legea responsabilit�tii ministeriale stipula �nfiintarea unei Comisii speciale la Cotroceni pentru analiza sesiz�rilor privind �nceperea urm�ririi penale. Lu�nd �n discutie Ordonanta de Urgent�, Curtea Constitutional� a declarat neconstitutionale nu numai prevederile din Ordonanta de Urgent�, dar si articolele din Legea din 1999 care prevedeau �nfiintarea Comisiei. �n argumentarea difuzat� �n 5 decembrie 2007, Curtea arat� c� existenta unei astfel de Comisii �ngr�deste dreptul constitutional al presedintelui de a decide �nceperea sau ne�nceperea urm�ririi penale a unui fost sau actual ministru. Aparent, existenta acestei Comisii �l st�njenea pe presedinte. Si cu toate acestea, nici Emil Constantinescu, nici Ion Iliescu, nici Traian B�sescu n-au �ncercat s� modifice Legea, desi detineau majoritatea parlamentar� la un moment dat. Explicatia e simpl�.
Comisia special� convenea de minune presedintilor, inclusiv lui Traian B�sescu. Desi decidea cum voia seful Statului, ea se constituia, totusi, cel putin pentru opinia public�, �ntr-un paravan care-l salva pe respectivul de acuzatia de arbitrar. Desfiint�nd Comisia, Curtea Constitutional� l-a l�sat pe Traian B�sescu singur fat�-n fat� cu decizia de a aproba urm�rirea penal� �n cazul unor fosti sau actuali demnitari v�zuti ca adversari ai domniei sale.
Contrar a ce s-a scris �n pres�, Curtea Constitutional� l-a lovit pe presedinte si nu pe premier.