Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Februarie 2011
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 7 Februarie 2011
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Tigani sau rromi, tot o viatã mizerã

Tigani sau rromi, tot o viat� mizer�

• c�teva sute de romascani �si duc zilele la marginea Romanului si a civilizatiei, �n strada Fabricii • o parte dintre acestia s�nt oameni de bun� credint� • prim�ria local� face eforturi pentru �mbun�t�tirea conditiilor de trai • o parte din ei recunosc c� s�nt tigani • cei f�r� venituri se pl�ng c� s�nt respinsi de functionarii Prim�riei Roman si c� ar dori s� primeasc� ajutor social • unii locatari apreciaz� eforturile Prim�riei Roman,... dar asteapt� pe altii s� vin� s� le fac� cur�tenie afar� •

Locuintele sociale amenajate �n strada Fabricii nr. 1, �n grajdurile dezafectate ale fostului IAS Roman, ad�postesc c�teva sute de „dezr�d�cinati“ ai sortii. Amestecul eterogen al populatiei de acolo te duce cu g�ndul la „fauna pestrit�“ a celor f�r� c�p�t�i. Evacuati prin hot�r�ri judec�toresti, mutati „fortat“ prin demolarea cl�dirilor cu ridicat risc de periculozitate, din strada Sucedava, zona Pietei Centrale, rromi sau tigani, dup� cum vor s�-i numeasc� din nou unii parlamentari, �n frunte cu deputatul PDL Silviu Prigoan�, cu un venit minim garantat, sau f�r�, b�tr�ni cu pensii modeste, au luat „calea bejeniei“ si ocup� camerele �nsirate de o parte si de alta a unor holuri interminabile si luminate, ici-colo, cu l�mpi „economice“ de 24 de volti, din grajdurile, numite pompos blocuri de locuinte sociale. M�sura luat� �n urm� cu sapte ani de primarul Dan Ioan C�rpusor si de consilierii locali, de a-i izola pe r�u-platnicii din unele blocuri si imobile din Roman, si de st�rpire a focarului pe care-l reprezenta, la acea vreme, vestitul bloc NATO, adev�rat� surs� de poluare biologic� si moral�, i-a entuziasmat pe multi, care au salutat gestul fostului edil sef. Pentru nec�jitii din Satul Olimpic, �ns�, m�sura luat� a �nsemnat pecetluirea unei soarte mizere si a unui drum f�r� �ntoarcere. Pentru actuala administratie public� local� este o nou� povar�, oric�t s-ar str�dui angajatii prim�riei s� repare acoperisurile, s� �nlocuiasc� usi, ferestre, s� pun� lambriuri pe holuri. De acolo nu va disp�rea mizeria f�cut� de unii locatari. Printre oamenii de acolo s�nt din cei care au locuinta �ngrijit�, bine �nc�lzit�, amenajat� cu gust. Acestia s�nt din cei c�rora le pas� unde locuiesc. Prim�ria, �n fiecare an, s-a str�duit s� fac� eforturi financiare deosebite, ca oamenii s� aib� un minim de civilizatie. Unii dintre ei au �nteles, altii, �ns�, au distrus si ceea ce comunitatea le-a pus la dispozitie. Un dispensar, un magazin mixt, telefon public, o mic� capel�, s�nt totusi semne c� unora le pas�. Periodic, din t�ierile de copaci si toalet�ri, lemnele rezultate se �ndreapt�, cu prec�dere, spre strada Fabricii, pentru a �nc�lzi locuintele celor mai nevoiasi. Comunitatea face ceva, dar oamenii de acolo?

A cui e vina?

Aparent, cei evacuati poart� vina de a nu fi putut s�-si pl�teasc� datoriile fat� de societ�tile prestatoare de servicii. Pe plan social, nimeni nu s-a �ntrebat vreodat� dac� toti pot fi �ncadrati ca fiind r�u-platnici, sau dac� nu au avut posibilitatea real� de a pl�ti „d�rile“ c�tre stat. Am str�b�tut la „picior“ aproape �ntreaga suprafat� a „Satului Olimpic“ si am constat c�, bune sau rele, dup� cum consider� cei mutati acolo, intentiile municipalit�tii au fost prost �ntelese de c�tre unii locatari. Imagini de cosmar te �nt�mpin� la tot pasul. Mormane de gunoaie aruncate �n fata c�ilor de acces �n imobile, o multime de c�ini costelivi care misun� peste tot, �n c�utarea unei „brume“ de hran�. Imaginea de s�r�cie, de „ghetou“ de negri, persist�, neavenitul fiind socat de imaginile terifiante. Pe lateralele grajdurilor, transformate �n locuinte, au fost atasate constructii, care de care mai sordide. Cotete, sandramale, acoperite cu pl�ci de azbest sau tabl�, multe furate, cosmelii de lemn sau c�r�mizi de la unele constructii dezafectate, g�zduiesc p�s�ri sau porci, doar acolo unde proprietarii s�nt mai „�nst�riti“. Senzatia este c� se asteapt� s� vin� altii s� fac� ordine. Pe unul din holuri top�iau veseli c�tiva pusti tuciurii, �mbr�cati sumar si purt�nd pe fat� urmele zoilor r�mase de cine stie c�te zile, dar au fugit repede, alungati de frig, la ad�postul unei camere. Un curent �nnebunitor si frigul, amplificau senzatia de loc al nim�nui, desi unii chiriasi �si „f�ceau de lucru“, �nchiz�nd si deschiz�nd usi, sau m�tur�nd holul, �n portiunea din fata usilor lor. Imobilele arat�, �n unele locuri, ca dup� bombardament, cu burlanele sobelor iesite �n afara cl�dirilor, inegal de...inestetic. Pe acoperisurile grajdurilor, multe antene tip „lighean“ de televiziune, dovad� c� locatarii s�nt la punct cu stirile. Unii dintre cei mutati aici s-au gospod�rit c�t mai bine, altii au crezut si mai cred c� cei care conduc destinele orasului „s�nt datori“ s�-i ajute. Toat� lumea de acolo se pl�nge c� nu au mijloace financiare si tr�iesc din ajutorul social sau din alocatiile copiilor. S�nt care ar dori s� nu pl�teasc� nimic, pentru putinele servicii de care beneficiaz�, consider�nd comunitatea ca av�nd datorii fat� de ei.

Rromi sau tigani, toti cu necazuri

Am fost int�mpinat, la �nceput, cu oarecare ostilitate de unul din locatarii de acolo sup�rat c� a fost „pozat“ �ntre grajduri, l�ng� cotete si magazii. Apoi, Teodor Marascu a r�bufnit si s-a pl�ns c� primarul nu-i primeste la Prim�rie si c� nu poate beneficia de ajutor social din cauz� c� are 20 de lei restant� la chirie. „Nu am fost e drept la primar, �ns� o doamn� directoare de la taxe si impozite nu a vrut s�-mi dea o h�rtie care m� ajuta s� iau si eu ajutor social c� nu am nici un venit, si m-a dat afar� pentru c� a spus c� am de pl�tit 200.000 de lei restanta la chirie“, a spus obidit omul. Si Neculai C�ld�raru s-a pl�ns c� din cauza unor amenzi mai vechi a fost dat afar� din Prim�rie de functionari. �n locuinta �ntunecoas� a acestuia cinci copii mici, unul �n c�rucior, ceilalti aproape despuiati, se tineau dup� concubina acestuia, Liliana Dima. „M-au prins mai demult cu c�ruta pe drumurile din oras si am fost amendat. De aceea nu vor s�-mi dea ajutor social. P�i s� ne dea �nt�i ajutorul si s� ne retin� banii de chirie si celelalte angarale. Am cinci copii si ne descurc�m greu. Nici concubina mea nu are ajutor social, pentru c� au prins-o la cersit. P�i cum s� ne crestem copiii f�r� bani. E greu cu m�ncarea, cu lemnele“, a spus Neculai C�ld�raru.
Ion S�nsarion are o fetit� de sapte luni, care mot�ia �ntr-un pat, �nvelit� �n niste hante vechi si ponosite. F�r� mobilier, �n afar� de un pat si o mas�, f�r� nimic asternut pe jos, cu mici surcele de la lemne peste tot si c�teva brate de lemne ude stivuite pe l�ng� pereti, �nc�perea era mai mult dec�t sordid�. El este multumit de ce face primarul pentru el si nu-si doreste dec�t o... us�. „Primarul m-a ajutat, mi-a dat lemne. Nu cer nimic, m� descurc cum pot cu ajutorul social si cu alocatia fetitei, singurul lucru ce �mi mai trebuie este o us�, trage tare curentul si s�nt obligat s� tin fetita �n pat, bine �nfofolit�. Nu am putut s� plec la munc� afar�, am f�cut pusc�rie. A trebuit si eu s� tr�iesc cumva si m-au prins, asta e!“, a spus Ion S�nsarion. Oamenii care locuiesc de sase-sapte ani acolo, recunosc c� de c�nd a venit primar Leoreanu acesta a f�cut lucruri bune pentru cei din satul olimpic. Ioana Buliga, care are nou� copii, toti �ns� zbur�t�citi, care pe la casele lor, care prin grajdurile vecine, a spus c� nu s-ar descurca dac� nu ar fi ajutorul Prim�riei �n lemne de foc. Din fug�, o adolescent� mai negrut� la fat� a comentat sec: „Ce lemne, niste cr�ci acolo, astea s�nt lemne?“. Oamenii au apreciat eforturile edilului sef pentru a le crea conditii mai bune de viat�.
Discutia din Parlament, cu privire la revenirea la denumirea de tigani, �n loc de rromi, nu pare a-i deranja prea tare. „Recunoastem c� s�ntem tigani. Nu ne este rusine cu asta. �ns�, nu scrie �n buletin c� s�ntem tigani. S� scrie m�car, dac� tot vor s� ne schimbe denumirea!“, a spus Maria Stancu, care locuieste de sapte ani �n Satul Olimpic. P�r�sim „Satul Olimpic“ petrecuti de ochii iscoditori ai unor locatari si de c�tiva maidanezi h�mesiti. L�s�m �n urm� sperante neb�nuite, destine ratate, blazati si dezn�d�jduiti. Sentimente contradictorii ne macin� constiinta, �ntreb�ndu-ne dac� acesti oameni trebuie blamati sau trebuie comp�timiti. Oare c�ti dintre ei au asigurat� hrana de zi cu zi, oare c�ti dintre ei au posibilitatea de a-si �nc�lzi locuintele, de a-si purta copiii la scoal�? S�nt poate �ntreb�ri retorice, de reporter, r�mase f�r� r�spuns deocamdat�. Poate c� ar trebui s� nu le schimb�m denumirea, ci s� c�ut�m s�-i integr�m mai bine �n comunitatea romascan�.

Articol afisat de 2178 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(C. CALIMAC)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective