Dramele copiilor de scoalďż˝

• circa 11.600 de elevi au unul sau ambii pďż˝rinti plecati ďż˝n strďż˝inďż˝tate • psihologii sustin cďż˝ acesti copii sďż˝nt diferiti de ceilalti datoritďż˝ suferintei cauzate de dorul de pďż˝rinti • „aveam copii la bloc, care ďż˝si strigau mama la geam, iar eu nu aveam pe cine striga, cďż˝ mama era departe“, povesteste o adolescentďż˝ care de la sapte ani a stat cu o rudďż˝, pďż˝rintii fiindu-i plecati ďż˝n strďż˝inďż˝tate timp de patru ani •

11.592 de drame mai mari sau mici se pretrec �n scolile nemtene, si �n acestea nu s�nt incluse si suferintele pe care le tr�iesc copiii de g�dinit�, pentru c� ei nu intr� �n aceast� statistic�. Asa cum raporteaz� conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Neamt, la ora actual�, 11.592 de elevi din clasele I - XIII au unul sau ambii p�rinti �n str�in�tate. Dintre acestia, 4.655 de elevi s�nt �nscrisi �n unit�ti de �nv�t�m�nt din Piatra Neamt si zon�, 4.335 de elevi s�nt �n Roman si localit�tile apropiate, 1.963 �n T�rgu Neamt si zon� si diferenta, de 639 de elevi, se reg�seste �n scolile din Bicaz si zona apropiat�. �n judetul Neamt, �n cele 158 de unit�tile de �nv�t�m�nt cu personalitate juridic� s�nt scolarizati 70.330 de elevi. Procentual vorbind, 16,5% dintre acestia s�nt l�sati �n judet doar �n grija unui p�rinte sau a unor rude, prieteni.

Lipsa afectiunii p�rintesti

Psihologii sustin cďż˝ acesti copii sďż˝nt supusi suferintei datoritďż˝ dorului de cei care le-au dat viatďż˝. „Acesti copii sďż˝nt exact ca si ceilalti, care stau ďż˝mpreunďż˝ cu familia, doar cďż˝ ei suferďż˝ pentru cďż˝ nu au un model alďż˝turi. Se stie cďż˝ dezvoltarea copilului are loc foarte mult si prin imitatie. Or ei nu au pe cine imita. Ca o consecintďż˝ a plecďż˝rii pďż˝rintilor, este afectat echilibrul emotional al copilului. Aceasta depinde si de vďż˝rsta la care are loc ruptura copilului de pďż˝rinti, dar si de persoana ďż˝n grija cďż˝reia este lďż˝sat minorul. Este foarte importantďż˝ si relatia pe care copilul a avut-o cu pďż˝rintii, de felul de a fi al copilului. Practic apare o rupturďż˝ ďż˝n relatia afectivďż˝. Copiii mai sensibili depďż˝sesc mai greu aceste despďż˝rtiri. Ei suferďż˝ din lipsďż˝ de model efectiv, pentru cďż˝ nu au pe cine imita. Copiii trďż˝iesc de cele mai multe ori cu modelul pďż˝rintelui ideal. Lipsa afectiunii si a pďż˝rintilor sďż˝nt suplinite de bani, dar nu aceasta este solutia“, a declarat Meda Stirbu, profesor psiholog ďż˝n cadrul Centrului Judetean pentru Asistentďż˝ Psihopedagogicďż˝ Neamt.
Specialistii sustin c� tr�irile copiilor l�sati singuri �n tar� s�nt similare cu cele care se produc �n cazurile de divort, c�nd s�nt �ncredintati unuia dintre p�rinti ori ajung de multe ori la rude. Avantajul plec�rii p�rintilor �n str�in�tate, pe termen scurt, �nseamn� o bun�stare material� si un oarecare confort asigurat copilului l�sat �n tar�, fat� de ceilalti, care au p�rinti cu venituri decente si griji curente. Din p�cate, multi dintre dasc�li �i eticheteaz� uneori pe copiii cu p�rinti �n str�in�tate, def�im�ndu-i sau vorbind despre ei ca despre copii - problem�, desi incidentele �n care s�nt implicati nu s�nt mai multe dec�t cele care �i au ca f�ptas pe elevii cu p�rinti al�turi. Singura deosebire �ntre unii si altii este tristetea si suferinta provocat� de dorul celor care le-au dat viat�.

Bratele bunicilor, mai calde ca ale p�rintilor

Perioada criticďż˝ din viata unui copil este pubertatea. Lďż˝sati ďż˝n grija unor bunici, care sďż˝nt mai protectori si mai putin autoritari decďż˝t pďż˝rintii, ei ar putea avea diverse probleme de comportament, poate uneori mai mari decďż˝t ale elevilor supravegheati de pďż˝rinti. „Consecintele acestor migratii le vom vedea peste ani. Acum, dacďż˝ este sďż˝ aleg ďż˝ntre douďż˝ rele - lďż˝sarea copiilor ďż˝n tarďż˝ sau plecarea ďż˝n strďż˝inďż˝tate ďż˝mpreunďż˝ cu ei, aleg a doua variantďż˝, pentru cďż˝ optez pentru familia unitďż˝“, a mai adďż˝ugat profesoara Meda Stirbu.
I.V. este o adolescentďż˝ care povesteste cďż˝ atunci cďż˝nd a ďż˝mplinit sapte ani a fost lďż˝satďż˝ de pďż˝rinti, timp de patru ani, ďż˝n grija unei mďż˝tusi. Sora ei, de doar opt luni la acea vreme, a rďż˝mas la bunici, la tarďż˝. „Eu o cunosteam bine pe mďż˝tusďż˝ si nu mi-a fost greu sďż˝ stau la ea. Dar sora mea, nu-i cunostea pe pďż˝rinti cďż˝nd s-au ďż˝ntors acasďż˝. Cďż˝nd a auzit cďż˝ vin la tarďż˝ sďż˝ o vadďż˝, s-a ascuns. Tremura si plďż˝ngea. Au adus-o ďż˝n oras, dar plďż˝ngea continuu si vorbea la telefon cu bunica, rugďż˝nd-o sďż˝ vinďż˝ s-o ia la tarďż˝. Dupďż˝ cďż˝tiva ani s-a obisnuit cu pďż˝rintii, dar nici acum nu acceptďż˝ sďż˝ nu stea foarte mult la tarďż˝. Nu vrea la mare, la munte, ďż˝n vacante, vrea doar la bunici. Greu mi-a fost si mie. Aveam copii la bloc, care ďż˝si stigau mama la geam, iar eu nu aveam pe cine striga, cďż˝ mama era departe“, povesteste adolescenta. Din experienta lor, psihologii povestesc cďż˝ ďż˝n timp, atďż˝t pďż˝rintii plecati cďż˝t si copiii lďż˝sati acasďż˝ trďż˝iesc o dramďż˝ si mai devreme sau mai tďż˝rziu ajung sďż˝ ďż˝si reproseze cďż˝ au avut de trecut printr-o astfel de etapďż˝, dar scuza este clasicďż˝ - „pentru un trai mai bun“.