1 Mai, o s�rb�toare pe placul nazistilor si comunistilor

• Ziua Internationalďż˝ a Muncii a fost exploatatďż˝ propagandistic de regimurile politice din diferite tďż˝ri • norma zilnicďż˝ de 8 ore stďż˝ la baza sďż˝rbďż˝torii • ďż˝n trecut, la 1 mai romďż˝nii sďż˝rbďż˝toreau „Armindenul“, zi cďż˝reia i se mai spunea Ziua pelinului sau Ziua betivilor •

Reducerea normei orare zilnice de lucru st� la originea semnificatiei zilei de 1 mai, de s�rb�toare international� a lucr�torilor. �n anul 1889, Congresul Internationalei Socialiste a decretat 1 mai Ziua International� a Muncii, �n memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorat� prin manifestatii muncitoresti. Cu timpul, 1 Mai a devenit s�rb�toarea muncii �n majoritatea t�rilor lumii, diversele manifest�ri c�p�t�nd amploare pe m�sur� ce autorit�tile au convenit cu sindicatele ca aceast� zi s� fie liber�. �n Rom�nia aceast� zi a fost s�rb�torit� pentru prima dat� de c�tre miscarea socialist� �n 1890. �n perioada regimului comunist, de 1 mai autorit�tile organizau manifestatii uriase pe marile bulevarde, coloanele de muncitori �n tinute festive fiind nevoite s� scandeze lozinci si s� poarte pancarte uriase. Dup� 1990, importanta propagandistic� a zilei a fost minimalizat�, dar oamenii se bucur� de acest eveniment s�rb�torindu-l �n aer liber, la iarb� verde, la mare ori la munte, delect�ndu-se cu mici si bere.

ďż˝n anul 1872, circa 100 de mii de lucrďż˝tori din New York, majoritatea din industria constructiilor, au demonstrat, cerďż˝nd reducerea timpului de lucru la 8 ore. Data de 1 mai apare, pentru prima datďż˝, ďż˝n legďż˝turďż˝ cu ďż˝ntrunirea, din anul 1886, a Federatiei Sindicatelor din Statele Unite si Canadei (precursoarea Federatiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor si Tďż˝mplarilor a initiat introducerea unei rezolutii care stipula ca: „8 ore sďż˝ constituie ziua legalďż˝ de muncďż˝ de la, si dupďż˝ 1 mai 1886“, sugerďż˝ndu-se organizatiilor muncitoresti respectarea acesteia. La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanti au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite. ďż˝nsďż˝, cea mai mare demonstratie a avut loc la Chicago, unde au mďż˝rsďż˝luit 90.000 de demonstranti, din care aproximativ 40.000 se aflau ďż˝n grevďż˝. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au cďż˝stigat dreptul la ziua de muncďż˝ de 8 ore, fďż˝rďż˝ reducerea salariului. Dar, ziua de 1 mai a devenit cunoscutďż˝ pe ďż˝ntreg mapamondul ďż˝n urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai tďż˝rziu, ďż˝n Piata Heymarket din Chicago. Numďż˝rul grevistilor se ridicase la peste 65.000. ďż˝n timpul unei demonstratii, o coloanďż˝ de muncitori a plecat sďż˝ se alďż˝ture unui protest al angajatilor de la ďż˝ntreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick“. Politia a intervenit, 4 protestatari au fost ďż˝mpuscati si multi altii au fost rďż˝niti. ďż˝n seara aceleasi zile, a fost organizatďż˝ o nouďż˝ demonstratie ďż˝n Piata Heymarket. Din multime, o bombďż˝ a fost aruncatďż˝ spre sediul politiei. Au fost rďż˝niti 66 de politisti, dintre care 7 au decedat ulterior. Politia a ripostat cu focuri de armďż˝, rďż˝nind douďż˝ sute de oameni, din care cďż˝tiva mortal. ďż˝n urma acestor evenimente, 8 lideri anarhisti, care apartineau unei miscďż˝ri muncitoresti promotoare a tacticilor militante violente, au fost judecati. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franta si Spania au adunat fonduri pentru plata apďż˝rďż˝rii. ďż˝n urma procesului, 5 dintre acestia au fost condamnati la spďż˝nzurďż˝toare si 3 cu ďż˝nchisoarea pe viatďż˝. Sapte ani mai tďż˝rziu, o nouďż˝ investigatie i-a gďż˝sit nevinovati pe cei 8. Mult mai tďż˝rziu, au apďż˝rut dovezi conform cďż˝rora, explozia a fost o diversiune, pusďż˝ la cale chiar de cďż˝tre un politist.

Eveniment anual

ďż˝n anul 1888, la ďż˝ntrunirea Federatiei Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 sďż˝ fie data pentru sustinerea, prin manifestatii si greve, a zilei de muncďż˝ de 8 ore. Dar, ďż˝n anul 1889, social - democratii afiliati la asa numita Internationalďż˝ a ll- a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai sďż˝ fie o zi internationalďż˝ a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstratii ďż˝n SUA, ďż˝n majoritatea tďż˝rilor europene, ďż˝n Chile, Peru si Cuba. Dupďż˝ aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. Pďż˝nďż˝ ďż˝n 1904, Internationala a ll-a a chemat toti sindicalistii si socialistii sďż˝ demonstreze energic, pentru „stabilirea prin lege a zilei de muncďż˝ de 8 ore, cererile de clasďż˝ ale proletariatului si pentru pace universalďż˝“. La scurt timp, Federatia Americanďż˝ a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrďż˝nd ďż˝n schimb Ziua Muncii (Labor Day), anual, ďż˝n prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmďż˝nd aceastďż˝ datďż˝ ca sďż˝rbďż˝toare legalďż˝. Aceastďż˝ decizie a fost luatďż˝ pentru a repara ofensa adusďż˝ grevistilor de la Sindicatul American al Cďż˝ilor Ferate si al cďż˝ror protest fusese ďż˝nďż˝busit prin trimiterea de trupe. Ziua Muncii ďż˝n SUA este asimilatďż˝ grďż˝tarelor, autostrďż˝zilor aglomerate si ca ultimul lung week-end al verii.

Eveniment exploatat politic

1 Mai a devenit, ďż˝n aproape toatďż˝ lumea, Ziua Internationalďż˝ a Muncii. Existďż˝ si exceptii, de exemplu Australia, Elvetia si Statele Unite, unde 1 Mai nu este o sďż˝rbďż˝toare oficialďż˝. ďż˝n majoritatea tďż˝rilor vest europene, ziua de 1 Mai este zi liberďż˝. ďż˝n tďż˝rile comuniste, ziua de 1 Mai a fost transformatďż˝ ďż˝ntr-o sďż˝rbďż˝toare de stat ďż˝nsotitďż˝ de defilďż˝ri propagandistice. Regimurile comuniste ďż˝ncercau sďż˝ instrumenteze politic o veche traditie a miscďż˝rii muncitoresti internationale. De asemenea, si nazistii au avut tentative de uzurpare a acestor traditii. Ziua de 1 mai, fusese transformatďż˝ ďż˝ntr-o sďż˝rbďż˝toare a comunitďż˝tii nationale germane, promitďż˝ndu-se construirea unui socialism national, ďż˝n centrul cďż˝ruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Un discurs rostit de Hitler la 1 mai 1933 este edificator ďż˝n acest sens: „Certurile si neďż˝ntelegerile simbolizate de lupta de clasďż˝ se transformďż˝ acum ďż˝ntr-un simbol al unitďż˝tii si ďż˝nďż˝ltďż˝rii natiunii“. Ziua de 1 mai a fost transformatďż˝ de cďż˝tre nazisti ďż˝ntr-o sďż˝rbďż˝toare propagandisticďż˝. Se sutinea cďż˝ ziua de 1 mai trebuie sďż˝ devinďż˝ o sďż˝rbďż˝toare a ďż˝ntregii natiuni si nu poate fi transformatďż˝ ďż˝ntr-un simbol al luptei proletare si a decadentei. Serbďż˝rile cďż˝mpenesti, chioscurile cu bere si spectacolele nu lipseau, dar sindicatele fuseserďż˝ interzise. Organizatiile muncitoresti au fost ďż˝nlocuite cu directive de la partidul unic. Peste timp, grupďż˝ri radicale folosesc retorica nazistďż˝, participďż˝nd la proteste violente avďż˝nd ca pretext ziua de 1 Mai (de exemplu, ďż˝n Germania).
�n Rom�nia, dup� evenimentele din decembrie 1989, timp de mai multi ani, ziua de 1 Mai nu a mai fost s�rb�torit� prin festivit�ti dec�t la initiativa unor reprezentanti ai unor partide precum Partidul Social Muncitoresc si Partidul Rom�nia Mare. �n 2003, pentru prima oar� �n istoria post-decembrist�, o confederatie sindical� (Blocul National Sindical) a �ncercat organizarea unei adun�ri populare, cu mici, bere si muzic�, pentru a serba acest� zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzatiile de simpati pro-comuniste, amintirea propagandei PCR fiind �nc� vie �n constiinta populatiei.


1 mai - Armindeni sau Ziua betivilor



La 1 mai romďż˝nii sďż˝rbatoresc „Armindenul“, simbol al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. ďż˝n traditia popularďż˝, acestei zile i se mai spune si Ziua pelinului sau Ziua betivilor si semnifica ďż˝nceputul verii. Armindenul se serbeazďż˝ pentru rodul pďż˝mďż˝ntului, ca sďż˝ nu batďż˝ grindina, ďż˝mpotriva dďż˝unďż˝torilor, pentru sďż˝nďż˝tatea vitelor, vinul bun, oameni sďż˝nďż˝tosi, prin petreceri la iarbďż˝ verde, unde se mďż˝nďż˝ncďż˝ miel, cas si se bea vin rosu cu pelin.
Dimineata oamenii se spal� cu rou� (de s�n�tate). Traditia spune c� acum se pun ramuri verzi la porti, pentru noroc si belsug, iar la casele cu fete se pun puieti de mesteceni �n fata portii. Armindenul simbolizeaz� vechiul zeu al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. Cu o zi �nainte, se aduce din p�dure o ramur� verde sau un pom cur�tat, iar de 1 Mai se pune �n fata casei, unde se l�sa p�n� la seceris, c�nd se pune �n focul cu care se coace p�inea din gr�ul cel nou. �n aceasta dimineat� se �mpodobesc cu ramuri verzi st�lpii portilor si caselor, dar si intr�rile �n ad�posturile vitelor, pentru ca oameni si animale, deopotriv�, s� fie protejati de fortele distrug�toare ale spiritelor malefice. Se spune c� �n ajunul acestei zile, pentru ca viforul si grindina s� nu se abat� asupra satului, femeile nu lucreaza nici �n cas�, nici pe c�mp. �n satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici si ale fetelor de m�ritat. Creanga verde o aseaz� feciorii noaptea, f�r� s� fie v�zuti. Cei la casa c�rora s-a pus Arminden trebuie s� �i caute pe feciorii care l-au pus si s� le dea de b�ut. Rolul Armindenului este apotropaic (superstitia ap�r�rii �mpotriva duhurilor rele - n.r.), dar ne aminteste si de prigonirea lui Iisus, crez�ndu-se c�, atunci c�nd Irod omora copiii, a pus c�te o ramur� verde la poarta de unde ar fi �nceput m�celul �n ziua urm�toare. �ns�, a doua zi, au ap�rut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai stiut unde s�-l caute pe Iisus. Pentru ca �n aceast� zi se s�rbatoreste si Ziua boilor, acestia nu se folosesc la muncile c�mpului, nerespectarea acestei reguli atr�g�nd dup� sine moartea animalelor sau �mbolnavirea oamenilor. �n ziua de Arminden se organizau petreceri cu l�utari la padure, se frigeau miei, se bea pelin sau vin rosu, pentru schimbarea s�ngelui si ap�rarea de boli. La intoarcerea �n sat, b�rbatii �si puneau liliac sau flori de pelin la p�l�rii.