INTERZISI LA GR�DINIT�

• 300 de prescolari nu au loc ďż˝n grďż˝dinitele din Neamt • adolescentii nemteni se feresc sďż˝ devinďż˝ „meseriasi“, asa cďż˝ 451 de locuri la scoli de arte si meserii nu au cďż˝utare • planul de scolarizare la nivelul scolilor generale este de 100% •

300 de pitici vor sta din toamnďż˝ acasďż˝, desi au vďż˝rsta care le-ar permite sďż˝ fie cuprinsi ďż˝n sistemul educational. Lipsa sďż˝lilor de clasďż˝ si imposibilitatea de a angaja personal care sďż˝ aibďż˝ grijďż˝ de ei face ďż˝nsďż˝ ca acesti copii sďż˝ rďż˝mďż˝nďż˝ pe tusďż˝, ďż˝n asteptarea altei toamne, ďż˝n care vor fi prinsi ďż˝n sistem pentru cďż˝ vor avea prioritate datoritďż˝ vďż˝rstei. Aceasta este prima conditie care se analizeazďż˝ la ďż˝ncadrarea copiilor ďż˝n clasďż˝. Important este ca ei sďż˝ urmeze grupele obligatorii - mďż˝car nivelul II, adicďż˝ mare si pregďż˝titoare, dar nu reusesc sďż˝ prindďż˝ si grupele micďż˝ si mijlocie, bazate mai mult pe ludic decďż˝t pe educativ. Situatia din aceastďż˝ toamnďż˝ se tot repetďż˝ an de an ďż˝n ultima vreme si, din pďż˝cate, desi se fac continuu promisiuni cďż˝ ďż˝ntr-o zi se vor solutiona toate cererile privind ďż˝ncadrarea ďż˝n grďż˝dinitďż˝, mare lucru nu se vede. Bďż˝taia mare e pe urban, unde si pretentiile sďż˝nt altele pentru cďż˝ aproape peste tot sďż˝nt grupe omogene, ale cďż˝ror efective depďż˝sesc cu greu 28 de copii. La tarďż˝ se mai renuntďż˝ la pretentii datoritďż˝ lipsurilor - spatiu, educatoare, dotďż˝ri materiale si datoritďż˝ numďż˝rului mic de copii, care nu permite formarea mai multor grupe omogene. Si atunci merg toti, la grďż˝madďż˝. Educatoarea e un fel de robot, care ar trebui sďż˝ vorbeascďż˝ ďż˝n acelasi timp pe „trei-patru voci“, dupďż˝ vďż˝rsta si nivelul fiecďż˝rui prescolar. Reprezentantii ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului sustin cďż˝ ar fi de acord ďż˝n orice moment cu deblocarea acestei situatii, cu ďż˝nfiintarea de clase noi si primirea de educatoare ďż˝n sistem, dar „cheia si lďż˝cata“ este la Ministerul Economiei si Finantelor, care nu scapďż˝ nici vreo doi bani pentru plata dascďż˝lilor cďż˝rora li s-ar da de lucru.

�ngr�m�deal� la gr�dinite, dezinteres la SAM

Planul de scolarizare pentru anul scolar 2008-2009 este realizat si nu prea ďż˝n judetul Neamt. Profesor Elena Ciurea, purtďż˝tor de cuvďż˝nt al Inspectoratului Scolar Judetean Neamt, a declarat cďż˝ la forma de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt primar si gimnazial, planul de scolarizare a fost realizat ďż˝n procent de 100%. „La nivel prescolar existďż˝ 300 de cereri nesolutionate. La primar si gimnazial planul de scolarizare s-a realizat integral, iar la ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt liceal si profesional, ďż˝n procent de 90%. Au rďż˝mas neocupate 451 de locuri la scoli de arte si meserii“, a precizat profesor Elena Ciurea. Cele 451 de locuri fďż˝rďż˝ ocupanti la scolile de arte si meserii se regďż˝sesc ďż˝n specializďż˝rile mecanicďż˝ - 140 de locuri, agriculturďż˝ - 45 de locuri, industrie textilďż˝ si pielďż˝rie - 131 de locuri, constructii, instalatii si lucrďż˝ri publice - 25 de locuri, fabricarea produselor din lemn - 91 de locuri, turism si alimentatie publicďż˝ - 14 locuri si tehnic - 5 locuri.

SAM - neatractiv� pentru or�seni

La momentul actual, ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul profesional si tehnic din Romďż˝nia se realizeazďż˝ prin intermediul scolilor de artďż˝ si meserii – denumite, pe scurt, SAM. Dacďż˝ numele ar duce pe oricine cu gďż˝ndul cďż˝ de pe bďż˝ncile SAM elevii chiar ies cu o meserie, realitatea este total diferitďż˝. Si nici perspective nu se prea aratďż˝, avďż˝nd ďż˝n vedere cďż˝ de peste zece ani se tot ďż˝ncearcďż˝ reformarea sistemului de educatie ďż˝n domeniul profesional si tehnic.
ďż˝n afarďż˝ de planuri peste planuri si multe fonduri cheltuite, nu s-a vďż˝zut nimic spectaculos. Si asta ďż˝n ciuda faptului cďż˝ ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul profesional si tehnic are chiar o institutie special creatďż˝ – Centrul National de Dezvoltare a ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului Profesional si Tehnic (CNDIPT). SAM continuďż˝ sďż˝ fie o formďż˝ de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt nedoritďż˝, neatractivďż˝ si la care elevii ajung din ďż˝ntďż˝mplare. Practic, nu merg mďż˝nati de dorinta de a iesi la final cu o meserie care apoi sďż˝ le asigure cďż˝stigarea existentei, ci din cauzďż˝ de medie prea micďż˝ sau nepromovarea testelor nationale. SAM este perceputďż˝ ca un adevďż˝rat bau-bau, o alternativďż˝ neagrďż˝ a liceului. Pe lďż˝ngďż˝ cei care ajung din motiv de medie, unii sďż˝nt fortati de situatia materialďż˝ mai proastďż˝ a familiei sau, pur si simplu, de apropierea fatďż˝ de domiciliu. Si dacďż˝ prin comune tinerii mai merg si pe la SAM, ďż˝n oras apetitul este extrem de scďż˝zut. Concluzionďż˝nd, dacďż˝ la admiterea ďż˝n clasa a IX-a s-ar aloca locuri doar pentru ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul liceal, scolile de artďż˝ si meserii ar trebui sďż˝ tragďż˝ complet obloanele.

S�racia, un pion important

Sďż˝racia constituie un alt factor, extrem de important, care stďż˝ la baza continuďż˝rii sau nu a studiilor de cďż˝tre elevii din mediul rural. Avďż˝nd ďż˝n vedere cďż˝ ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul obligatoriu este de zece clase, din cauza resurselor financiare reduse destui elevi aleg o scoala de artďż˝ si meserii. Astfel, pďż˝rintii „ďż˝mpuscďż˝“ doi iepuri dintr-un foc. Copiii lor merg la scoalďż˝ doar doi ani, deci efortul financiar este mai mic, plus cďż˝ apoi ajung sďż˝ aibďż˝ si o meserie, deci ďż˝si gďż˝sesc un loc de muncďż˝ si sďż˝nt pe picioarele lor. Ca sa nu mai vorbim de faptul cďż˝ nu trebuie alocate prea multe ore pentru pregďż˝tirea temelor, deci adolescentii respectivi pot sďż˝-si ajute ďż˝n continuare pďż˝rintii ďż˝n gospodďż˝rie.
�n alte cazuri, traditia din familie �i face pe unii b�ieti s� urmeze meseria tat�lului si apoi s� lucreze �n echip�. Deci ar exista si niste p�rti bune, dar care s�nt valorificate mai mult de c�tre copiii din rural, acolo unde de altfel functioneaz� cele mai multe astfel de unit�ti de �nv�t�m�nt.