Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2011
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 29 Martie 2011
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
OLIMPICÃ LA RROMANI

OLIMPIC� LA RROMANI

• desi c�nd s-a introdus aceast� disciplin� �n scoal�, etnicii locului n-au v�zut cu ochi buni situatia, consider�nd „c� li se stric� limba“, acum unii copii din scoal� �si etaleaz� cunostintele la olimpiada national� • cea mai bun� elev� din scoal� apartine etniei si a �ncheiat anul scolar trecut cu 9,81 • cea mai grea materie pentru Camelia Lorena Maftei este matematica, la restul fiind de zece pe linie • totusi, dintre toate obiectele, cel mai �ndr�git este engleza • adolescenta, sustinut� de profesoara de rromani, sper� s� termine „relatii internationale“ n

�nv�t�m�ntul nemtean are nenum�rate particularit�ti. Una dintre ele se reg�seste la Cr�c�oani, localitate �n care la scoal� se studiaz� oficial limba rromani. Disciplina se adreseaz� doar copiilor ce apartin etniei si a fost introdus� �n urm� cu trei ani ca materie de studiu. Asadar, zi de zi, dup� orele din programul scolar, 64 din cei 81 de copii �nscrisi �n scoal� r�m�n �n clas� si studiaz� un fel de a doua limb�, chiar dac� nu se �nt�mpl� ca ei s� mearg� �n familiile proprii si s� o valorifice. „C�nd s-a introdus oficial �n scoal� limba rromani, acum trei ani, multi dintre romii din sat s-au opus, dar noi am analizat avantajele acestui demers si am stabilit ce se poate �nv�ta organizat. Noi s�ntem romanizati sut� la sut� si am r�mas f�r� traditii, limb�, obiceiuri. E o rusine s� nu vorbesti rom�neste! Acum, copiii care �nvat� rromani la scoal� si se duc acas�, nu se �nteleg cu p�rintii lor, pentru c� acestia nu-si mai cunosc limba. Iar cei care mai vorbesc sau �si mai amintesc cuvinte, nu le �nteleg pe cele �nv�tate �n scoal�, pentru c� ei au folosit un dialect. La noi �n sat mai s�nt doar trei b�tr�ni care vorbesc limba rromani. Ceilalti adulti cred c� e o rusine! Introduc�nd aceast� disciplin� de studiu �n scoal�, am devenit o apropiat� a copiilor, s�ntem cu totii prieteni. �n rezolvarea problemelor noastre ne bucur�m si de sprijinul mediatorului social, Claudia Maftei, care ne este de un adev�rat folos. Nu de putine ori am avut probleme din partea rromilor, care au considerat c� limba studiat� de c�tre elevi �n scoal� le stric� limba lor, vorbit� sute de ani. Dar ce �nv�t�m noi aici este o limb� international�, vorbit� de toti rromii, fie ei din Rusia, din Bulgaria, Ungaria, Serbia sau Rom�nia“, a declarat Paula Antohi, profesor de limba rromani.

Camelia, o rrom� aproape de zece

M�ndria Scolii Cr�c�oani este eleva Camelia Lorena Maftei, din clasa a VIII-a, care se dovedeste a fi un copil de exceptie. Pentru copil�, limba rromani este ca oricare alt� disciplin�, cu exceptia matematicii, care nu prea �i este �n gratii. �n rest „zb�rn�ie“ la toate, desi marea ei pasiune este engleza. Ca o recompens� pentru munca sa la limba englez�, �n octombrie anul trecut a mers �n Austria, �mpreun� cu profesoara Ciuperc� Anca, cu care studiaz� aceast� disciplin�. Fetita beneficiaz�, al�turi de alti 16 colegi din scoal�, de o burs� �n valoare de 2.200 de lei pe an, din partea Asociatiei Nationale a Rromilor. Recompensa se acord� elevilor cu rezultate foarte bune la �nv�t�tur�, mereu cu media zece la purtare si f�r� absente �n catalog. Camelia este �n al doilea an de burs�. Despre experienta din Austria are doar cuvinte de laud�: „Am fost �n Austria �n cadrul unui proiect pe teme de ecologie. Am participat �mpreun� cu doamna profesoar� de englez� la un schimb de experient�, purtat cu elevi si cadre didactice din t�rile care au iesire la Dun�re. Din tar� am fost �n total cinci elevi si cinci profesori“, a declarat adolescenta. Pentru toamna aceasta si-a propus s� se �nscrie la Colegiul „Stefan cel Mare“ din T�rgu Neamt, acolo unde va fi admis� f�r� probleme av�nd �n vedere mediile dob�ndite. De altfel, fata ar putea frecventa cursurile colegiului si benefiicind de unul dintre locurile rezervate pentru clasa a IX-a elevilor de etnie rrom�. Dup� „Stefan cel Mare“ vrea s� ajung� student� la „relatii internationale“. „Dac� va urma aceast� specializare, va putea deveni o zal� de leg�tur� �ntre etnie si restul, pentru toat� viata. Continuu va putea face ceva pentru binele tuturor“, a mai spus profesoara Antohi, student� �n anul I la Universitatea „Cuza“ din Iasi, specializarea Stiinte politice.

