„Zestrea“ printului Cantacuzino, la Roman
Primarul Leoreanu a precizat c� va continua demersurile pentru obtinerea mostenirii printului Cantacuzino-Pascanu • el acuz� un „non-combat“ al instantelor de judecat� • acesta s-a referit la conacul „Costisa“, la terenuri si la celelalte bunuri r�mase mostenire de la printul amintit • averea acestuia a fost apreciat� la mai multe milioane de euro • Primarul Laurentiu Dan Leoreanu a precizat c� vor fi continuate demersurile pentru intrarea �n posesia averii lui Cantacuzino-Pascanu, care cu „limb� de moarte“ a donat-o prim�riei „comunei Roman“. „Am constatat, din 2006 si p�n� acum c�, dup� ce o perioad� lucrurile au stat bine, �n favoarea noastr�, de ceva timp au �nceput s� fie puse fr�ne si am constatat si un fel de non-combat �n instant� si nu-mi explic de ce. Nu putem s� renunt�m la aceast� fabuloas� mostenire care ar �nsemna mult pentru viitorul municipiului Roman si de aceea vor fi continuate toate demersurile legale. Am auzit c� la conacul de la Costisa au fost �nchiriate spatii pentru diferite activit�ti. Nu m� deranjeaz� acest lucru, �ns� ar fi mai bine dac� am intra �n posesia acestuia si a celorlalte bunuri“, a declarat primarul Leoreanu. Reamintim faptul c� Prim�ria Roman, conform documentelor prezentate de avocatul Nicusor Stanciu, ar fi singura mostenitoare a printului Constantin Cantacuzino Pascanu, care pe 15 martie 1927, �n baza unui testament olograf, a l�sat �ntreaga avere municipalit�tii orasului de la malurile Moldovei. „Prin cercet�ri minutioase �n arhivele judetelor Iasi, Vaslui, Botosani, Bucuresti, Brasov, am �ncercat s� intru �n posesia documentelor care s� ateste averea printului, care a murit la Paris, dar a fost adus �n tar� si �ngropat �n Roman. Cert este c� printul a avut o avere urias�, fiind la un moment dat, prin anii 1920, al patrulea om din Rom�nia ca nivel al bog�tiei“, mai sustinea avocatul Stanciu. Acesta a predat Prim�riei Roman copii dup� actele de proprietate ale conacului de la Costisa, judetul Neamt, unde familia Cantacuzino a avut si 480 hectare de p�m�nt, const�nd �n teren agricol, p�suni, p�duri, f�nete, iazuri. O alt� proprietate asupra c�reia exist� documente este cea de la Dumesti, Iasi, unde au fost revendicate 430 de hectare teren si la Ierbiceni, pentru 75 hectare de p�dure. Avocatul romascan a mai prezentat acte pentru dou� imobile situate �n Bucuresti, pe strada Lebedei si strada Cameliei Nr. 21, mentionate �n Decretul 92, din aprilie 1950, prin care regimul comunist a dispus confiscarea. Avocatul Stanciu a mai f�cut referire si la conturi bancare �n Franta si Elvetia, bijuterii confiscate de Banca National� a Rom�niei, parte dintre acestea f�cute cadou de Nicolae Ceausescu lui Tito, fostul presedinte al Iugoslaviei. �n Roman, printul Cantacuzino a mai detinut un imobil pe strada Lahovari (ast�zi Libert�tii), confiscat si demolat, pe terenul respectiv g�sindu-se �n prezent Casa de Cultur�. Printul Cantacuzino, care a tr�it mai mult la Paris, a fost unul din cei mai generosi latifundiari rom�ni, care a f�cut �n timpul vietii nenum�rate acte de caritate. Liceul de Fete din Roman «Sturza Cantacuzino» (corpul B al Colegiului National «Roman-Vod�» - n.r.) a fost donat �nc� din timpul vietii municipalit�tii romascane. �n acest moment �nc� se fac demersuri pe cale civil� pentru obtinerea propriet�tii imobilelor ce au apartinut printului, cei implicati apreciind c� valoarea averii este de ordinul milioanelor de euro.
END
|