Despre critica Parlamentului

Un Raport al Institutului de Politici Publice (de orientare f�tis cotrocenist�) despre activitatea parlamentarilor a dat presei de o anume culoare pretextul de a se n�pusti din nou asupra Parlamentului.
F�tuce s�r�cut mobilate la domiciliu, dar si la inteligent�, ziaristi famelici, �n etern� c�utare de st�p�ni generosi la pung�, insi pe c�t de otova, pe at�t de fuduli, au �nscenat un nou proces mediatic al principalei institutii a democratiei postcomuniste.
Campania nu m-a surprins.
Din cel putin douďż˝ motive:
1) Se �nscrie �n sprijinirea mediatic� a b�t�liei presedintelui cu Parlamentul, tipic� �n istorie tuturor personajelor cu ambitii autoritariste.
2) D� jurnalistilor posibilitatea de a trece drept curajosi f�r� a risca nimic.
Spre deosebire de Presedintie, Guvern, Politie si Administratia de bloc, Parlamentul poate fi criticat �n deplin� desf�tare. Nu ti se va �nt�mpla nimic, deoarece fiind vorba de o institutie cu sute de membri, c�t� vreme te referi la ea �n general, nu tresare nimeni furios, gata s�-ti r�spund�.
Mult mai important, jumulirea Parlamentului nu e o noutate post-decembrist�. S-a mai petrecut si �ntre cele dou� r�zboaie mondiale.
�n volumul VI (1925-1926) din opera lui Ion Vinea, dau peste tableta sedinta de luni a Camerei.
Citesc primele r�nduri:
„Poate vibratiile invizibile ale cupolei, ďż˝ncinse, ďż˝n zinc, de peste asezďż˝mďż˝ntul Adunďż˝rii, ori poate numai ďż˝ntrecerile guturale din sedinta de ieri au lipsit de orice vlagďż˝ sfatul deputatilor ďż˝n dupďż˝-amiaza somnolentďż˝ de iunie. E zďż˝duf. Alesul natiunii se simte mai bine la bufet decďż˝t ďż˝n dezbateri. Grija sa de cďż˝petenie e sďż˝-si improvizeze mai degrabďż˝ un evantai decďż˝t un discurs si sďż˝-si zvďż˝nte chelia sau ceafa cu o batistďż˝. Din aceastďż˝ multime toropitďż˝, pornesc totusi strigďż˝te, interjectii, articulatii neďż˝ntrerupte, o rumoare asurzitoare dar inexpresivďż˝, asemenea behďż˝itului intermitent al unei turme ďż˝n trecere“.
Nu e propriu-zis un editorial. E mai degrabďż˝ o cronicďż˝ parlamentarďż˝. Publicat ďż˝n Adevďż˝rul din 30 iunie 1926, textul confirmďż˝ axioma lui „Nimic nou sub soare“. Cu aproape un deceniu ďż˝n urmďż˝, ďż˝n democratia interbelicďż˝, realitatea parlamentarďż˝ era ca si cea de azi. Asezatďż˝ pe chiul, lehamite si behďż˝it de turmďż˝. Nu diferďż˝ nici pozitia jurnalistilor fatďż˝ de aceastďż˝ realitate. Ca si acum, e o pozitie criticďż˝. Si cu toate acestea, ďż˝n materie de presďż˝ e o deosebire. Mare cďż˝t un hďż˝u. Deosebirea dintre mediocritate si talent. Despre lďż˝ncezeala din Parlament scriu si imberbii de azi. Dar ce fortďż˝ de impact are, prin comparatie, scrisul gazetarului Vinea!
�ntre cele dou� momente de denuntare a Parlamentului exist�, totusi, o not� comun�:
Ziaristii interbelici nu stiau c� va veni o vreme c�nd locul Parlamentului �l va lua Marea Adunare National�. Si nici ziaristii de azi nu stiu c� s-ar putea s� vin� o vreme c�nd locul Parlamentului s�-l ia un fel de MAN.