Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Februarie 2010
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 11 Februarie 2010
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Pãrintele Iustin, duhovnicul

P�rintele Iustin, duhovnicul

• ieri, p�rintele Iustin, de la M�n�stirea Petru Vod�, a �mplinit 91 de ani • Monitorul a considerat necesar ca s� republice integral un articol ce ap�rea acum 6 ani despre staretul m�n�stirii nemtene • subtitlurile „neamul rom�nesc are nevoie, spre a renaste, de oameni care s� se jertfeasc� pentru Adev�r“ si „este un privilegiu s� ajungi s� fii �nv�luit �n t�cerea p�rintelui, �n care trecerea timpului parc� se suspend�“ s�nt cele de la textul din 2004 •

P�rintele Iustin, staretul M�n�stirii Petru Vod�, a �mplinit ieri venerabila v�rst� de 91 de ani. Ce-i care-l caut� la chilia modest� din l�casul ascuns sub poale de Ceahl�u �l g�sesc tot asa cum era si-n anii din urm�: cu aceeasi ochi p�trunz�tori, cu vorb� bl�nd� si mai ales cu sfat pentru problemele aduse de vremuri. N-au reusit s�-l doboare anii de front, �n Rusia, detentia petrecut� dup� 1945 prin �nchisorile comuniste si nici clevetirile sau r�utatea unora cu misie s�-i zdruncine convingerile crestine. Dup� cum se stie, din 1991 a �nceput s� zideasc� m�n�stirea pe care o vedea ridicat� �nc� din copil�rie. Si l�casul este unic �n tar�, fiind dedicat martirilor din �nchisorile comuniste. Iustin P�rvu s-a n�scut �n satul Poiana Largului, comuna C�lug�reni, acum Poiana Teiului, judetul Neamt. A participat �mpreun� cu Divizia 4 V�n�tori de Munte la luptele din cel de-al doilea r�zboi mondial, ajung�nd p�n� la Don. �n 1945 a fost arestat si condamnat la 12 ani �nchisoare, pedeapsa prelungindu-se cu �nc� patru. „�mi amintesc c�, la un moment dat, ne-au aliniat pe toti si ne-au �ntrebat care dintre noi mai crede �n Dumnezeu. Am p�sit �n fat� si am mai c�p�tat un spor de pedeaps�“, declara staretul despre detentia sa, petrecut� �n penitenciarele Suceva, V�c�resti, Jilava, Aiud, Pitesti sau �ntr-o min� de la Baia Sprie, unde a executat munc� silnic�. Despre ce a �nsemnat cosmarul penitenciarelor regimului de p�n� la 1989, p�rintele Iustin spunea: „Reeducarea a �nsemnat terorizarea detinutilor prin ei �nsisi, p�n� ajungeau la «constiinta comunist�». Aceast� satanic� actiune, o adev�rat� nebunie a unor rom�ni care au batjocorit ceea ce neamul rom�nesc a avut mai de valoare: credinta, natiunea, tot ceea ce tine de virtutile crestinismului, familia si ceea ce are omul
mai nobil si mai de pret ca zidire a lui Dumnezeu“. Monitorul v� prezint� �n continuare un articol care-l are �n centrul atentiei pe staretul Iustin, publicat pe 28 februarie 2004, sub semn�tura lui Dan Iacob, un fost colaborator al ziarului.

„Mai r�m�i putin �n biseric� si ascult� slujba“

Pe p�rintele Iustin l-am cunoscut �nainte de 1989, c�nd i-am returnat volumul „C�masa lui Hristos“; se nevoia, pe atunci, la m�n�stirea Bistrita, iar cartea pe care i-o aduceam urmase un adev�rat periplu p�n� s� ajung� la mine, fiind unul din acel volume care circulau clandestin, aliment�nd flac�ra credintei. C�nd l-a avut iar �n m�ini, p�rintele a exclamat: „Iat� o carte care se �ntoarce la mine dup� mult timp! Stiam c� va veni �napoi“. Am z�bovit c�teva minute �n preajma lui, �n biserica m�n�stirii. Citeam pe atunci „Istoria ideilor si credintelor religioase“ scris� de Mircea Eliade si l-am �ntrebat ce p�rere are despre ea. M� �ntorsesem de cur�nd de la studii, din Bucuresti, impregnat cu tot felul de lecturi de influent� oriental�, iar cartea lui Eliade venea s� fixeze cunostinte pe care le adunasem p�n� atunci din felurite surse. „Eliade, mi-a spus p�rintele, arat� c�ile pe care le-a �ncercat omul pentru a se apropia de Dumnezeu, dar nu spune care este Calea, nu-ti arat� adev�ratul drum. Or, �n viat�, trebuie, la un moment dat s� alegi, s� tr�iesti efectiv pe Calea c�tre Dumnezeu“... Am dat semne c� vreau s� m� retrag si p�rintele a continuat: „Ce faci dac� te duci acum acas�?... te uiti la televizor... mai r�m�i putin �n biseric� si ascult� slujba, televizorul nu-ti poate transmite nimic esential“. Am r�mas, �n t�cere, al�turi de el �nc� o vreme, apoi am plecat cu promisiunea c� voi reveni. Nu eram preg�tit, atunci, pentru �nt�lnirea cu un duhovnic. Si anii au trecut... Am aflat, la un moment dat, c� p�rintele se nevoieste la m�n�stirea Secu si apoi, dup� 1989, c� a �nceput s� ridice o m�n�stire �ntr-o poian� din preajma satului natal - Petru Vod�. �n 1991 am avut ocazia s� v�d cele dou� vagoane dormitor (din acelea care se folosesc pentru organiz�rile de santier la drumurile forestiere): unul slujea drept ad�post pentru biseric�, cel�lalt pentru chilii. Situatia nu avea s� dureze mult timp; p�rintele p�storea sute de ucenici, era foarte cunoscut �n r�ndurile credinciosilor si, cu ajutorul lui Dumnezeu (c�nd Dumnezeu te ajut�, si plumbul se face plut�), p�n� �n anul 1993 biserica m�n�stirii, �mpreun� cu c�teva chilii, a fost ridicat�. Al�turi de Sih�stria, unde se nevoia p�rintele Cleopa, m�n�stirea de la Petru Vod� a devenit un al doilea loc de pelerinaj, iar p�rintele, unul din marii duhovnici ai Rom�niei. Si anii au trecut...

Duhovnicii rom�nilor

�n vara lui 2002, am z�bovit o noapte la m�n�stire. Aproape c� nu am g�sit loc de cazare; sute de oameni, din toat� tara, veniser� s� caute sfat bun la el. Am stat la slujbe, l-am v�zut „plutind“ �ntre chilie si biseric�, l-am ascultat citind rug�ciuni de dezlegare, l-am simtit d�ruind Iubire. Vocea lui, clar� si puternic�, rosteste ap�sat fiecare cuv�nt si am avut sentimentul, pentru prima dat� �n viat�, c� rug�ciunea unui om ajunge la Dumnezeu. �i urm�resc gestica... m�inile se misc� firesc, f�r� grab�, picioarele p�sesc parc� m�ng�ind p�m�ntul, ochii albastri privesc spre a rev�rsa bucurie, bucuria �nvierii si a luminii celei ne�nserate. Prezenta p�rintelui �mi aduce �n memorie o pagin� scris� de teologul Dumitru St�niloae: „Omul �mbun�t�tit, afirma el, ajunge s� se comporte cu firescul, cu m�sura pe care ti-o d� prezenta duhului; nici un gest inutil, nici un cuv�nt �n plus, nici o urm� a dezordinii ce st�p�neste de obicei viata omului“. Am tr�it acelasi sentiment la Sih�stria, �n preajma p�rintelui Cleopa, la Techirghiol, �n preajma p�rintelui Arsenie Papacioc, la Recea, �n preajma p�rintelui Ioan Iovan, la S�mb�ta de Sus, �n preajma p�rintelui Teofil P�r�ian, la Cernica, l�ng� p�rintele Argatu, la Sih�stria Rar�ului, l�ng� p�rintele Ioan, ori la Bucuresti, la biserica „Sf�ntul Silvestru“, ascult�nd predica p�rintelui Galeriu. Acestia erau, pentru mine, duhovnicii rom�nilor. De atunci, r�ndurile s-au r�rit... despre o parte dintre ei vorbim ast�zi la trecut. Este, de aceea, cu at�t mai important s�-i cercet�m pe cei pe care Dumnezeu �i mai las� �nc� printre noi.

„Taina albastrului de Voronet se p�streaz� �ntreg �n limpezimea ochilor p�rintelui Iustin“

�n preajma chiliei p�rintelui Iustin, de dimineata p�n� noaptea t�rziu, ciorchine de oameni. Oameni �n c�rucioare cu rotile, oameni loviti de viat�... Am z�bovit p�n� dup� miezul noptii �n pridvorul din fata s�lii de mese; al�turi, c�tiva c�lug�ri tineri dep�nau �nt�mpl�rile zilei; felul cum vorbeau, voiosia din glas, mi-au adus �n minte anii studentiei... Spre ora unu noaptea, p�rintelui i se aduce o tav� acoperit�, pe care era, cred, putin� m�ncare. Se face curat �n chilie, dup� zecile de oameni care i-au c�lcat pragul �n acea zi. Cu alte cuvinte, se preg�teste locul pentru ziua urm�toare. Merg s� m� culc dup� dou� noaptea si, dimineata, �n fata chiliei, acelasi ciorchine de oameni. „Alte m�sti, aceeasi pies�“. Ce puternic trebuie s� fii pe dinl�untru spre a putea primi at�tea confesiuni, ce asezare a duhului trebuie s� ai pentru a da fiec�ruia r�spunsul eliberator. Am plecat atunci de la p�rintele cu g�ndul c� am s� revin. Am reusit s� ajung abia anul acesta (n.r. - 2004) �n una din zilele lui februarie. Stiam c� pe zece, p�rintele �si s�rb�torise ziua de nastere. M� �ntreb cum arat� o astfel de zi la un om care, prin tunderea �n monahism, si-a schimbat numele si care, prin depunerea celor trei voturi - al s�r�ciei, al ascult�rii si al castit�tii - a renuntat la ceea ce noi numim „viata lumii“. �nclin s� cred c� arat� ca oricare alta din zile. Am reg�sit m�n�stirea la deplina ei form�. Zidul de piatr�, clopotnita, cl�direa st�retiei terminate, pictura exterioar� a bisericii finalizat�. Ea m-a dus cu g�ndul la traditia ctitorilor moldoveni, ajuns� la apogeu �n epoca lui Petru Rares, de a �mpodobi cu pictur� bisericile si �n exterior. Sorin Dumitrescu a consacrat acestui subiect un �ntreg volum, ap�rut la editura Anastasia. Iar dac� mesterii de azi au pierdut taina albastrului de Voronet, el se p�streaz� �ntreg �n limpezimea ochilor p�rintelui Iustin, tain� a prezentei duhului printre noi. M� asteptam s� g�sesc, �n miez de iarn�, mai putin� lume dornic� s� treac� pragul chiliei lui, dar m-am �nselat. Abia dup� patru ore am reusit, c�nd mi-a venit r�ndul, s� stau, fat� c�tre fat� cu p�rintele. Pe holul din fata chiliei dou� tinere cu fuste p�n�-n p�m�nt si cu ochii aplecati peste paginile c�rtii de rug�ciuni, o doamn� de la Constanta, un student la teologie, un preot de la T�rgu Mures, dou� doamne de la Sibiu, o b�tr�n� a c�rei fat�, m�ritat�, nu poate avea copii si care a venit s� cear� sfat, alte c�teva perechi. Vizualiz�nd, �n memorie, zecile de oameni pe care i-am �nt�lnit la chiliile duhovnicilor amintiti mai sus, pot face „portretul robot“ al c�torva categorii de credinciosi care caut� apropierea marilor duhovnici. �ntre ei, tinerele fete, cu pulovere largi si fuste lungi, de obicei studente la Teologie (la sectiile de teologie-litere, teologie-patrimoniu sau teologie-asistent� social�) care vor preda religia �n scoli, vor restaura icoane sau vor �ngriji bolnavi, tinere familii care caut� r�d�cina crestin� a relatiei care-i uneste si „sporul casei“, oameni aflati �n grea suferint�, b�tr�ne ai c�ror fii sau fiice au pornit pe c�i lumesti si care caut� sfat, oameni de afaceri care caut� binecuv�ntare si ajutor de la Dumnezeu �n ceea ce fac, persoane care vor s� plece la munc� �n str�in�tate si care asteapt� un cuv�nt de la p�rintele, �nainte de a porni printre str�ini.

Pledoarie doar pentru drepta credint� si pentru neimplicarea �n miscarea ecumenic�

Am sentimentul c� m� aflu la usa unui cabinet medical; Hristos este adev�ratul doctor al sufletelor si al trupurilor si cei ce au primit harul preotiei lucreaz� �n numele lui. Dar asa cum �n viata laic� oamenii stiu s� ajung� la doctorii cei mai buni, asa si �n viata crestin� mirenii simt la care duhovnic s� alerge c�nd au un necaz. Harul este peste tot si har au toti preotii, dar harul, �mi m�rturisea p�rintele Ioan de pe Rar�u, devine lucr�tor doar �n rug�ciune si �n Sfintele Taine. Se �nt�mpl� un lucru interesant: pe hol, �n asteptare, ti se pare c� cel care se afl� atunci �n chilia p�rintelui st� nepermis de mult, dar c�nd intri constati c�, �n prezenta lui, timpul este, parc�, suspendat. Asa am p�tit si eu... o jum�tate de or� a fost timpul �n care abia am pus �nceput bun dialogului nostru. �mi preg�tisem, constiincios, o serie de �ntreb�ri, doream s� port discutia asupra anumitor teme care mi se par de maxim� important�. Dar nu tot ce-mi apare mie ca fiind important este cu adev�rat, iar p�rintele a stiut s� puncteze discutia asa c�, truditele mele �ntreb�ri si-au g�sit r�spunsurile sub forme pe care nu le b�nuiam. Am �nteles, dup� ce am iesit de la p�rintele c�, al�turi de obstea pe care o p�storeste, el d� seam� de adev�rata m�sur�, de m�sura etalon a Ortodoxiei, si c� r�spunsurile, sfaturile, nu-si ating tinta dac� cel ce le aude nu a �nteles felul de a fi a celor de aici. O privire a p�rintelui, o t�cere prelungit� �ntre dou� fraze, gestul ap�sat prin care te unge cu mir f�c�ndu-ti semnul sfintei cruci pe frunte si pe m�ini, iat� adev�ratul discurs. Mi s-a certificat �nc� odat� faptul c� lucrurile cu adev�rat importante nu se pot comunica dec�t celor care le stiu deja.
Pe de alt� parte, pot afirma c� am intrat la el preg�tit pentru c�, �n at�tea ore de asteptare, am avut timp s� citesc textele afisate, �n exterior, pe peretii chiliei. De la programul dup� care trebuie s� se desf�soare o zi din viata unui crestin, la felul cum trebuie s� ne comport�m cu copiii nostri, de la lucrurile pe care trebuie s� le evit�m spre a nu fi opriti de la sf�nta �mp�rt�sanie (m�rturisesc faptul c� lista m-a cam pus pe g�nduri) la ce �nseamn� s� fii ateu. Poti fi botezat, poti fi bun cu cei din familie si din jurul t�u, corect la serviciu, atent, elegant, instruit, dar dac� nu asezi toat� truda ta de zi cu zi sub semnul relatiei cu Dumnezeu-omul, cu Iisus Hristos, esti, se afirm� �n acele pagini, ateu. Cele c�teva zeci de r�nduri s�nt, de fapt, o radiografie a lumii �n care tr�im; relief�nd cum ar trebui s� fim, ele contureaz� �n fiinta fiec�ruia dintre noi pr�pastia ce ne separ� de o dreapt� vietuire crestin�. Asa c�, dac� le citesti cu atentie, asa cum am procedat eu, si dac� ai si o cunoastere a lumii la care ele se refer� (dac� nu ai venit la p�rintele orbit doar de necazul t�u si dac� �ti asumi pozitia de cet�tean al planetei), ai sansa s� intri �n chilia lui cu cateheza f�cut�. O serie din �ntreb�rile mele si-au g�sit astfel r�spunsul chiar �nainte de a fi puse. Mai mult, �n st�nga usii chiliei, poti citi c�teva scurte texte alese din paginile l�sate de marii tr�itori ai Ortodoxiei, o pledoarie pentru p�strarea nealterat� a dreptei credinte si pentru neimplicarea �n miscarea ecumenic�.
Am p�sit asadar pragul �nteleg�nd c� m� aflu aici, la m�n�stirea cu hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, �ntr-un bastion al Ortodoxiei; si de bun� seam� c� avem nevoie de astfel de cet�ti �nt�rite, �ntr-o vreme �n care se reaseaz� temeiurile economice si spirituale ale Europei si ale lumii �ntregi, �ntr-o vreme a noii „ordini mondiale“.

„Perioada comunist� a fost un bine prin faptul c� a izolat acest popor de putreziciunea lumii“

Pe p�rinte l-am g�sit st�nd �ntr-un jilt, �nconjurat de pachetele l�sate de credinciosi. M-a invitat s� iau loc pe scaunul asezat �n spatiul r�mas liber �n mica chilie de monah. Patul, rafturile cu c�rti, masa pe care aseaz� pomelnicele si de pe care sun�, la r�stimpuri, telefonul, icoanele, soba - interiorul clasic al monahului crestin ortodox pornit c�tre cer pe calea deschis� de M�ntuitorul Hristos. G�ndul m� duce la chilia p�rintelui Cleopa de la Sih�stria (devenit� ast�zi muzeu) ori la aceea a p�rintelui Ioan de la Sih�stria Rar�ului. Aceeasi atmosfer�, acelasi duh le uneste, �n ad�nc, aceeasi bun� asezare pe calea des�v�rsirii crestine, asezare ce trage perdeaua peste confortul lumii de azi, spre a deschide perspectiva unui modus vivendi �n care postul si rug�ciunea mosesc nasterea din nou, metanoia. Dialogul pe care l-am avut nu poate fi �nteles p�n� la cap�t dec�t dac�-l cunosti, dac�-i stii felul de fiint�. A lucra pentru ceilalti, mi-a spus ca r�spuns la nelinistea mea de a nu m� risipi �n social, „este a lucra pentru Dumnezeu, iar a lucra pentru Dumnezeu este a lucra pentru m�ntuirea ta. Monahul este crestinul des�v�rsit; rug�ciunea lui este pentru toat� suflarea si f�r� rug�ciunile monahilor lumea aceasta s-ar risipi. Mireanul este �ntre ciocan si nicoval�, iar marea mas� de crestini a ajuns, din p�cate, o mas� de manevr�. Bine�nteles c� r�d�cinile s�nt mai ad�nci si ele merg, �n Europa, p�n� la Revolutia francez� si mai ad�nc. Pentru a iesi din situatia actual� ne trebuie oameni de jertf�, oameni care s� fie gata s� se jertfeasc� pentru Adev�r!“ Nu Dumnezeu h�r�zeste acesti oameni?... „�i h�r�zeste Dumnezeu, dar ei trebuie si formati; trebuie s� existe o miscare care s� ne trezeasc� �n inimi sentimentul prestigiului de a fi om si de a apartine unui neam. Cu toate jertfele pe care le-a implicat, putem spune acum c� perioada comunist� a fost un bine prin faptul c� a izolat acest popor de putreziciunea lumii. Iar acum, dup� 1989, multi s-au folosit de darurile noastre crestine, de toleranta, de bun�tatea, de buna cuviint� a noastr� pentru a ne domina. Ne putem salva dac� recuper�m starea spiritual� pe care o avea acest neam acum 200 de ani. Si pentru aceasta, repet, ne trebuie oameni de jertf�“.

�nv�luirea �n t�cerea duhovnicului suspend� parc� timpul

M� uit la telefonul de pe mas� si spun: lumea de azi nu mai poate fi conceput� f�r� telefonie. „Asa este, dar ei ne fac s� credem c� lumea de ast�zi nu mai poate exista nici f�r� telefonie mobil�, nici f�r� internet, nici f�r� calculator, nici f�r� televizor, f�r� at�tea si at�tea altele. Toate ne s�nt prezentate ca fiind indispensabile nou�, dar, vai, �n spatele lor se ascunde altceva, se ascunde �ncercarea de a �ngr�di libertatea omului, de a-i pierde sufletul“. Se asterne t�cerea. Este un privilegiu s� ajungi s� fii �nv�luit �n t�cerea p�rintelui. La un moment dat, se aud b�t�i �n us� si de pe hol, apoi prin usa �ntredeschis�, str�bate vocea unui b�rbat (t�n�r �ntreprinz�tor, dup� marca masinii ale c�rei chei le fr�m�nta �n m�n�). M� uit la ceas... c�nd au trecut at�tea minute? M� ridic, primesc pecetluirea cu mir si dau s� s�rut m�na p�rintelui. Si-o retrage discret si g�ndul m� duce la un articol semnat de Theodor Baconski, �n care se afirma c� ierarhii ar trebui s� refuze s� li se s�rute m�na, �n afara gesturilor liturgice, care tin de cult. Ies din chilie, nu �nainte ca privirile mele s� se �nt�lneasc� cu cele ale p�rintelui si nu �nainte de a primi, cadou, c�teva exemplare din ultimul num�r (al patrulea) al revistei de �nnoire duhovniceasc� a m�n�stirii, fondat� de protosinghelul Iustin P�rvu. Pe ultima pagin�, �n caseta de redactie, st� scris: „toat� r�spunderea pentru opiniile exprimate revine autorilor“. Pentru cei care n-au avut �nc� prilejul s� r�sfoiasc� revista �mi permit s� fac c�teva consideratii. P�rintele Iustin semneaz� articolul „Vocea noastr�“. „Cauza pentru care Dumnezeu a �ng�duit ispitele si �ncerc�rile la care a fost supus neamul nostru - afirm� el - s�nt p�catele neascult�rii noastre. Am urm�rit �n cei aproape 100 de ani acestea, de la primul si al doilea r�zboi mondial, cu toate implicatiile de p�n� ast�zi: nesinceritatea, indiferentismul, tr�nd�via, nestatornicia si alte mari neajunsuri... Ceea ce sap� la r�d�cina r�ut�tilor este m�ndria, care ne desparte de dragostea lui Dumnezeu. Toti sfintii s-au socotit nevrednici de Dumnezeu si si-au ar�tat vrednicia care const� �n smerenie“. Revista este o pledoarie pentru p�strarea Dreptei Credinte, pentru p�zirea legii lui Dumnezeu, pentru actualitatea Sfintelor Canoane (care par aspre doar asezate al�turi de starea duhovniceasc� nefireasc� �n care tr�im), pentru renuntarea la compromisurile pe care le implic� dialogul ecumenic, pentru sfintenia Bisericii Ortodoxe. „Biserica (adunare - din greceste) cea sf�nt� si adev�rat� se restr�nge la cei ce m�rturisesc si tr�iesc drept, la cei ce s�nt oameni ai lui Dumnezeu (c�ci «cunoscut-a Domnul», nu oamenii, ci «pe ai S�i», iar restul formeaz� pleava)“. Asadar, unul este gr�ul si alta este neghina. Cei ce vor s� c�stige pretiosul m�rg�ritar al m�ntuirii, pe Hristos, trebuie s� tr�iasc� �n chip drept �n Biserica Lui, p�zindu-se s� nu se molipseasc� de sc�derile celorlalti, „c�ci trebuie s� fie si �ntre voi si eresuri, ca s� se �nvedereze �ntre voi si cei �ncercati“. „Nevoia de acum, puncteaz� ieromonahul Lavrentie, este s� ascult�m glasul lui Dumnezeu, care nu-i la televizor, la radio, pe internet sau prin ziare sau �n piete (bine-ar fi s� fie!), ci �ntru liniste, �ntru bun�tate, �ntru dragoste, �n rug�ciuni simple, �n slujbele Bisericii pline de pace, �n scrierile Sfintilor P�rinti... Nu dib�cia �n cuvinte d� putinta de a despica tainele cele dumnezeiesti, ci ochiul mintii curat de patimi si de viclesug, �n stare s� str�bat� tainele cele luminoase si orbitoare pentru cei cu vederea slab�, ale lui Dumnezeu“.
Revista st� m�rturie asupra faptului c� felul de fiint� al p�rintelui a dat roade, c� ucenicii lui au �nceput s� creasc� duhovniceste, m�rturisind Adev�rul. P�rintele Iustin, asemeni tuturor marilor duhovnici, nu poate fi �nteles p�n� la cap�t dec�t �mpreun� cu obstea pe care o p�storeste. De obicei, oamenii care vin prima dat� la m�n�stire �ntreab�, gr�biti, unde este chilia p�rintelui, l�s�nd s� se �nteleag� faptul c� nu-i intereseaz� altceva, altcineva. Am procedat si eu, cu ani �n urm�, la fel. Dac� citesti �ns� revista de �nnoire duhovniceasc� a m�n�stirii „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“ de la Petru Vod�, �ntelegi c� obstea de acolo este dup� chipul si asem�narea p�rintelui, c� ea m�rturiseste �ntr-un glas Adev�rul si c�, �n clipa �n care Dumnezeu �l va chema la El pe p�rintele Iustin, ucenicii vor fi, pe mai departe, m�rturisitori �n duhul Adev�rului. Si aceasta pentru c� m�rturisirea lor �si are r�d�cinile �n mostenirea l�sat� de Sfintii P�rinti si de toti cei care au tr�it Adev�rul �n Hristos, lungul sir al cuviosilor Ortodoxiei. Fat� de unul dintre ei, p�rintele Iustin Popovici (1894-1979), staret al m�n�stirii Sfintilor Arhangheli din Valievo, Serbia, p�rintele Iustin P�rvu afirm�: „Dac� nu vom m�rturisi Adev�rul si Ortodoxia dup� �nv�t�tura Cuviosului P�rinte Iustin Popovici, nu ne m�ntuim“. Categorice cuvinte, asa cum categorice s�nt toate cuvintele p�rintelui, asa cum categoric este tonul revistei pe care a fondat-o. El este v�rful icebergului de care se vor sparge multe erezii ale vremii noastre.

Iesirea din statistic�

Pentru cei care stiu s� navigheze pe internet dau trei adrese copiate de pe unul din textele afisate pe peretele chiliei: www.ortodoxia.go.ro, www.mirem.home.ro, www.ortodoxinfo.com. Am deschis doar prima adres� si am avut surpriza s� aflu realit�ti din viata Bisericii si din g�ndirea marilor tr�itori rom�ni pe care nu prea le-am g�sit �n c�rti si reviste. De aceea, dincolo de ceea ce am reusit (sau nu) s� v� transmit prin aceste r�nduri, v� invit la lectur�. Si pentru c� acest articol a fost prilejuit de vizita la p�rintele Iustin, voi �ncheia cu c�teva cuvinte ale lui: „Om din marea societate este si monahul venit �n mica societate a unei m�n�stiri. «Dotat» cu aceleasi defecte sufletesti, el si le cultiv� �n obstea �n care intr�. Ca si �n domeniul militar, obstea este o adun�tur� din toat� lumea. Bun a fost afar�, bun este si �n�untru, dup� cum gl�suieste un proverb chinezesc: «Omul bun, �n zile rele, e tot bun ca-n zile bune». Primesti un t�n�r si, dup� o verificare de un an doi sau mai mult, �l recomanzi pentru �mbr�care sau rasoforie. Mergi mai departe - o tundere �n monahism, o diaconie sau o preotie. �n postura aceasta se uit� pe sine, devine mare sf�tuitor, �ndrum�tor, doritor de locuri sfinte, de o burs� �n str�in�tate. Ajuns acolo �nvat� englez�, german�, francez� si o scolastic� protestant�. �ncepe s� lepede sutana, dulama, sosit �n tar� se vrea autor de c�rti, publicist, masin� la scar�, un salariu doldora, un sobor select, o predic� frumoas�, o mas� sofisticat� - «pace tuturor»! Prostimea ascult�, fiecare se �ntoarce acas�, la mizeria cunoscut�, �ntr-o familie schilodit� si nimeni nu-l mai cerceteaz� �n lipsurile lui. Si asa cum spune zicala rom�neasc�: «Toate-s bune si frumoase de la care ne tragem foloase». Si cine este el, de fapt, de unde a odr�slit? Nu-i dec�t fiul t�ranului nostru smerit, credincios, r�bd�tor, ascult�tor p�n� la moarte si moartea pe altarul luptelor de la Podul �nalt, R�zboieni, M�r�sesti, Oituz, Odessa, Harkov, Crimeea, Pitesti, Gherla, Aiud, p�n� �n zilele noastre. T�ranul acesta lupt� si trebuie acum s� lupte cu cei care vor s� ne fure si sufletele prin «buletinele electronice»“.
M� g�ndesc la p�rintele Iustin, la pledoaria pe care o sustine cu fapta, si g�ndul �mi zboar� �napoi cu mai bine de jum�tate de veac, c�nd un tr�itor ca sf�ntul Daniil Sihastru primea la sfat pe voievodul t�rii, pe Stefan Cel Mare si Sf�nt, c�nd m�sura Duhului, f�cut� sensibil� prin gura pustnicului, hot�ra buna asezare a t�rii, �n vremuri care erau, atunci ca si acum, tulburi si repede surp�toare de t�ri. Pe de alt� parte, atunci ca si acum, usa chiliei marilor duhovnici pe care ni i-a l�sat Dumnezeu este deschis�, si pe pragul ei putem p�si toti, „de la opinc� p�n� la vl�dic�“. Dar, din m�ndrie, din slava de sine, cei mai multi dintre noi nu ne ridic�m la puterea acestei vrednicii. Venim, cu felul nostru de fiint� si avem orgoliul de a pune o pecete pe lume, f�r� s� �ntelegem c�, �n ad�nc, Lumea pune o pecete pe noi. Oameni ca p�rintele s�nt trimisi de Dumnezeu pentru a ne trage de m�nec� si a ne ajuta s� iesim din simpla statistic�, din turma obiectelor umane, spre a deveni subiecte �n stare s�-si sume libertatea si Adev�rul. Scris este: „Veti cunoaste Adev�rul si Adev�rul v� va face liberi!“

Articol afisat de 3611 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(MN)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective