„Nu-i milďż˝, ci crimďż˝ sďż˝ ierti un ucigas“

• „Nu-i milďż˝, ci crimďż˝ sďż˝ ierti un ucigas“ este crezul procurorului Nicolae Pďż˝una ďż˝n ceea ce priveste munca de criminalist • magistratul a iesit la pensie dupďż˝ aproape patru decenii de activitate • la final de carierďż˝ are satisfactii profesionale, dar si regrete • „Am crezut ďż˝n justitie si am luptat sďż˝ nu-i aduc nici un prejudiciu“, a declarat procurorul Pďż˝una •

Dupďż˝ 38 de ani de magistraturďż˝ procurorul Nicolae Pďż˝una pleacďż˝ la pensie cu sentimentul datoriei ďż˝mplinite. Lasďż˝ locul magistratilor mai tineri dupďż˝ o carierďż˝ de exceptie, care din pďż˝cate se terminďż˝ cu unele regrete. „Este vorba de modul ďż˝n care se percepe ďż˝nfďż˝ptuirea justitiei ďż˝n momentul de fatďż˝ de cďż˝tre unii dintre factorii politici si a modului ďż˝n care se actioneazďż˝ pe plan legislativ privind drepturile magistratilor. A fost un element la care am reflectat mult, desi pasiunea, dďż˝ruirea pentru justitie, se vede ďż˝n munca de o viatďż˝. Acum sďż˝nt incertitudini create ďż˝n plan legislativ care m-au obligat sďż˝ iau decizia de a pďż˝rďż˝si sistemul prin iesirea la pensie“, spune Nicolae Pďż˝una. Numai ďż˝n Parchetul Judetean Neamt a lucrat peste 30 de ani, din care 10, ďż˝n perioada 1990 - 1999, a fost criminalist.
Pentru profesionalismul de care a dat dovad� Nicolae P�una a primit de la autorit�tile franceze o medalie suflat� �n aur, iar o scrisoare de recunostint� a fost expediat� de autorit�tile str�ine c�tre ministrul justitiei de la acea vreme, Ilie Botos.
ďż˝n fiecare an de activitate calificativele profesionale au inclus cuvinte cum ar fi seriozitate, capacitate de interpretare a probelor, profesionalism, competentďż˝. Toatďż˝ viata si-a pus ďż˝n fatďż˝ numele si mai apoi functia. A fost recompensat cu Meritul Judiciar clasa I de cďż˝tre presedintele Ion Iliescu. Sďż˝nt putine cuvinte pentru a sintetiza activitatea de patru decenii a unui magistrat, iar prin iesirea sa la pensie Parchetul Judetean pierde unul din cei mai buni profesionisti. „Am crezut ďż˝n justitie si am luptat sďż˝ nu-i aduc nici un prejudiciu“, acesta a fost mott-oul procurorului Pďż˝una ďż˝n ďż˝ntreaga sa carierďż˝ si cďż˝ „nu-i milďż˝, ci crimďż˝ sďż˝ ierti un ucigas“. Nu a uitat sďż˝ mentioneze faptul cďż˝ ďż˝ntotdeauna a lucrat cu ofitei de politie competenti, profesionisti si oameni de un mare caracter.

Caz unic

ďż˝n activitatea sa a avut cazuri grele, fiind primul procuror din care a trimis ďż˝n judecatďż˝ un inculpat, pentru crimďż˝, fďż˝rďż˝ a avea cadavrul. Totul s-a ďż˝ntďż˝mplat ďż˝n localitatea Timisesti, ďż˝n anii ‘90 cďż˝nd Constantin N. si-a ucis tatďż˝. Pentru a-si proteja fiul, mama l-a ajutat, si ďż˝mpreunďż˝ au dus cadavrul pe malul apei. I-au dat foc, ďż˝ntr-o groapďż˝, dupďż˝ care l-au acoperit cu pďż˝mďż˝nt. La o vreme au mutat cadavrul ďż˝ntr-o altďż˝ groapďż˝, chiar ďż˝n albia rďż˝ului. Apa a ros malul si pďż˝tura ďż˝n care a fost ďż˝ngropat cadavrul a iesit la suprafatďż˝. Atďż˝t au gďż˝sit criminalistii, numai pďż˝tura, care corespundea cu cea pe care o descrisese inculpatul. S-a mers pe fir, ďż˝napoi, si criminalistii au dat de groapa ďż˝n care fusese ars cadavrul. Din umerii hainei, care erau relativ intacti, au fost recoltate probe de grďż˝sime, din care ulterior s-a stabilit grupa sanguinďż˝ a victimei. ďż˝n cele din urmďż˝ Nicolae Pďż˝una l-a inculpat pe tďż˝nďż˝r, dar pentru asta a cďż˝utat ďż˝n arhiva Policlinicii din Tďż˝rgu Neamt date despre victimďż˝. „Nu-si fďż˝cuse analize niciodatďż˝, nu aveam grupa sanguinďż˝ si am cďż˝uat ďż˝n arhivďż˝ pďż˝nďż˝ ďż˝n anul 1969. Am gďż˝sit cu greu o fisďż˝ din care rezulta cďż˝ ar fi avut grupa 0, cea care iesise din probele ADN recoltate din haina partial arsďż˝. Pe baza acestor probe, chiar si ďż˝n lipsa cadavrului, inculpatul a fost condamnat la 25 de ani de ďż˝nchisoare. A fost unul din cele mai grele dosare din activitatea de criminalist“, a spus Nicolae Pďż˝una. Pentru asta, dar si pentru alte cazuri grele, procurorul a colaborat strďż˝ns cu cea mai mare somitate ďż˝n materie de medicinďż˝ legalďż˝ din Moldova, profesorul Gheorghe Scripcaru, de la IML Iasi.
Un alt caz la fel de greu dar mult mai complex, a fost cel al studentilor ucigasi, Daniel Baciu si Andrei Vasile. Pentru multiple crime, jafuri si tďż˝lhďż˝rii cei doi au fost capturati si arestati ďż˝n anul 2000. Ulterior au fost condamnati la detentie pe viatďż˝. Relatďż˝rile lor sďż˝ngeroase, sadismul cu care au ucus, dar si cďż˝utarea cadavrelor de cďż˝tre criminalisti au „rďż˝pit“ anchetatorilor zile si nopti ďż˝n sir. Daniel Baciu „a scďż˝pat“ de pedeapsďż˝, dupďż˝ ce si-a pierdut viata ca urmare a unei tentative esuate de evadare din arestul Politiei Neamt, ďż˝nsďż˝ Vasile Andrei a rďż˝spuns si pentru uciderea celui de-al doilea taximetrist ďż˝mpuscat ďż˝n cap si ďż˝ngropat sub viaductul de la Valea Mormďż˝ntului.

Anchete realizate �n tandem cu procurorii francezi

�n perioada c�t a lucrat �n cadrul structurilor de combatere a criminalit�tii organizate a avut dosare la fel de grele, unele si cu mai mult de 10 inculpati. Tot atunci a avut trei comisii rogatorii, pentru solutionarea unor dosare cu fapte s�v�rsite de nemteni �n str�in�tate. Una din acestea a fost cea din Franta. �n baza anchetei realizate de procurorul P�una 14 rom�ni, dintre care sase romascani au fost condamnati �n Franta pentru trafic de persoane si proxenetism la pedepse �ntre 3 si 10 ani de detentie. Ei au c�zut �n m�inile anchetatorilor francezi �n urma unei actiuni care a avut loc la �nceputul anului 2004. Pentru elucidarea tuturor aspectelor care tineau de anchet�, datorit� faptului c� at�t autorii, c�t si victimele erau rom�ni, la Parchetul Judetean Neamt a ajuns o comisie rogatorie din Franta. Dosarul a fost �naintat spre solutionare procurorului P�una. Magistratul nemtean a lucrat cu un comandant de politie francez si un comisar principal din Paris, pentru solutionarea unui amplu caz de proxenetism. Au fost �ncarcerati 14 capi de retele de trafic de persoane care �nlesneau practicarea relatiilor sexuale contra cost. Numai �n acea cauz� era circa 160 de victime, femei recrutate din Rom�nia, care erau obligate de proxeneti, toti etnici tigani, s� se v�nd� la Paris. Oficialii francezi au cerut si obtinut sprijin �n obtinerea de informatii privind recrutarea si transportul tinerelor �n str�in�tate, audierea victimelor revenite �n tar� si identificarea altor persoane care au avut tangent� cu retelele de trafic de persoane.