Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Octombrie 2008
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 1 Octombrie 2008
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
UCISI ÎN FIECARE ZI, DE INDIFERENTÃ

UCISI �N FIECARE ZI, DE INDIFERENT�

• �n judet s�nt 300 de persoane diagnosticate cu HIV si SIDA • cel mai t�n�r seropozitiv are doar trei ani si este foarte posibil s� fie altii cu v�rste mai mici • dramele lor s�nt accentuate de r�utatea, indolenta sau prostia cras� a semenilor s�n�tosi • un singur nemtean diagnosticat cu aceast� boal� are un serviciu • altii, care au vrut s� munceasc�, au fost trimisi acas� de patroni c�nd au auzit de ce afectiune sufer� • ieri, la un seminar la care au fost invitate 80 de firme si institutii publice nu a venit nimeni •

„HIV“, „SIDA“ - cuvinte care numai auzite si provoac� fiori reci pe sira spin�rii. Si totusi, s�nt diagnostice date unor semeni de-ai nostri, cu care destinul a fost c�t se poate de crud. S�nt oameni care n-au gresit cu nimic �n viat� dec�t c� au ajuns �ntr-un spital pentru o interventie medical� acum 17-20 de ani, c� s-au n�scut dintr-o mam� seropozitiv� sau au contactat boala nemiloas� pe cale sexual�. S�nt aproape 300 de seropozitivi �n judetul Neamt. Ultima raportare a Autorit�tii de S�n�tate Public� indic� faptul c� ar fi 297. �n spatele acestui num�r exist� �ns� mult mai multi purt�tori ai virusului ucigas sau cazuri deja grave, neluate �n evident� de fric�. Acestia s�nt oameni care nu vor s� se stie de suferinta lor, pentru a nu fi stigmatizati si pentru a-si feri propriile familii de chinul marginaliz�rii. Asa c� renunt� la drepturile cuvenite de legislatia rom�neasc� si european�. N-ar fi multi bani pe care i-ar �ncasa lunar, dar dec�t nimic, mai bine cu c�teva sute de lei �n buzunar. Ar fi bani care le-ar asigura o alimentatie serioas�, strict necesar� pentru ca organismul lor si-asa m�cinat de virus, s� reziste uneia dintre cele mai dure scheme terapeutice de medicatie. Dar frica pentru ceea ce ar urma s� se �nt�mple dup� ce se afl� �n comunitate despre purt�torul de virus nemilos, stresul c� elevul n-ar mai putea fi primit �n scoal� ori adultul la serviciu, �i face pe multi s� tac� si s� �si duc� chinul sufletesc �n singur�tate.

Oficiali lips�

Marti, 30 septembrie, Asociatia „Alexiana“ a organizat o sesiune �n cadrul c�reia ar fi trebuit s� discute cu angajatori nemteni despre faptul c� ar putea angaja persoane seropozitive, despre avantajele unui astfel de gest si despre „riscurile“ la care se expun. Au primit invitatii 80 de firme si institutii publice si n-a venit nimeni. N-a r�spuns chem�rii organizatorilor nici m�car o prim�rie din Neamt, Prefectura, Consiliul Judetean sau alte institutii „cu staif“. Inspectoratul de Munc� a delegat o persoan� care a fost anuntat� de organizarea conferintei �n ziua cu pricina. Dar m�car a fost cineva. Au mai venit reprezentantii a dou� organizatii umanitare si cam at�t. „Voiam s� facem o informare despre problematica angaj�rii persoanelor cu HIV/SIDA. Am aplicat niste chestionare pe zece angajatori din Neamt, acelasi lucru �nt�mpl�ndu-se �n alte 14 judete din tar�, si voiam s� tragem niste concluzii. Dar n-am avut cui“, a declarat Toader Blaga, presedintele Organizatiei „Alexiana“ Piatra Neamt. „Am invitat autorit�ti publice locale, societ�ti private si voiam s� le d�m spre stiinta tuturor celor interesati ce �nseamn� s� angajezi astfel de persoane. Din p�cate, asa cum a relevat si studiul, foarte multi angajatori nu au politici speciale pentru persoanele cu handicap sau HIV/SIDA. Am fi dorit s� stabilim niste contacte cu cei interesati, dar n-am avut cu cine. Din p�cate, e exact ceea ce ne asteptam s� se �nt�mple - angajatorii prefer� s� pl�teasc� taxe c�tre stat dec�t s� angajeze astfel de persoane, iar legislatia care �i priveste pe cei cu HIV/SIDA este putin cunoscut�“, a declarat Irina Iosipescu, coordonator local al proiectului.

