Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2009
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 31 Ianuarie 2009
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
O viatã confiscatã de Securitate - Grigore Caraza

O viatã confiscatã de Securitate - Grigore Caraza

• Grigore Caraza, una din figurile proeminente ale rezistentei anticomuniste din Rom�nia, �mplineste astãzi 80 de ani • a fost condamnat �n total la 47 de ani de muncã silnicã, temnitã grea si domiciliu fortat �n Bãrãgan • dupã gratii a stat 21 de ani �n penitenciarele de la Piatra-Neamt, Bacãu, Galata-Iasi, Vãcãresti, Jilava, Tg. Ocna si Aiud • printre camarazii sãi de suferintã �n �nchisorile comuniste s-au aflat Petre Tutea, Istrate Micescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Petrovici, D. Stãniloaie, Iustin P�rvu, Dumitru Bejan, Paulin Clapon, etc •

Copilãria, adolescenta

Acum 80 de ani �n urmã, pe 1 februarie, �n familia gospodarilor munteni, Ioana si Vasile Caraza din Poiana Teiului, judetul Neamt, se nãstea Grigore, al cincilea din cei sase copii ai acestora. Dupã ce terminã scoala primarã �n satul natal, urmeazã Scoala Normalã „Gheorghe Asachi“ din Piatra-Neamt. �n anul 1948, �nvãtãtorul inspector Ioan Olaru de la Borca, �l numeste director al Scolii Primare Cãlugãreni, comuna Poiana Teiului. �ncepuse perioada de stãp�nire sovieticã �n Rom�nia, deci si pe valea Bistritei. �n aceste conditii, �nvãtãtorul Grigore Caraza s-a angajat �n lupta �mpotriva acelui regim comunist care era aservit interesului sovietic. �n martie 1949, organizeazã rezistenta anticomunistã din aceastã zonã montanã si �nfiinteazã �mpreunã cu un cunoscut organizatia anticomunistã „Frãtiile de Arme“. Este trãdat de „prietenul“ sãu si arestat �n ziua de 31 august 1949. Securistii care l-au arestat chiar acasã erau condusi de lt. de Securitate M. Asofiei, comandantul Biroului de Securitate Borca.

�n temnitã

Calvarul sãu pricinuit de organele de represiune �ncepe cu cercetãrile si bãtãile de la Securitatea din Piatra-Neamt. A fost condamnat �n trei etape, la 47 de ani muncã silnicã sau temnitã grea. Dupã gratii a suferit �n perioada 31. 08. 1949 - 22. 07. 1977, cu trei �ntreruperi. �n total 21 de ani, plus 2 ani domiciliu fortat �n Bãrãgan. A intrat �n temnitã de la v�rsta 20 de ani si a fost eliberat definitiv la v�rsta de 48 de ani. Dupã eliberare, �n vara lui 1977, a revenit �n vizitã �n satul natal, Poiana Teiului. Casa i-a fost dãr�matã cu ocazia strãmutãrilor prilejuite de construirea barajului dela Bicaz. A mai gãsit doar douã trepte de la intrarea �n casã. S-a asezat pe ele, a privit pãdurea din jur, Ceahlãul, a �nceput sã pl�ngã... Viata sa, tineretea sa, s-au irosit �n temnitele de la Piatra-Neamt, Bacãu, Galata-Iasi, Vãcãresti, Jilava, Tg. Ocna, Aiud. Numai la Aiud a suferit 18 ani, din care �n zarcã, 8 ani. �n aceste �nchisori a avut ca profesori mari personalitãti ale neamului rom�nesc: Petre Tutea, Istrate Micescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Petrovici, D. Stãniloaie s. a. Printre camarazii sãi de suferintã amintim pe Iustin P�rvu, Dumitru Bejan, Puiu Atanasiu, Filaret Gãmãlãu, M. Lungianu, Paulin Clapon s. a. A rezistat cumplitelor reeducãri organizate �n temnitele de la Aiud �n perioada 1960-1964, activitate condusã de colonelul de securiate Gh. Crãciun, comandantul �nchisorii. �si aminteste cu silã de anchetatorii sãi, de tortionari, de cei care l-au �nfometat, l-au tinut �n frig si mizerie, de informatorii care l-au �mpins, prin continutul notelor informative date, �n prãpastie. Unii dintre acesti informatori, ca Traian Ungureanu sau Gh. Matase au scris 70 si 80 de note informative �mpotriva sa!

„Se elibereazã Grigore Caraza, nereeducat si ireducabil“

Grigore Caraza se numãrã printre cei 56 de fosti detinuti politici care au rezistat eroic reeducãrilor din iadul comunist. C�nd noi eram �n libertate, �n marea �nchisoare a tãrii, Grigore simtea cum trec pe l�ngã el sãrbãtorile noastre: Nasterea Domnului, Anul Nou, Sfintele Pasti. Din celulã �n celulã, a pãstrat �n sufletul sãu imagini ale pãrintilor, fratelui surorilor sale, prietenilor si muntilor sãi rãmasi undeva departe. Au trecut �n chinuri cele 160 de zile de izolare, cele 40 de zile de greva foamei sau durerea celor 106 de zile cu lanturi la picioare. Chiar �n aceastã lume de infern, av�nd o memorie de exceptie, �n temnitã a memorat peste 10. 300 de versuri pe care le-a adus �n libertate prin viu grai. O parte dintre ele au fost publicate pe pãm�nt american de cãtre Zaharia - Zahu Panã �n volumul intitulat „Poezii din �nchisoare“.
Versuri alese, scoase din temnitã, fãrã h�rtie si stilou, erau creatii ale „sfintilor �nchisorilor“, printre care Nichifor Crainic si Radu Gyr. Este un moment �nãltãtor dacã ai ocazia sã-l asculti c�nd recitã „Balada codrului fãrã haiduc“ (185 de strofe) sau „Iisus �n celulã“, ambele scrise de Radu Gyr. Lui Grigore Caraza, nici torturile, nici lipsurile de tot felul nu i-au schimbat sentimentele: iubirea de Dumnezeu si de neam. C�nd a fost eliberat din temnitã, �n adresa pe care temnicerii au trimis-o securitãtii din Piatra-Neamt se preciza: „Se elibereazã Grigore Caraza, nereeducat si ireducabil“. �n liberate, noi murim o singurã datã, dar el, dupã gratii, murea �n fiecare clipã.
Unde vã este tineretea, domnule Caraza? „Acolo, �n acele celule str�mte, murdare, jilave si reci, �n care intra cu greu lumina soarelui, cu tineta de fecale �n interiorul ei, flãm�nd si bolnav, din c�nd �n c�nd anchetat, bãtut sau izolat sever“. �ntr-o noapte, �n celula mortii a visat cã muntele Ceahlãu era din mãmãligã. Si el m�nca cu poftã. C�nd s-a trezit din vis, c�rpa de sub cap era udã de saliva care i-a curs din gurã.

Exilul

Cu lacrimi �n ochi, cu inima sf�siatã de durere, dupã grele �ncercãri, �n ziua de 23 mai 1980, Grigore Caraza ia drumul exilului. A ajuns �n America. Acolo s-a revãzut cu fosti camarazi din temnitele comuniste. Pe data de 22 august 1996, la Casa Albã prima doamnã a SUA a pregãtit o receptie oficialã. Grigore Caraza a fost invitat �n calitate de presedinte al Consiliului National Rom�n pentru America si vicepresedinte pentru SUA al AFDP cu sediu la Geneva.
�n Congresul american, la ONU, la posturile de radio „Vocea Americii“, „Europa liberã“, „BBC“ - Londra, Grigore Caraza, sotia sa, prietenii sãi Cicerone Ioanitescu, Mia Braia, P. C. Gheorghe Calciu, Mircea Cazacu s. a. au cerut drepturi si libetãti pentru rom�nii de acasã si de pretutindeni. Congresmanilor americani le-a oferit documente prin care sã atragã atentia atentia asupra dezastrelor produse �n Rom�nia �n timpul dictaturii ceausiste. Au cerut de asemenea ministrilor de externe din tãrile dezvoltate sã sustinã la ONU cauza Rom�niei. �mpreunã cu acestia a organizat demonstratii de protest pe pãm�nt american sau �n Europa, pentru binele rom�nilor, �mpotriva imperiului sovietic.

Din nou acasã

Dupã 21 de ani de muncã la o companie din New-York, Grigore Caraza vine �n Rom�nia. Dorul de acasã a �nvins. S-a stabilit �n Piatra-Neamt. �n iulie 2004 primeste titlul de „Cetãtean de Onoare“ al comunei Poiana Teiului, iar �n 2007, municipalitatea �i acordã titlul de „Cetãtean de Onoare“ al orasului Piatra-Neamt. Revenit pe plaiuri natale �si viziteazã fostii camarazi, sustine conferinte tematice, aseazã plãci comemorative, aseazã troite �n cimitire din Basarabia, a sprijinit moral si material ridicarea „Mausoleului de la Aiud“ �nchinat martirilor din temnita transilvanã, a oferit gratuit la prieteni 800 de exemplare din cartea sa intitultã „Aiud �ns�ngerat“, a ajutat familii nevoiase. Ca scriitor, �nvãtãtorul Grigore Caraza, prin cartea sa ajunsã la a III-a editie ne perzintã un fragment din „Odiseea“ sa. Volumul a fost lansat la Poiana Teiului, la Bicaz, la Piatra-Neamt, la Bucuresti. Peste tot s-a bucurat de aprecierile specialistilor. Cartea sa se aflã si �n Biblioteca Academiei Rom�ne, printre cãrtile de valoare ale Patriarhului BOR, ale Principesei Margareta a Rom�niei, �n biblioteci judetene si comunale, la mari personalitãti din tarã si strãinãtate. Volumul rãm�ne ca o candelã-sperantã aprinsã pentru generatiile viitoare. Realizatoarea de televiziune (TVR) Lucia Hossu-Longin l-a vizitat �n mod special, acasã la el, la New York. Ea a fãcut atunci numãrul 37 din prestigiosul serial „Memorialul durerii“, care a fost difuzat �n �ntreaga tarã. �n martie 2008, un alt realizator de televiziune, Cristi Tabãrã de la Pro Tv a fãcut un documentar despre fostul detinut Grigore Caraza, care a fost, de asemenea, difuzat �n �ntreaga tarã.

La ceas aniversar

Valea Muntelui se m�ndreste, printre altii, cu PC arhimandrit Iustin P�rvu, staret al Mãnãstirii Petru-Vodã, dar si cu �nvãtãtorul-scriitor Grigore Caraza, fost detinut politic, care a luptat toatã viata pentru adevãr si care si-a servit patria voluntar, cu seninãtate si curaj. Este unul dintre putinii patrioti desãv�rsiti pe care �l mai avem printre noi. �n camera sa intimã, �n locul de rugãciune candela nu se stinge niciodatã, alãturi de icoana Maicii Domului care l-a �nsotit din Rom�nia p�nã �n America si din nou acasã. De asemenea, se aflã la loc de cinste fotografii cu pãrintii, fratele, surorile sale, sute de cãrti cu autografe ale autorilor, presã strãinã �n care a scris sau �n care s-a scris despre el. A luptat, a suferit, a rãbdat, a �nvins si si-a pãstrat sc�nteia de divinitate. Pentru ce a fost maltratat de comunisti? Pentru cã si-a iubit Patria si pe Dumnezeu. Acum la cei 80 de ani este fericit pentru cã a fost prigonit pentru dreptate. Nimeni dintre cei care i-au irosit viata, fãrã drept, nu i-au cerut iertare. Anchetatorii sãi, tortionarii sãi, securistii care l-au batjocorit (care mai trãiesc) au o viatã lipsitã de griji, cu pensii care sfideazã orice bun simt.
Ne m�ndrim cu el. Si noi si generatiile care urmeazã �i datorãm respectul nostru. Grigore Caraza a fost unul dintre cei care au luptat pentru ca noi sã fim liberi.

Grigore Caraza - repere biografice

• 1929 - 1 februarie - se naste Grigore, al cincilea dintre cei sase
copii ai lui Vasile si Ioanei Caraza
• 1943 - absolvent al scolii Primare de 7 ani din Poiana Teiului; se
�nscrie la Scoala Normalã „Gheorghe Asachi“ din Piatra Neamt.
• 1948 - �ntrerupe cursurile Scolii Normale din cauza situatiei
materiale precare a familiei
• 1948 - 1949 - �nvãtãtor �n satul Cãlugãreni, din Poiana Teiului
• 1949 - �nfiinteazã o organizatie anticomunistã �mpreunã cu
Pamfil Sãlãgeanu, din comuna Ceahlãu; pe 31 august este arestat
• 1950 - 18 februarie, condamnat la 8 ani pentru crima de uneltire
contra ordinii sociale.
• 1949 - 1957 - prima detentie politicã, executatã �n cea mai mare
parte �n Penitenciarul Aiud.
• 1957 - 23 ianuarie, eliberat de la Aiud
• 1957 - 1958 - domiciliu obligatoriu �n Bãrãgan, sat Rãchitoasa,
regiunea Constanta.
• 1958 - 20 septembrie, rearestat de la domiciliul obligatoriu
• 1959 - 18 iunie, condamnat politic la 23 ani de muncã silnicã
pentru crima de uneltire �mpotriva ordinii sociale
• 1959 - 1964, detentie la Aiud
• 1964 - pus �n libertate pe 1 august (eliberat prin Decret de
gratiere).
• 1966 - reia studiile (fãrã frecventã si seral) la Liceul „Petru
Rares“ din Piatra Neamt.
• 1970 - 21 ianuarie - 30 martie, anchetat �n stare de libertate; pe 31 martie este arestat si, deci, �ntrerupe din nou studiile; pe 11 iunie este condamnat la 10 ani pentru propagandã �mpotriva or�nduirii comuniste.
• 1970 - 1977 - detentie executatã �n Aiud.
• 1977 - 22 iulie, eliberat o zi mai t�rziu dupã ce Zarca Aiudului
rãmãsese goalã; �n septembrie se re�nscrie la Liceul „Petru Rares“ pentru a mai face �ncã doi ani de scoalã (�ntre timp seralul se mãrise la 5 ani).
• 1979 - obtine diploma de bacalaureat la v�rsta de 50 de ani,
dupã 18 ani de scoalã.
• 1980 - 23 mai, pãrãseste tara; exil �n SUA; locuieste la New York
peste 21 ani; colaboreazã la periodicul „Cuv�ntul rom�nesc“,
editat �n Hamilton-Canada, semn�nd cu pseudonimul Ig. Roger,
precum si la Revista „Lupta rom�nã“ de la Paris
• 1986 - 18 martie, obtine cetãtenie americanã
• 2001 - 17 iulie, se repatriazã
• 2004 - 30 aprilie: i se acordã titlul „Cetãtean de Onoare“ al
comunei Poiana Teiului.
• 2007 - 31 mai: i se acordã titlul „Cetãtean de Onoare“ al municipiului Piatra Neamt

Articol afisat de 5944 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Dorel RUSU, Daniel DIACONU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective