Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2008
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 30 Iulie 2008
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

C�nd energia bate viata

Zi-le, nene Iancule!...

• interviu cu deputatul PSD Iulian Iancu

Spre deosebire de alti parlamentari, care caut� procente electorale suplimentare sc�rpin�ndu-se caraghios de Sistemul Energetic National si pl�ng�nd patetic de grija facturilor cresc�nde ale populatiei pentru energie electric� si gaze, deputatul Iulian Iancu (PSD) are dou� atuuri: unul sentimental - e de loc din Gher�esti si unul tehnic - provine din Sistem. Drept este, absolventii de facultate cu specializarea �n Petrol si Gaze, cum este si Iancu, se bucurau - �n anii ‘80 - de un respect exact pe m�sura lejerit�tii examenului de admitere. �n fata absolventilor de Energetic�, printre putinii ingineri veritabili de sistem ai vremurilor, abia dac� se f�cea diferenta �ntre „g�zari“ si licentiati pe ale c�ror diplome scria „inginer miner“. Totusi, Iancu a lucrat la ROMGAZ, unde de la inginer stagiar a ajuns si director. A fost sef la Autoritatea National� de Reglementare �n Domeniul Gazelor Naturale, a fost secretar de Stat �n Ministerul Economiei si Comertului. C�t reprezint� componenta exclusiv politic� �n spusele sale, doar timpul ne va ar�ta. C�t reprezint� argumentele tehnice �n dezvoltarea politic� sustinut� de Iancu, asta r�m�ne s� aprecieze fiecare.
Aflat la Piatra Neamt, s�pt�m�na trecut�, deputatul Iulian Iancu a detaliat �n exclusivitate pentru „Monitorul“ subiectul unui imens depozit de gaze naturale care se va construi la M�rgineni, despre care s-a tot discutat �n ultimii ani, dar despre care nu s-a spus mare lucru. Odat� functional, un asemenea depozit ar solutiona problema aliment�rii cu gaze a Moldovei si ar deschide alte perspective energetice regionale, spre energia electric� produs� �n cogenerare de �nalt� eficient�. La realizarea proiectului, estimat la cel putin 250 milioane de euro, si-ar da m�na ROMGAZ si gigantul rus �n domeniu, GAZPROM. �n luna februarie a acestui an, reprezentantii Gazprom spuneau despre constructia depozitului de gaze naturale pe teritoriul Rom�niei c� este un element foarte important �n cooperarea ruso-rom�n� �n domeniul gazelor.

„Am primit confirmarea GAZPROM c� s�nt interesati s� reintre �n proiect“

Reporter: Ce-i de fapt si de drept cu depozitul de gaze sau pentru gaze naturale, de la M�rgineni, care periodic revine �n atentia opiniei publice?
Iulian Iancu: Depozitul de gaze naturale de la M�rgineni era un proiect de interes maxim pentru partenerii nostri contractuali GAZPROM. Acest proiect era de fapt reperul pentru �nmagazinare subteran� a GAZPROM pentru zona Europei Centrale si de Sud-Est. Ei �nc� din 1996 si-au exprimat interesul... �n 2001-2002, noi am reluat negocierile cu GAZPROM �n speranta �nfiint�rii unei societ�ti mixte prin care s� realiz�m comercializarea direct� a gazelor naturale si unul dintre punctele din negociere a fost depozitul pentru care ei si-au manifestat interesul. Si-au mentinut optiunea de a investi la M�rgineni si, de asemenea, de a realiza acest contract direct. �n schimb, fiind �n faz� de privatizare cu PETROM, au cerut PETROM, ceea ce era imposibil la momentul respectiv. Nu mai putea fi o negociere politic� pentru c� noi eram deja iesiti (cu PETROM - n.a.) pe plan international - consultant�, licitatie etc. Imediat dup�, si ca urmare a ruperii contractului direct - �n urma «spargerii» ROMGAZ -, dar si a furtului de gaze din Ucraina si a refuzului ulterior de a ajunge la o negociere pe seama PETROM, a r�mas o ran� deschis�, a r�mas nerezolvat� aceast� relatie contractual� comun� pe seama M�rgineni-Roman. Din fericire pentru noi, si v� spun acum �n premier�, la Piatra Neamt, am primit confirmarea GAZPROM c� s�nt interesati s� reintre �n proiect. Deci, se doreste reluarea proiectului, �ntr-un parteneriat direct ROMGAZ-GAZPROM! �nseamn� c� acest punct se va reg�si pe agenda de negocieri a presedintelui Rom�niei, cu ocazia vizitei pe care o va avea �n acest� toamn� la Moscova, si c� va reprezenta un punct strategic de negociere �n relatia economic� Rom�nia-Rusia. Pentru noi este certitudinea c�, �n sf�rsit, �n noul context energetic creat �n plan european, depozitul de �nmagazinare de la M�rgineni devine un proiect realizabil �ntr-un termen scurt. Pentru noi, ca orizont de timp, ar �nsemna - ca si initiere a proiectului - anul 2009.

Abur ieftin si energie electric� scump�, ambele profitabile

Rep.: Haideti s� desc�lcim un pic povestea asta cu cogenerarea de energie, dac� tot astept�m gazele naturale rusesti la M�rgineni. Si mai e ceva asociat pe tapet, cu energia eolian�, parc�.
I.I.: Noi avem acum un angajament asumat pentru promovarea surselor regenerabile de energie, �n special eolian�. Energia eolian� este fluctuant�, depinde de v�nt. �n consecint� este nevoie ca atunci c�nd nu ai v�nt s� introduci o capacitate �n loc, care s� porneasc� imediat.
Rep.: Bun, asta stim c� este o caracteristic� a grupurilor energetice care functioneaz� pe gaz. Dar, ne vom permite asta ca si pret?
I.I.: Ne vom permite, din dou� motive. Unu - valorificarea �n conditii de eficient� �nseamn� s� oferi acel produs care ast�zi e considerat rebut, respectiv aburul, pentru orasele din Moldova. Si m� refer aici la Iasi, la Suceava, la Botosani, de ce nu la Piatra Neamt? Pentru c� Piatra Neamt a mers pe aceast� solutie cu centrale termice mici de bloc, care s�nt si supradimensionate, dar au si costuri foarte mari din cauza pretului la gaz. Solutia nu este s� le reproiectez si s� le �nlocuiesc cu altele, ci s� m� duc spre cogenerarea de �nalt� eficient�. Doi - aceste capacit�ti vor oferi energie electric� pe v�rf de consum, atunci c�nd nu ai suficient� energie �n sistem si trebuie s� mentii frecventa sistemului. Plata la v�rf este de 3-4-5 ori mai mare dec�t pretul obisnuit pe megawatt! Si compensez ceea ce ar putea fi un cost suplimentar pe gaze naturale. Iar eu mai am si furnizarea de abur, care va fi foarte avantajoas� �n aceste conditii.

Retet� pentru averi din afacerile cu energie electric�

Rep.: S� tot vinzi energie electric� la v�rf de consum, c� nu mai conteaz� cu c�t o cumperi de la produc�tori...
I.I.: E foarte simplu. Energia neoferindu-se la burs�, unde cump�r� cine d� mai mult, ci �ntr-un contract direct, pretul din acel contract este un pret foarte mic fat� de ce �nseamn� piata. Este o practic� european�, s� stiti, dar nimeni nu s-a g�ndit c� la noi produc�torul va accepta s� v�nd� �n pierdere. La noi, produc�torul a v�ndut la un pret mai mic si a mutat marja de profit intermediarului, care vinde energia cump�rat� ieftin c�nd vrea. Ba, mai mult, prin interventia Autorit�tii de reglementare (ANRE - Autoritatea National� de Reglementare �n domeniul Energiei, n.a.), o vinde chiar statului pe un pret impus de Autoritate. Se ia energie de la intermediar, tot prin interventia Autorit�tii, p�n� si pentru pierderile din sistem, care �nainte, �n mod obisnuit, se luau de la produc�tori, direct, proportional cu cantitatea pe care o d�deau �n sistem.
Rep.: Ati mai povestit aceste am�nunte �n Neamt?
I.I.: Nu, �n Neamt nu, este o premier� si pentru c� s�nt acte proaspete, care ne-au fost prezentate la Parlament. Am observat c� s�nt Distributii de energie electric� �n tar�, cum e Muntenia Sud, �n care am g�sit, de luni de zile, zero energie ieftin�! Toate acestea au fost posibile datorit� interventiei Autorit�tii de reglementare, care �n fapt avea menirea s� asigure o transparent� a pietii si o repartizare corect� c�tre consumator.
Rep.: Si de ce a iesit altceva?
I.I.: Prin nominalizarea pe algoritm politic a conducerii Autorit�tii. Fiind direct �n subordonarea prim-ministrului, mesajul a fost clar. Prin reglementare s-a creat legislatie secundar� si, neexist�nd legislatie primar�, a favorizat anumiti intermediari. V� mai dau un exemplu: tot Autoritatea de reglementare a intervenit printr-un document prin care a impus un pret de v�nzare a energiei de la CET Deva, care produce pe c�rbune, si achizitia obligatorie c�tre populatie. Acolo, v�nz�torul de energie a procesat c�rbunele si a �ncheiat un contract cu produc�torul, spun�ndu-i: „Nu te intereseaz� de unde �ti aduc eu c�rbunele si la ce pret. Tu s�-mi produci energia cu pretul urm�tor si �ncheiem contract“. �ns�, pretul de v�nzare al furnizorului si destinatia au fost impuse de Autoritate acolo unde trebuia s� intervin� piata. Nu au nici o retinere �n comportamentul lor, probabil se va ajunge la o revolt� �n r�ndul populatiei.

De la club, director la CET

Rep.: Eu m� asteptam si la o revolt� a oamenilor din Sistemul Energetic, unde aveam si cred c� mai avem o elit� profesional�.
I.I.: Si-acolo a �nvins metoda algoritmului politic. Acei oameni din sistem s�nt condusi de consilii de administratie si AGA numite din r�ndul oamenilor politici.
Rep.: Dar, dumneavoastr� nu �i puneati tot politic c�nd erati la Putere?
I.I.: Da, si noi i-am pus politic, �ns� numai pe criterii profesionale, dac� erau experti. Iar la Autorit�tile de reglementare n-a fost nici unul pe criteriu politic. Acum, �ns�, am descoperit filosofi, profesori de englez�, m�tusi ale unor secretari de stat, medici sau un patron de sex-club, cum e directorul de la CET Galati, numit numai pentru c� erau obligatii fat� de el din campania electoral�. S�nt anomalii si enormit�ti care s-au reg�sit �n incapacitate de management, �n costuri foarte mari, pentru c� nu se pricep. Am descoperit contracte prin care intermediarilor li s-a dat furnizare de energie numai ziua, iar noaptea costurile r�m�neau produc�torului. Adic�, ziua, c�nd am mai mare nevoie de energie si am pret maxim, iau de la intermediar, iar noaptea, c�nd scade consumul, las costurile produc�torului. Asta-i contrar regulilor pietii. Dac� spun c� s�nt de dreapta, �nseamn� c� promovez p�rghii si reguli de piat�, si nu valorific o relatie cu statul �n defavoarea populatiei.

Defuncta strategie a lui Vosganian si campionul ucig�tor

Rep.: Ati citit un document de anul trecut, scos de Ministerul Economiei si girat de Varujan Vosganian, cu surle, tr�mbite si dezbatere public�, numit pompos Strategie Energetic� National�. Vi s-a p�rut un document serios?
I.I.: L-am citit la vremea respectiv�. Nici nu putea fi considerat� o strategie, era o compilatie de date si declaratii, culese din materialele anterioare dedicate domeniului energetic. Practic, era un mixaj �nt�mpl�tor, o �nsiruire de deziderate, nicidecum o prezentare a unui program cu proiecte strategice de interes national. A si fost practic anulat �n ziua �n care a si fost aprobat �n Guvern. �n aceeasi zi, premierul a anuntat c� va �nfiinta un „campion energetic“, iar �nfiintarea acestuia anula toate prevederile din Strategie. De atunci p�n� ast�zi, desi au anuntat un termen de 3 s�pt�m�ni pentru �nfiintarea „campionului energetic“, a trecut din p�cate aproape un an si abia acum este reluat� discutia...
Rep.: Campionul �sta energetic este acea megacompanie national�, cu produc�tori, cu distribuitori?
I.I.: Este o anomalie, o enormitate. E adev�rat c� poti invoca necesitatea unui „campion energetic“, care s� �nglobeze tot ce �nseamn� domeniu strategic din energie pentru a asigura siguranta energetic�, �ns� nu sub aceast� formul�, respectiv cu Hidroelectrica - cel mai ieftin produc�tor, cu complexele energetice Turceni si Rovinari - cele mai ieftine dup� Hidroelectrica, �mpreun� cu Electrica nu fac altceva dec�t s� constituie o mas� critic� a celei mai ieftine energii, dispus� discretionar, omor�nd ceilalti produc�tori care s�nt tot de stat. Ei, av�nd costurile cele mai mari, nu mai �ncap �n piat�. Odat� lansat acest agent economic, ceilalti produc�tori s�nt nevoiti s�-si �nchid� productia. Asta �nseamn� c� atingem siguranta �n furnizarea energiei �n Rom�nia si distrugem minimul de piat� care mai exist�. Cu alte cuvinte, nu fac dec�t s� ad�nceasc� eroarea creat� �n 2000 de c�tre Radu Berceanu, c�nd a �mp�rtit productia de energie electric� din Rom�nia pe tipuri de materie prim� energetic�, fiind limpede c� nu pot concura niciodat� �ntre ele. Spre exemplu, iat�, cea mai ieftin� energie se duce la intermediari, iar cea mai scump� la populatie! Cu aceast� decizie nu fac dec�t s� distrug� de tot Sistemul Energetic exact �n momentul �n care �n plan european si mondial energia este declarat� domeniu strategic.

Si tu, Ucraina?...

Rep.: Cum r�m�ne cu politica european� comun� �n energie, mai putem vorbi despre ea, �n conditiile �n care t�rile mari �si v�d de interesul propriu?
I.I.: Putem vorbi de un program, dar nu de o voce unic� �n energie, asa cum si-a propus Uniunea European�. Din p�cate acest proiect a esuat.
Rep.: Eu zic c� s-a n�scut mort.
I.I.: �n mod normal ar fi trebuit s� existe o unitate de vederi pentru c� dependenta de materiile prime energetice este valabil� pentru toate statele Uniunii. Din p�cate, statele mari, cele dezvoltate, membrii fondatori ai UE au preferat s� aib� actiuni singulare, nationale, pe proiecte directe cu Rusia, cu GAZPROM. Acum s-au aliniat si Austria, si Ungaria, si Grecia, si Bulgaria. Noi am r�mas oarecum izolati, la „pachet“ cu Ucraina. Dar am aflat c� de c�teva zile si Ucraina a ajuns la o �ntelegere cu Rusia.

Articol afisat de 2401 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Viorel COSMA)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective