Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Aprilie 2008
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 23 Aprilie 2008
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
„PENTRU TANGO, E NEVOIE DE DOI“

„PENTRU TANGO, E NEVOIE DE DOI“

Relatiile rom�no-ruse, cu un diplomat cu expertiz� �n R�zboiul Rece

• ambasadorul Rusiei la Bucuresti a efectuat o vizit� �n Neamt la invitatia presedintelui CA de la Mecanica Ceahl�u • „Avem relatii economice puternice cu Rusia de peste 25 de ani, iar trendul �n ultimii ani este unul ascendent“, a declarat Marius Munteanu, directorul firmei Mecanica Ceahl�ul • „Mama mea avea mobil� din Rom�nia anilor ‘60. A �ntretinut-o deoarece era mobil� de cea mai bun� calitate. Acum livr�rile �n acest domeniu au sc�zut drastic. De ce?“, a spus, la Piatra Neamt, Excelenta Sa, Alekxander Anatolievici Ciurilin •

Excelenta Sa, Alekxander Anatolievici Ciurilin, ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, s-a aflat pentru dou� zile �n Neamt �n ceea ce s-a dorit a fi „o vizit� de cercetare“, la invitatia lui Marius Munteanu, presedintele Consiliului de Administratie al SC Mecanica Ceahl�u. �nsotit de presedintele Camerei de Comert Rom�no-Ruse, Mihai Macsim, ambasadorul a punctat c�teva dintre zonele care ar putea fi redeschise �n cadrul cooper�rii economice si culturale bilaterale. Oficialul rus a creionat o palet� larg� de posibilit�ti, merg�nd de la turism obisnuit sau cu accente religioase la �ntreprinderi mixte rom�no-ruse, deschidere cultural�, investitii �n infrastructur�, transport etc. O cooperare care ar putea �nsemna ceva mai mult dec�t o simpl� vizit� de tatonare pentru Mecanica Ceahl�u si pentru partea de nord a t�rii.

Sem�n�tori pentru Rusia

Ambasadorul Ciurilin a f�cut o vizit� la Mecanica Ceahl�u, cel mai mult timp petrec�ndu-l �n parcul de utilaje de la intrarea �n firm�. I-au fost prezentate �n detaliu performantele tehnice ale utilajelor expuse, manifest�nd un real interes pentru productia de masini agricole. Presedintele Marius Munteanu a declarat: „S�ntem foarte �nc�ntati si onorati de vizita ambasadorului la �ntreprinderea noastr�. Mecanica Ceahl�u este un mare produc�tor de utilaje agricole si cel mai mare exportator rom�n pe piata rus� �n acest domeniu. Relatiile noastre cu Federatia Rus� vor reprezenta punctul de plecare si pentru alte activit�ti. Avem potentialul tehnic pentru agricultura rus�, cunoastem si �ntelegem cerintele fermierilor din aceast� tar� si putem �mbun�t�ti, �n acest fel, relatiile economice dintre Rom�nia si Rusia. Pe de alt� parte, si noi consum�m gaz metan sau otel de cea mai bun� calitate, din Federatia Rus�, astfel �nc�t avem motive serioase s� ne repunem pe pozitie si s� re�nnod�m relatiile. Avem relatii economice puternice cu Rusia, livr�ri, s�ntem �n plin� activitate si trebuie s� fim acolo c�nd este nevoie. S�nt optimist si cred c� se vor dezvolta �n cel mai scurt timp si �n conditii avantajoase pentru ambele p�rti. Noi avem relatii comerciale cu Rusia de peste 25 de ani, iar trendul �n ultimii ani este unul ascendent. Pot chiar s� mentionez c� �n ultimii 3 ani volumul v�nz�rilor a dep�sit 1 milion de euro pe an. Export�m toat� gama de masini agricole, dar �n special sem�n�tori“.

„Nici o tar� din Europa nu poate spune c� Rusia exercit� presiune politic� pe furnizarea de energie“

Rep: Care ar fi domeniile de afaceri posibil de abordat �n comun cu firmele din judetul Neamt?
E.S. Alekxander Ciurilin: Cred c� exist� perspective importante. Consider c� ar fi bine s� se continue �n directiile unde deja exist� experient� si baz� practic�. Am vizitat Mecanica Ceahl�u, si am v�zut modele de utilaje pentru agricultur� foarte moderne, multe cu piat� bun� pe teritoriul Federatiei Ruse, at�t �n gospod�riile particulare, c�t si �n fermele din regiunea Rostov, Saratov, Voronej, etc. Rezerva o v�d �n l�rgirea sferei de piat� spre zone ca Lipetk sau Voronej. Av�nd �n vedere buna reputatie a produc�torilor de utilaje tehnice pentru agricultur�, din Rom�nia, ne-am putea g�ndi la o productie �n comun pe teritoriul Federatiei Ruse. Nu e o problem� a zilei de m�ine, dar la Mecanica Ceahl�u ne-am putut convinge, am observat un nivel �nalt tehnologic al productiei. Consider c� reprezentantii conducerii g�ndesc �n avans si se preocup� pentru asimilarea unor produse moderne, performante, iar acest lucru este benefic si pentru agricultorii rusi. Procesul de productie e astfel mai eficient si mai profitabil. Posibilitatea productiei �n comun a acestor utilaje �n Federatia Rus� ar fi o linie de perspectiv�. Cu prefectul de Neamt am avut un schimb consistent de opinii si s-a trasat o directie de dezvoltare a colabor�rii noastre care solicit� o preg�tire minutioas�. Tinutul Neamtului este bogat spiritual, s�nt foarte multe m�n�stiri, biserici vechi; ne-am g�ndit c� firmele de turism de la noi ar putea �ncerca rute care s� includ� aceste vestigii istorice. Avem aceeasi credint�, s�ntem ortodocsi. Ar fi cazul s� re�nnod�m cooperarea �n turism pentru tineri �n zona Dur�u, pentru schi. �n anii ‘87-’88 foarte multi turisti de la noi veneau special la Dur�u pentru acest lucru. Un turism bine organizat este o ramur� foarte profitabil� pentru economia national�.

Frumoasele Moscovei nu mai au pardesie rom�nesti

Rep.: �n ultimii ani, Federatia Rus� s-a implicat tot mai mult �n economia rom�neasc�. Se furnizeaz� gaz metan, c�rbune, dar au si fost cump�rate Aluminiu Slatina, Oteluri Speciale T�rgoviste, Resita, Teleajenul. Care s�nt urm�toare directii de cooperare?
A.C.: �n prezent, volumul reciproc de schimburi se cifreaz� la 5 miliarde de dolari, o cifr� destul de important�. �n marea majoritate livr�rile se concentreaz� pe gaze, titei, c�rbuni dar sporesc si livr�rile rom�nesti pe piata rus�. S�nt si eu responsabil �ntr-o oarecare m�sur� pentru dezvoltarea relatiilor dintre t�rile noastre, s�nt bucuros de asta, dar consider c� trebuie imprimat un alt ritm. S� v� explic de ce: volumul livr�rilor din Rusia �n Rom�nia este sensibil mai mare dec�t cel al livr�rilor din Rom�nia �n Federatia Rus� (90% din volumul schimburilor - n.n). Acest dezechilibru trebuie lichidat deoarece fr�neaz� dezvoltarea �n continuare. Am spus c� economia rom�neasc� trebuie atras� mai activ la livr�rile de produse �n Rusia. Foarte des dau acest exemplu: mama mea avea mobil� din Rom�nia anilor ‘60. P�n� la sf�rsitul zilelor sale a �ntretinut-o, ca s� o p�streze c�t mai mult timp, deoarece era mobil� de cea mai bun� calitate. Acum livr�rile �n acest domeniu au sc�zut drastic. Altfel spus, c�nd eram mai t�n�r toate fetele din Rusia purtau pardesie din Rom�nia. Fetele au r�mas, dar poart� pardesie din alte t�ri. Pentru ce?! Nu pot s� �nteleg ce s-a �nt�mplat. Acelasi lucru este, de exemplu, cu produsele rom�nesti din industria farmaceutic�, ori �nc�lt�minte. Unde s�nt? Piata rus� era plin� de produse rom�nesti de bun� calitate, iar 50% din unit�tile de pompare erau importate din Rom�nia. Constructorii de masini din Rom�nia ar trebui s� revin� pe piata rus�, pentru c� aceast� parte a relatiilor economice este foarte important�. Din partea noastr� exist� un mare interes pentru organizarea de productie �n comun. Acest gen de colabor�ri s�nt si �n investitiile noastre de la Slatina sau T�rgoviste. Cu eforturile comune a inginerilor rusi si administratorilor rom�ni, aceste uzine au fost repuse pe picioare, au devenit profitabile, iar unele produse chiar au dep�sit standardele Uniunii Europene. (...) Care ar fi perspectivele? Eu v� pot spune doar p�rerea mea proprie, nu ca baz� generalizant�. �n prezent, relatiile economice s�nt promovate de persoane energice, tinere, inteligente, uneori nevoite s� ia o hot�r�re din mers. Nu noi hot�r�m pentru ei. Eu doar pot s�-i sf�tuiesc, nu s� impun nici p�rtii rom�ne, nici celei rusesti. Exist� oportunit�ti de productie mixte, �n diverse ramuri, �n constructia de masini, a masinilor pentru industria textil�, de creare a unor �ntreprinderi mixte. S-a vorbit despre participarea capitalului rusesc la reconstructia obiectivelor energetice construite cu asistent� rus�. Dar trebuie s� �l citez pe presedintele american Regan care spunea c� pentru a dansa tango, este nevoie de doi. Dac� dumneavoastr� vorbiti de dezvoltarea relatiilor economice, aici e vorba de dou� p�rti. Unde vor fi oamenii nostri de afaceri este un avantaj reciproc, acesta va fi punctul fierbinte de dezvoltare a relatiilor comune bilaterale.

„C�nd statele occidentale au trecut la realizarea planului scutului rachetelor de croazier�, noi nu am folosit nici o presiune energetic�“

Rep.: Excelenta voastr�, Rusia este o tar� cu o expertiz� semnificativ� �n domeniul energiei. Teza de doctorat a presedintelui Putin se refer� la planificarea strategic� a resurselor minerale �ntr-un climat de business impredictibil. �n aceast� perspectiv�, s-a discutat despre interesul Gazprom fat� de Romgaz, ca si de construirea unui depozit de gaz metan la M�rgineni, Neamt. V� rog s� comentati.
A.C.: Problematica interactiunii �n domeniul energetic nu este numai �n economia mondial�, ci si �n politica mondial�. S�nteti martori si stiti ce proiecte si ce patimi s�nt �n acest domeniu. �n Federatia Rus� exist� colective importante de oameni care se ocup� de extractia, transportul si prelucrarea produselor purt�toare de energie. Rusia este un mare produc�tor de c�rbune, petrol si alte produse energetice si, numai la nivel intern, este un consum mare de c�rbune, de titei, turb�. Rusia are o capacitate important� de productie �n domeniu, furnizeaz� circa 50% din gazul UE. Nu e de mirare c� presedintele Putin este un mare specialist �n domeniul energiei si se preocup� de domeniu. Acesta �si prezint� deschis opiniile referitor la acest subiect, dar dezvoltarea este asigurat� si de alti reprezentanti ai mediului de afaceri rus. Tema energiei este foarte discutat� �n economia mondial� si �n cea rus�, care este un mare exportator de hidrocarburi. Vreau s� subliniez faptul c� nu folosim acest fapt ca pe o arm� energetic�, ci numai pentru profit �n acest domeniu. Nici o tar� din Europa nu poate spune c� Rusia exercit� presiune politic� pe furnizarea de energie. C�nd statele occidentale au trecut la realizarea planului scutului rachetelor de croazier�, noi nu am folosit nici o presiune energetic�. Furnizarea de gaz se realizeaz� si functioneaz� pe principiul c� acela care livreaz� e interesat ca livrarea s� se fac� f�r� �ntreruperi, altfel capacit�tile de productie pot fi afectate. Geologul Alexandru Mironov, care a vizitat recent Rusia, a expus ziaristilor o �ntreag� teorie referitoare tocmai la acest lucru, dar nu am v�zut publicat nici un r�nd, nic�ieri. S�ntem interesati de livr�ri continue, iar acest lucru se face �n conditiile unei economii de piat�. Legat de �ntrebarea dvs., nu vreau s� v� mint, stiu doar c� tratativele continu�, dar nu as putea s� v� spun care este stadiul lor. S�nt multe aspecte de luat �n considerare, elemente comerciale, de infrastructur� etc. Dar ceea ce este foarte important, m� repet, este faptul c� totul functioneaz� dup� principiile economiei de piat�, trebuie s� existe c�stig reciproc; vreau s� spun c� �mpotriva propriilor interese nu va lucra nimeni.

CV, „pe scurt“

Foarte pe scurt, �ntre dou� �ntrevederi cu timpi de lucru deja dep�siti, Excelenta Sa Alekxander Anatolievici Ciurilin a precizat si c�teva elemente care puncteaz� o carier� diplomatic� impresionant�. A lucrat �n cadrul Ministerului de Externe, ca director al Directiei de documentare istoric�. Initial a trecut prin toate treptele ierarhice din domeniul diplomatiei si s-a preocupat „de diverse treburi“ �n Africa. A lucrat �n Aparatul Central al Ministerului de Externe Rus, duc�nd tratative de limitare a armamentului nuclear �n Europa, neproliferarea armelor nucleare, a fost sef al Directiei politico-militare a Ambasadei Uniunii Sovietice de la Washington, apoi ministru consilier la Coopenhaga. A devenit amabasador �n Rom�nia la 30 august 2006.

„Distantele si concurenta nu pot fi schimbate, taxele se pot modifica“

Ambasadorul s-a �nt�lnit cu oameni de afaceri din Neamt, �n frunte cu Mihai Apopii, presedintele Camerei de Comert si Industrie. Mihai Apopii a punctat faptul c� piata ruseasc� are o anumit� specificitate care, de multe ori, nu a fost �nteleas� de c�tre oamenii de afaceri din Rom�nia. „Este foarte important ce, c�t si cum se cere. P�n� nu participi la un t�rg, o expozitie, nu stii cum s� abordezi o relatie eficient. Rom�nia exporta �n ‘89 mobil� de peste 150 milioane de dolari pe an �n Federatia Rus�. Datorit� schimb�rilor economice din mediul de afaceri rom�nesc si a modului �n care se face comert �n Federatia Rus�, acum exportul de mobil� a sc�zut la 35 milioane de dolari pe an. Trebuie ref�cute leg�turile. Ne �mpiedic� s� dezvolt�m afacerile, deschiderea firmelor rom�nesti c�tre piata ruseasc�, pe care o abordeaz� cu team�, dar, ca s� fim corecti, si taxele vamale care s�nt de 30% - o valoare foarte mare �n cazul mobilei, dar si a altor produse. Distantele si concurenta nu pot fi schimbate, taxele se pot modifica“, a declarat Mihai Apopii.

Articol afisat de 1751 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(C. VARVARA, G. MUNTEANU, S. T�RN�)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective