Discriminare �n r�ndul femeilor din mediul rural
• concluzia apartine Comisiei Judetene pentru Egalitatea de Sanse (COJES), care a f�cut un sondaj �n r�ndul femeilor din comunele Negresti, S�vinesti si Farcasa • foarte multe dintre nemtencele cu v�rste �ntre 25-30 de ani s�nt somere, s�nt angajate pe bani putini sau lucreaz� f�r� forme legale • Reprezentantii Comisiei Judetene pentru Egalitatea de Sanse (COJES) �ntre femei si b�rbati s-au �nt�lnit, pentru prima dat� �n acest an, vineri, 15 februarie, la sediul Asociatiei „Femina2000“ din Roman, pentru prezentarea actiunilor �n domeniul egalit�tii de sanse si expunerea concluziilor unui studiu privind situatia femeii din mediul rural. La �nt�lnire au fost prezenti directorul adjunct al Autorit�tii de S�n�tate Public� (ASP) Neamt, Daniela Marcoci, Gabriel Plosc�, liderul FSLI Neamt, c�t si reprezentanti ai autorit�tilor judetene. Astfel, �n perioada 30 ianuarie-2 februarie, s-au efectuat deplas�ri �n trei localit�ti reprezentative pentru judetul Neamt, av�nd fiecare probleme sociale specifice. „Pentru fiecare dintre cele trei comune au fost chestionate c�te zece femei. Este vorba despre localitatea Negresti, nou-�nfiintat�, cu un patrimoniu destul de redus si o putere economic� aproape inexistent�. O alt� comun� a fost S�vinesti, cu o populatie numeroas�, fost� putere industrial�, societ�ti comerciale din industria chimic� fiind �n prezent �n faliment. Comuna Farcasa a fost aleas� ca localitate de munte, majoritatea activit�tilor industriale fiind cele din domeniul exploat�rii si industrializ�rii lemnului, activit�ti tipic b�rb�testi. Cu at�t mai mult, zona este supus� unor calamit�ti naturale, �n mod frecvent. Din discutiile purtate cu repondentii, c�t si cu reprezentantii autorit�tilor locale, s-a constatat c� populatia este �mb�tr�nit�, majoritatea tinerilor find plecati la munc� �n str�in�tate“, a declarat consilier superior Vasile Vasilachi, din cadrul COJES Neamt. Potrivit aceleiasi surse, tinerele cu v�rste �ntre 18-25 ani au fost greu de g�sit, at�t pentru completarea acestor chestionare, c�t si pentru purtarea unor discutii de principiu privind oportunit�tile de locuri de munc�, studiu sau acces la Internet.
Copii, cratit�, agricultur�...
Majoritatea femeilor cu v�rsta �ntre 25-30 de ani nu au loc de munc� sau lucreaz� �n locuri prost pl�tite, uneori chiar f�r� forme legale, cum se �nt�mpl� �n comert sau alimentatie public�.
Cele mai multe dintre femeile cuprinse �n aceast� categorie de v�rst� cu studii superioare lucreaz� �n �nv�t�m�nt sau administratia public� local�. Majoritatea femeilor cu v�rste cuprinse �ntre 40-55 de ani nu presteaz� activit�ti remunerate si nici nu au fost angajate �n astfel de activit�ti. De altfel, la �ntrebarea referitoare la cursurile pe care ar dori s� le urmeze, nu si-au manifestat nici o optiune. „�n urma aceluiasi studiu, am mai constatat c� majoritatea femeilor nu au acces la posturi de luare a deciziilor, cu exceptia celor din �nv�t�m�nt, unde unele s�nt directori de scoli. De cresterea si educarea copiilor se ocup� tot femeile, la fel ca si �n cazul activit�tilor de menaj �n gospod�rie. Persoanele de sex feminin s�nt cele care se ocup� preponderent de activit�tile agricole si cresterea animalelor. �n toate localit�tile exist� posibilit�ti de informare si majoritatea tinerelor au lucrat pe calculator si si-au exprimat dorinta urm�rii unor cursuri de informatic� si contabilitate. Autoritatea local� are preocup�ri privind etnia rom�, constat�ndu-se c� o serie de tinere ale acestei etnii s�nt absolvente de liceu si s�nt antrenate �n lucr�ri diverse, cum ar fi confectiile metalice“, a mai precizat Vasile Vasilachi. Majoritatea tinerelor de la tar� au �n �ntretinere unul-doi copii, singura surs� de venit fiind alocatia de stat. Majoritatea femeilor, desi particip� la vot, nu fac parte din partide politice, consiliile locale sau cel judetean.
|
Autentificare
