Parlamentul unicameral - beneficii si dezavantaje

• parlament tďż˝rii este acum format din 137 de senatori si 334 de deputati plus o cohortďż˝ de consilieri si functionari • reducerea numďż˝rului alesilor ar duce la economii uriase •

Declaratia de joi a presedintelui Traian B�sescu �n care sustinea c� vrea s� propun� un referendum, exact pe 22 noiembrie, c�nd s�nt alegerile prezidentiale, pentru ca rom�nii s� stabileasc� dac� vor sau nu un parlament unicameral, a st�rnit vii polemici. Unii au sustinut c� demersul e unul menit s�-i creasc� cota de popularitatea si c� e manevr� electoral�, iar altii c� este ceva necesar pentru Rom�nia. Despre avantaje si dezavantaje prezent�m un comentariu postat pe www.antena3.ro. Clasa politic�, flancat� de specialistii din domeniu, a avut polemici aprige de-a lungul timpului, venind cu argumente pro si contra pentru cea mai bun� form� de parlamentarism. Partizanii unicameralismului au invocat rapiditatea, fluiditatea, cursivitatea activit�tii legislative, �nlesnirea relatiei parlament-executiv, �n paralel cu �ntretinerea si cheltuielile mai mici necesare pentru functionarea unui aseemenea sistem legislativ. De cealalat� parte, dezavantajele tin mai mult de potentialele riscuri pentru democratie si calitatatea activit�tii legislative: o reprezentare mai sc�zut� si mai putin fidel� a vointei electoratului, o reflectare mai slab� a unui spectru c�t mai larg de interese si aspiratii, pericolul subordon�rii sau domin�rii parlamentului de c�tre partidul care detine majoritatea sau de c�tre Guvern, plus sc�derea calit�tii si consistentei actului legislativ �n favoarea celerit�tii. Bicameralismul este contestat pentru procedura de adoptarea a legilor mult mai anevoias�. El presupune presupune un consens mai larg, o deschidere c�tre dialog mai ampl�, medieri �ntre puncte de vedere diferite ale celor dou� camere dac� aceastea apar pe un proiect de lege - �n general un mecanism mai greoi de adoptare a legilor, cu posibilitatea de respingere de c�tre o camer� a unor proiecte legislative. Parlamentul bicameral presupune totodat� o crestere considerabil� a costurilor, posibile disensiuni la nivelul camerelor, c�t si �ntre acestea si Executiv.

Economii de 30 de milioane de euro

Parlamentul bicameral al Rom�niei se bucur� �n acest moment de o imagine proast� si de un nivel de �ncredere foarte sc�zut din partea populatiei. Calitatea slab� a unor alesi, lipsa de randament legislativ cu sute de proiecte adoptate tacite sau cu termenul de adoptare dep�sit, ap�rarea cu dintii a propriilor pensii speciale, blocarea marilor dosare de coruptie invocat� p�n� si �n raportul Comisiei Europene, toate aceste aspecte au contribuit la erodarea imaginii acestei institutii si a reprezentantilor s�i. Ultimele sondaje efectuate si pe aceast� tem� au creat premisele favorabile propunerii presedintelui Traian B�sescu de organizare a unui referendum popular �n ziua alegerilor prezidentiale pe tema legislativului unicameral si al reducerii num�rului de parlamentari.
�n plin� criz� economic� pentru rom�nul de r�nd cuvinte precum reducerea cheltuielilor Parlamentului si descurajarea coruptiei au important� mai mare dec�t calitatea actului legislativ sau controlul reciproc al puterilor �n stat. Parlamentul num�r� �n prezent 137 de senatori si 334 de deputati. Bugetul aprobat la �nceputul anului stabilea cheltuieli totale de 114 milioane de lei pentru Senat si de 303 milioane de lei pentru Camera Deputatilor. �n aceste bugete intr� at�t cheltuielile propriu-zise ale parlamentarilor (salariul, biroul parlamentar din colegiul nominal �n care a fost ales si cel de la Parlament, cu toate dot�rile si personalul aferent, masina de serviciu, plata chiriei pentru cei care nu s�nt din Bucuresti, diurna, etc), c�t si cele legate de �ntretinerea spatiului din Palatul Parlamentului. O reducerea a aparatului legislativ de 171 parlamentari cu toat� cohorta de consilieri si functionari aferenti, ar aduce o economie la stat mai mare dec�t bugetului Senatului, posibil peste 30 de milioane de euro anual.

Unicameralismul, calea spre despotism parlamentar?

�n tab�ra adversarilor unicameralismului s�nt invocate mai multe aspecte. Astfel, rapiditatea, usurinta �n adoptarea legilor, ar fi �n detrimental calit�tii si consistentei actului legislativ, al unor dezbateri mai aprofundate �n ceea ce priveste propunerile avansate �n Legislativ. Totodat�, un Parlament unicameral ar crea premisele instaur�rii despotismului parlamentar sau chiar a dictaturii, pe fondul existentei unei posibilit�ti mai mari de subordonare sau dominare a sa de c�tre o fort� politic� care ar detine majoritatea si care ar putea lua hot�r�ri arbitrare �n defavoarea drepturilor minorit�tilor. O alt� problem� ar fi c�, sub aspectul democratiei, Parlamentul unicameral nu ar constitui o reprezentare prea fidel� a vointei poporului. Parlamentul bicameral asigur� o reprezentare mai larg� a vointei electoratului, a tuturor claselor si grup�rilor sociale, a fortelor politice existente.

Avantajele si dezavantajele sistemului bicameral

Avantaje: Controlul reciproc al celor dou� camere legislative, �n paralel cu controlul mai riguros a activit�tii executivului; un proces legislativ de calitate, bazat pe o dezbatere mai eficace si mai profund�; reprezentativitate mai larg� a populatiei, un parlamentar fiind ales de un num�r mai mic de electori.
Dezavantaje: Procedur� greoaie si �ndelungat� de adoptare a actelor normative; risc de lips� de consens �ntre cele dou� camere pe marginea unui proiect de lege; costuri ridicate de �ntretinere si functionare.

Avantajele si dezavantajele sistemului unicameral

Avantaje: Proces mai rapid si mai eficient de legiferare; costuri mai reduse de functionare; se elimin� contradictiile dintre cele dou� camere; �nlesnirea relatiei Parlament-Executiv.
Dezavantaje: Creeaz� premisele autoritarismului si deciziilor arbitrare, prin faptul c� exist� o mult mai mare posibilitate de subordonare sau dominare a sa de c�tre o fort� politic� majoritar�; nu constituie o reprezentare prea fidel� a vointei poporului, �ntruc�t num�rul redus al membrilor s�i este limitativ; o calitate mai redus� a legilor elaborate, procesul electoral fiind unul mai superficial; control mai slab al Executivului si a Presedintiei.