„Dintre toti, doar c�ld�rarii si-au p�strat limba si traditiile“

Una dintre marile dureri ale rromilor de la Cr�c�oani este s� li se spun� „tigani“, desi stiu c� asa le zice lumea. „Cuv�ntul «tigan» este foarte deranjant. Noi s�ntem rromi, ne-am c�p�tat aceast� titulatur� si e un drept al nostru, c�stigat. «Tigan» �nseamn� r�u, impur. Trebuie s� ne p�str�m dreptul c�stigat pentru c� altfel ne-am �ntoarce �n timp. �n 1992, �n Serbia s-a stabilit trecerea de la alfabetul arab, folosit de noi p�n� atunci, la alfabetul latin. Asta s-a �nt�mplat dup� numeroase conferinte si sesiuni. Cei mai multi rromi tr�iesc �n Rusia, apoi Bulgaria, Ungaria si Serbia. Adunati si cu tot cu noi, cei din Rom�nia, am fi circa 22 de milioane. Cartea de c�p�t�i a limbii rromani a fost fundamentat� de Gheorghe S�r�u, prof. univ. dr. la Universitatea Bucuresti. El a organizat si primele cursuri de initiere a noastr�, a profesorilor de rromani, la Constanta si Ol�nesti. �n zona Neamt rromii s�nt un amalgam de categorii - ursari, c�ld�rari, lingurari. Dintre toti, doar c�ld�rarii si-au p�strat limba si traditiile“, a mai spus Paula Antohi, care sper� ca dup� absolvirea facult�tii si a masterului s� urmeze o carier� de analist politic. „Vreau s� critic ceea ce e de criticat �n tara aceasta! Nu voi putea r�m�ne o viat� �n �nv�t�m�nt, cu un salariu de necalificat pentru c� nu se poate constitui o norm� didactic�. Leafa mea este de 430 de ei. Am noroc c� stau cu mama si nu am prea multe cheltuieli de suportat“, a mai spus cadrul didactic care a absolvit cursurile Colegiului „Calistrat Hogas“. Revenind la ceea ce face zi de zi cu elevii s�i, Paula se �nt�lneste cu scolarii pe nivel de studiu. Cei mai mici lucreaz� pe planse. Din al doilea an de studiu, copiii s�nt �nv�tati s� scrie, iar din al treilea �nvat� gramatic� si literatur�.

Alfabet cu 48 de litere

Limba se �nvat� pe grupe de nivel de studiu si nu pe v�rst�, copiii, �ntre 8 si 12 la num�r, fiind grupati �n functie de interesul manifestat fat� de materie. „Alfabetul nostru �nseamn� 48 de litere, aproape dublu fat� de cel al limbii rom�ne“, a spus Paula Antohi. �nt�lnirea dintre elevi si profesoara lor �ncepe cu salutul - „La cio dives!“ (Bun� ziua). Acum trei ani, c�nd s-a introdus noua limb� �n scoal�, inspectorul scolar Costic� Alexe a asigurat c�teva manuale pentru elevii din Cr�c�oani, care au fost multiplicate pentru a ajunge la toti copiii. Apoi s-a ales varianta cu comand� la o editur� �n Bucuresti. La sup�rare ori la bucurie, etnicii din Cr�c�oani au aceeasi melodie care �i leag� - „Gelem-gelem“. �n traducere, trista melodie aminteste de perioada deport�rii rromilor, pe vremea lui Antonescu. „Este un c�ntec traditional, despre deportarea rromilor �n Transnistria, despre masacrarea lor. Tradus, titlul c�ntecului �nseamn� «S� ne-’nt�lnim/ S� ne-’nt�lnim» si exprim� dorinta lor de a se revedea dup� tragica experient�. Dac� n-ar fi fost ucise at�tea suflete, plus cei care nu se declar� ca etnici, adic� circa dou� milioane �n total, Rom�nia ar avea cam patru milioane de rromi“, si-a �ncheiat „pledoaria“ profesoara Paula Antohi. Pe 12 aprilie, eleva sa, Camelia Maftei, va merge �mpreun� cu alti doi copii din Cr�c�oani la Suceava, la nationala de rromani. Fata a obtinut cel mai bun punctaj pe judet - 95 de puncte din maximum de o sut�. Ceilalti colegi au luat 90 si, respectiv, 85 de puncte. La Suceava se vor �nt�lni 97 de elevi apartin�nd etniei, de pe teritoriul �ntregii t�ri. Ei vor veni �nsotiti de 27 de profesori coordonatori.

Articol afisat de 2203 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona T�RN�)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective