Falimentul personal este manďż˝ cereascďż˝

• Senatul a adoptat proiectul legii falimentului personal, dar ultimul cuvďż˝nt ďż˝l are Camera Deputatilor • bancherii cred cďż˝ legea nu este oportunďż˝ • cel care-si asumďż˝ falimentul si se declarďż˝ insovabil poate scďż˝pa de un sfert din datorie • ultima statisticďż˝ a BNR aratďż˝ cďż˝, la ďż˝nceputul de martie, nemtenii aveau restante la credite de 1.400 miliarde de lei vechi •

Legea falimentului personal este la un pas de realitate dupďż˝ ce Senatul si-a dat acordul asupra proiectului. Camera Deputatilor este totusi forul decizional si ar putea respinge la fel cum poate da ok-ul pentru proiect, ďż˝n egalďż˝ mďż˝surďż˝. ďż˝n acest moment bancherii sďż˝nt destul de nemultumiti de noile prevederi apreciind la unison cďż˝ legea nu este oportunďż˝, iar dacďż˝ se va aproba, primul si cel mai devastator efect ar fi scumpirea creditelor, ďż˝n special a celor ipotecare. Dupďż˝ ce criza a lďż˝sat urme adďż˝nci ďż˝n buzunarele nemtenilor si a dus la vale creditarea, recent aceasta a intrat ďż˝ntr-un usor proces de relansare. Numai la perspectiva cďż˝ falimentul personal ar deveni lege bancherii ďż˝ncearcďż˝ sďż˝ tragďż˝ un semnal de alarmďż˝ asupra consecintelor. Acestia au apreciat cďż˝ prin noile norme tot cei bun-platnici vor scoate bani din buzunar, ďż˝n timp ce aceia care au deja restante la bďż˝nci se vor prevala de noile norme pentru a plďż˝ti cďż˝t mai putin. Consecinta ar fi cďż˝ se vor scumpi creditele, atďż˝t la propriu cďż˝t si la figurat, bďż˝ncile vor fi mult mai prevďż˝zďż˝toare decďż˝t acum, iar cei care vor reusi sďż˝ obtinďż˝ un ďż˝mprumut vor putea fi numďż˝rati pe degete. Din aceastďż˝ perspectivďż˝ noile norme nu ar fi tocmai bune. Proiectul de lege prevede instituirea unor proceduri de insolventďż˝ si faliment pentru persoanele fizice, asemďż˝nďż˝toare celor pentru firme, prin care debitorul poate obtine o anumitďż˝ protectie si chiar stergerea partialďż˝ a datoriilor, ďż˝n cazul ďż˝n care bunurile lui nu sďż˝nt suficiente pentru acoperirea datoriilor. Practic cei care nu-si mai pot acoperi ratele la bďż˝nci si sďż˝nt supraďż˝ndatorati se pot adresa instantei de judecatďż˝ care-i declarďż˝ insolvabili. Debitorul de bunďż˝-credintďż˝ (notiunea nu este clar definitďż˝ de lege si rďż˝mďż˝ne la latitudinea instantei sďż˝ stabileascďż˝ cine e asa si cine nu) se va prezenta la judecďż˝tor cu un plan. Prin acesta se obligďż˝ sďż˝ achite chiar si prin platďż˝ anticipatďż˝, un minim de 75% din valoarea totalďż˝ a creantelor acceptate ďż˝n lista creditorilor. ďż˝n aceste conditii va beneficia de ďż˝nchiderea anticipatďż˝ a procedurii si de stergerea din toate registrele de publicitate si evidente publice a consecintelor juridice ale insolventei. Deci, dacďż˝ achitďż˝ 3/4 din ďż˝mprumut debitorul scapďż˝ si de restul plďż˝tilor si de eticheta falimentului. De aici vine spaima bancherilor care se tem cďż˝ pot pierde cďż˝te 25% de la fiecare ďż˝mprumutat care devine falimentar. „Deocamdatďż˝ normele nu au devenit lege, drept pentru care nu are rost sďż˝ ne pronuntďż˝m. Aplicarea depinde foarte mult de contextul economic actual, am mai depus si noi niste amendamente si este posibil ca lucrurile sďż˝ se schimbe, fiind greu sďż˝ faci previziuni. Pe de altďż˝ parte, bďż˝ncile ďż˝si iau niste precautii cďż˝nd acordďż˝ ďż˝mprumuturi. Numai dacďż˝ proiectul devine lege se poate discuta despre impact“, a declarat un bancher nemtean care a dorit sďż˝-si pďż˝streze anonimatul.

BNR: nemtenii au restante la b�nci de 1.400 miliarde de lei vechi

Toate aceste discutii pleacďż˝ tot de la initiativa bďż˝ncilor care ďż˝n urmďż˝ cu cďż˝tiva ani au acordat credite cu ambele mďż˝ini. Cďż˝ s-au numit cu buletinul, de consum, de nevoi personale sau ipotecare aproape cďż˝ nu a existat persoanďż˝ care nu putea accede la un ďż˝mprumut. Pe fondul unei situatii economice bune si salarii stabile, multi au luat credite. Unii s-au ďż˝ndatorat cumpďż˝tat, altii, mai mult decďż˝t puteau duce. Ultima statisticďż˝ a BNR aratďż˝ cďż˝ la ďż˝nceputul lunii martie nemtenii aveau restante la credite de 140 milioane lei ron adicďż˝ 1.400 de miliarde de lei vechi. Debitele sďż˝nt ďż˝n crestere, deoarece la ďż˝nceputul anului ďż˝n curs populatia si firmele la un loc datorau sistemului bancar circa 120 milioane de lei noi (1.200 miliarde vechi). Pe 24 martie 2010 BNR a publica statistica cu comportamentul financiar al nemtenilor la finele lunii trecute. Finele lui februarie i-a prins pe nemteni cu ďż˝mprumuturi ďż˝n lei de 1,227 milioane lei (12.270 miliarde vechi). Din total, 1,123 milioane lei sďż˝nt credite curente iar 103 milioane (ďż˝n crestere, luna anterioarďż˝ fiind numai 98 milioane) sďż˝nt restante la platďż˝. ďż˝mprumuturile firmelor sďż˝nt de circa 630 milioane lei, iar populatia are 593 milioane noi. „Grosul“ de 560 milioane sďż˝nt credite de consum, 13,7 milioane sďż˝nt bani ďż˝mprumutati pentru case, iar restul pentru alte nevoi. Simultan, totalul creditelor ďż˝n valutďż˝ este de 1,168 milioane ron (11.680 miliarde lei vechi). Restantele la platďż˝ sďż˝nt cam la o treime fatďż˝ de creditele ďż˝n lei, 37 milioane (ďż˝n crestere fatďż˝ de finele lui ianuarie cďż˝nd restantele erau de 33,7 milioane noi), iar creditele curente sďż˝nt de 1,131 milioane ron. Firmele au luat numai 421 milioane, iar persoanele fizice s-au ďż˝ndatorat aproape dublu fatďż˝ de mediul de afaceri, cu 746 milioane. La fel ca si la creditele ďż˝n lei cea mai mare parte, 496 milioane noi sďż˝nt credite de consum, si 228 milioane au fost ďż˝mprumutati pentru o casďż˝.

Rezervele s�nt foarte mici

�n aceste conditii putini s�nt cei care reusesc s� mai pun� un ban deoparte, drept pentru care depozitele s�nt cu mult mai putin consistente dec�t creditele. La finele lunii februarie 2010 disponibilit�tile la vedere ale nemtenilor, �n lei, se cifrau la 332 milioane lei ron, �n usoar� crestere fat� de luna ianuarie. Agentii economici au �n b�nci conturi mai mici de 93 milioane de lei, iar populatia are economii de circa 230 milioane lei noi. Altii au preferat s� fac� economii �n valut� si au acum �n b�nci 164 milioane de lei noi (mai putin ca luna trecut�). Cea mai mare parte din aceste economii, 140 milioane de lei, erau �n conturile persoanelor fizice, �n timp ce agentii economici aveau valut� �n depozite bancare de numai 23,6 milioane lei noi.