Gunoiul european, beleaua de pe capul primarilor

• UE impune imperativ ďż˝nchiderea depozitelor de deseuri care nu respectďż˝ normele comunitare de mediu • ďż˝n trei luni trebuie ďż˝nchise 104 gropi de gunoi din satele nemtene • aceeasi soartďż˝ vor avea si depozitele din Roman, Bicaz si Tďż˝rgu Neamt, dar ďż˝nchiderea lor va avea loc peste cďż˝tiva ani • ďż˝n caz de nerespectare a legislatiei europene, gunoiul ar putea costa Romďż˝nia 200.000 de euro zilnic • bani care vor fi plďż˝titi de administratiile care nu se conformeazďż˝ legislatei UE •

104 gropi de gunoi din satele nemtene, identificate de cďż˝tre comisarii Comisariatului Judetean al Gďż˝rzii Nationale de Mediu vor trebui desfiintate ďż˝n trei luni, pentru a nu veni ďż˝n contradictie cu prevederile Uniunii Europene. La fel stau lucrurile si ďż˝n cazul a trei depozite de deseuri, din Roman, Bicaz si Tďż˝rgu Neamt, care au termen de ďż˝nchidere ceva mai ďż˝ndepďż˝rtat. La fel ca si gropile, si deseurile sďż˝nt neautorizate si nevďż˝zute cu ochi buni de cďż˝tre europeni. ďż˝n Neamt este autorizat un singur depozit, cel ecologic de la Piatra Neamt. Irimia Iacob, comisar ďż˝n cadrul Comisariatului Judetean al Gďż˝rzii de Mediu, a declarat cďż˝ toate cele 104 depozite neorganizate de la sate au fost identificate ďż˝n cadrul controalelor tematice privind salubrizarea localitďż˝tilor. „Toate depozitele din rural trebuie ďż˝nchise pďż˝nďż˝ pe data de 16 iulie. De asemenea, dintre depozitele organizate - de la Roman, Tďż˝rgu Neamt si Bicaz, sďż˝nt prevďż˝zute termene pentru ďż˝nchidere. Depozitul de la Bicaz trebuie ďż˝nchis pďż˝nďż˝ la sfďż˝rsitul acestui an, iar cele din Roman si Tďż˝rgu Neamt, pďż˝nďż˝ la finele lui 2012. Deocamdatďż˝, judetul nu plďż˝teste nici o taxďż˝ pe motiv de poluare a mediului din cauza acestor depozite, mai mici sau mai mari, pentru cďż˝ termenul limitďż˝ de ďż˝nchidere a lor nu a fost depďż˝sit“, a declarat comisarul Irimia Iacob.
Depozitul vechi al municipiului Piatra Neamt a fost �nchis �n 2003, respect�ndu-se astfel un program impus tot de Uniunea European�.

Manďż˝ cereascďż˝ pentru „gunoieri“

Dupďż˝ ce nu vor mai avea „gropi de gunoi“, primďż˝riile nemtene vor fi obligate sďż˝ apeleze la serviciile unui transportator de deseuri, desigur, contracost, pentru a scďż˝pa de reziduurile produse ďż˝n gospodďż˝rii. Autoritďż˝tile publice vor avea si posibilitatea de a ďż˝nfiinta propriile servicii de gospodďż˝rire comunalďż˝, care sďż˝ asigure transportul ďż˝n depozitele autorizate. De altfel, Consiliul Judetean are obligatia de a ďż˝nfiinta un nou depozit ecologic, a cďż˝rui locatie se vrea a fi pe teritoriul comunei Gďż˝rcina, dar acest lucru nu prea este pe placul unor localnici din... Negresti (comunďż˝ ďż˝nvecinatďż˝), se pare din cauza unor „interese“ mai mult sau mai putin spuse. ďż˝n momentul de fatďż˝, multe comune nemtene au apelat la serviciile unui transportator. Comuna Sagna, de exemplu, nu mai are depozit de gunoi propriu de anul trecut. Tot de atunci a apelat la serviciile societďż˝tii Rosal. „Am apelat la aceastďż˝ societate, care periodic transportďż˝ gunoiul la depozitul din Roman. Sigur ďż˝n perioada urmďż˝toare vor crestere preturile la aceste transporturi, pentru cďż˝ va trebui sďż˝ beneficiem de ele. Deja Rosal a mďż˝rit pretul pe care ďż˝l plďż˝teste comuna Sagna pentru depozitarea gunoiului. Nu mi se pare normal acest lucru. De ce un cetďż˝tean din Sagna sďż˝ plďż˝teascďż˝ mai mult decďż˝t un romascan, pentru acelasi serviciu? Si astfel de scumpiri se vor ďż˝ntďż˝mpla si de acum“, a declarat Gheorghe Iacob, primarul comunei Sagna.

Tara st� mai r�u ca Neamt

Problema gunoiului ar putea s� coste foarte scump Rom�nia, dac� nu �ndeplinim angajamentele asumate �n cadrul procesului de aderare la UE. Nerespectarea deciziei de �nchidere a depozitelor neconfirme p�n� la jum�tatea lui iulie va conduce la declansarea procedurii de infringement, care se soldeaz� cu amenzi de 200.000 de euro pe zi ce trebuie pl�tite de c�tre stat. Realizarea gropilor de gunoi ecologice este obligatia autorit�tilor locale, �n colaborare cu structurile Ministerului Mediului. Si Rom�nia are toate sansele s� nu respecte conditionalit�tile legate de depozitele de deseuri, desi din punct de vedere legislativ tara s-a aliniat la normele comunitare �n domeniu. Nu mai s�nt permise simplele gropi unde se desc�rcau gunoaiele, noile facilit�ti trebuind s� produc� c�t mai putin� poluare. De aceea, vechile gropi de gunoi trebuie �nchise, Rom�nia convenind cu UE un calendar de �nchidere a depozitelor neconforme, care se �ntinde p�n� �n 2017. Cel mai mare impact �l are �nchiderea gropilor de gunoi municipale. Potrivit normelor, 251 de astfel de depozite trebuie s�-si sisteze activitatea p�n� �n 2017; 11 s-au �nchis �n 2003, alte 139 trebuind s� nu mai functioneze p�n� la 16 iulie 2009, iar restul de 101 p�n� �n 2017. Ce este grav este faptul c� numai anul acesta trebuie s� se �nchid� 78 de astfel de gropi de gunoi. Locul acestor depozite trebuie luat de un adev�rat sistem de colectare si depozitare a deseurilor, care s� acopere �ntreaga tar�, inclusiv mediul rural. �n prezent, s�nt construite 25 de depozite conforme, la care se adaug� alte sapte care s�nt �n curs de amenajare pentru deseuri municipale, din totalul de 65 prev�zute. �n Rom�nia, doar 18 judete beneficiaz� de depozite ecologice, unul dintre acestea fiind �n Neamt. Nerealizarea �n timp util a altor gropi de gunoi s-ar putea s� impun� Rom�niei costuri suplimentare. Autorit�tile au dou� alternative: ori �nchid depozitele neconforme, iar masinile de gunoi vor fi directionate c�tre gropile permise, dar cu consecinte asupra tarifelor de depozitare pl�tite de populatie, ori le las� s� opereze �n continuare, dar statul are toate sansele s� intre �n procedura de infringement. �n martie, ministrul mediului, Nicolae Nemirschi, a afirmat c� Rom�nia nu va putea evita sanctiunile din partea UE pe problema managementului deseurilor, singura sans�, extrem de mic�, fiind solicitarea unor p�suiri din partea comisiei. Oficialul rom�n a anuntat posibilitatea unei amenzi de 200.000 de euro pe zi. Sumele �ns� ar urma s� fie pl�tite de autorit�tile locale care nu au fost �n stare s�-si rezolve problemele de management al deseurilor.