Stigmatizati, b�tuti, goniti din sate

Multi dintre cei 300 de nemteni cu HIV/SIDA tr�iesc la sate, acolo unde vorba umbl� ca v�ntul. Adic� orice seropozitiv este subiect de discutie pentru �ntreaga comunitate, pentru c� localnicii se stiu �ntre ei. Nu de putine ori, oameni si-asa b�tuti de soart�, au fost b�tuti si de s�teni pentru c� reprezentau „pericole publice“. �n judetul Neamt tr�iesc trei seropozitivi care n-au f�cut nici m�car o zi de scoal�. Speriati de marginalizare, au refuzat s� intre �n colectivitate. Altii, care intr� �n sistemul educational, �n procent de 50% renunt� pe parcurs. Presedintele Toader Blaga a precizat c� o t�n�r� din judetul Neamt a ajuns acum student� �n ultimul an la Asistent� Social�. Cel mai t�n�r seropozitiv nemtean are doar trei ani. Este foarte posibil s� fie altii cu v�rste si mai mici, dar, de obicei, rezultatele testelor nu ies �nainte de 24 de luni de viat�. Asa c� ar putea fi copii n�scuti �n ultimii doi ani, dar neidentificati. „S�nt mame seropozitive care aduc pe lume copii si care nu stiu despre faptul c� s�nt afectate de HIV/SIDA dec�t dup� nastere. Institutul Matei Bals a f�cut un studiu timp de zece ani pe copiii n�scuti din mame seropozitive si s-a constatat c�, chiar dac� micutii nu erau purt�tori la nastere, aveau alte malformatii, date de tratamentul pe care trebuie s�-l urmeze inclusiv pe perioada sarcinii. La Piatra Neamt au n�scut mame seropozitive si am avut un caz c�nd mama a aflat dup� nastere c� este purt�toare de HIV pentru c� nu �si f�cuse analizele niciodat� �n cele 9 luni de sarcin�“, a povestit Toader Blaga.

Doi seropozitivi si-au unit destinele

Printre nemtenii seropozitivi se num�r� si doi soti, ambii cu acest diagnostic, care au adus pe lume doi copii. Deocamdat� stigmatul nu le-a fost pus celor mici, dar sansele ca ei s� fie normali s�nt aproape nule. Un alt caz disperat �nregistrat �ntr-o comun� a fost mult amplificat datorit� nes�buintei directoarei scolii. Aceasta, stiind c� unul dintre elevi este seropozitiv l-a amenintat c� va face careu si �l va scoate �n fata colegilor �ncerc�nd �n felul acesta s�-l determine s� renunte la scoal�. �n judetul Neamt exist� si un cadru didactic infectat cu HIV, care acum a renuntat la a mai profesa la catedr�, aleg�ndu-si alt� meserie. Din p�cate, din tot judetul, un singur angajator a acceptat s� lucreze cu un seropozitiv, care beneficiaz� de contract de munc�. Pentru a pre�nt�mpina complicatiile la locul de munc�, nici unul dintre colegii persoanei bolnave nu �i stie diagnosticul. Ceilalti nemteni care sufer� de aceast� cumplit� boal� reusesc s� mai lucreze pe ici, pe colo, cu ziua ori sezonieri, dar f�r� a-si anunta sefii despre propria suferint�. La fel procedeaz� si nemtenii care muncesc peste hotare. O t�n�r� lucreaz� �n Spania, iar o alta �n Italia, dar nici una, nici alta nu si-a anuntat semenii al�turi de care munceste despre maladie. Relat�nd despre cazurile de marginalizare specifice seropozitivilor, Toader Blaga a povestit despre o v�duv� cu trei copii dintr-o comun�. Unul din cei trei micuti avea SIDA si dup� c�tiva ani de suferint� a murit. Desi „cazul special“ disp�ruse din familie, ceilalti doi copii erau total exclusi din r�ndul micutilor de pe ulit�, la fel cum se �nt�mpla si cu femeia, cu care nu discuta nici un vecin. Sc�parea ei a fost mutarea �ntr-un alt sat, unde a �ncercat s� o ia de la cap�t, �ntr-un bordei lipit cu lut, pentru c� altceva nu si-a permis. �n destul de multe situatii, dup� ce angajatorii au aflat c� au un angajat care este seropozitiv l-au trimis imediat acas�, concediindu-l, ori la fel au procedat cu adultii despre care au aflat c� au �n grij� copii cu HIV sau SIDA.

Dragostea �nvinge SIDA

Mai nou, �n judetul Neamt �ncep s� apar� cazuri de cupluri serodiscordante, adic� numai unul dintre soti este infectat cu HIV sau are SIDA. „Am avut un caz c�nd doi tineri s-au c�s�torit, desi ea avea SIDA. B�rbatul era s�n�tos. Fata cu SIDA abia ajunsese la majorat. I-a spus dinainte despre boala ei, dar asta nu l-a oprit pe partener. Au fugit �mpreun�, spre disperarea p�rintilor tinerei, care s-au adresat politistilor pentru a o recupera. �ntruc�t era major�, nu s-a putut interveni. Ulterior au venit �mpreun� la p�rintii ei si au sustinut c� se iubesc si boala pe care o are fata nu st� �n calea iubirii lor. Ca s� �i linisteasc� pe p�rintii ei, b�iatul a fost de acord s� dea o declaratie prin care a precizat c� stie la ce s-a expus si c� �si asum� totul. Au f�cut nunt� si despre aceast� problem� stiam eu, care am participat �n calitate de nuntas, mirele, mireasa si p�rintii ei“, a mai spus presedintele Blaga. �ntr-o comun�, un seropozitiv a fost crunt b�tut de vecini, sugrumat, dup� care i s-a interzis s� mai treac� pe ulit�, pe motiv c� i-ar fi infectat pe toti. O post�rit� bun� de gur� a avut grij� s� spun� �n sat despre soarta pecetluit� a unei tinere, care tocmai intrase �n drepturile financiare prev�zute de o lege care face referire la aceste cazuri.
�mbucur�tor, dac� se poate folosi acest termen c�nd se vorbeste de HIV si SIDA, este c� �n ultimii ani se constat� o sc�dere a num�rului de copii care au acest diagnostic si o crestere a sperantei de viat� a celor care reprezint� cazurile grave. Asta se datoreaz� at�t sigurantei pe care o prezint� sistemul sanitar, fat� de ceea ce s-a �nt�mplat �n anii ‘80-’90, c�t si medicamentelor ap�rute recent pe piat�, care reusesc s� mai tempereze din evolutia virusului. Curba maxim� este atins� de persoanele adulte, infectate �n copil�ria lor ori care au luat boala prin contacte sexuale neprotejate.
�n mare, tratamentul lunar al unui astfel de bolnav este de circa o mie de euro, �n functie de schema terapeutic� stabilit� de c�tre medicul infectionist. Cantitativ vorbind, cam o sacos�.

Articol afisat de 2170 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona T�RN�)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective