Trista si vesela amintire

La vita e bella

Am iesit, iat�, din recesiune. La 1 aprilie, de c�nd electricitatea, de pild�, se scumpeste cu 4,5%, de c�nd salariile profesorilor s�nt plafonate, �n ciuda hot�r�rilor judec�toresti ce se dovedesc a fi niste simple si nevinovate glume ale justitiei si de c�nd, dup� cum ne informeaz� guvernantii, vor urma alte si alte scumpiri menite s� ne fac� a aprecia la justa lor valoare binefacerile fericitei epoci democratice pe care o str�batem t�r�s. Spitalele au fost golite de pacienti, iar ministrul Ceche, cel cu floare la ureche, se �nd�rjeste �ntru distrugere �n numele unei reforme �ndoielnice. Discursurile fictionaliste, esopice si gregare ale guvernantilor ne-au ametit deja. Piticul din fruntea guvernului d� vina pe televiziunile mogulilor. Probabil pentru faptul c� din pricina lor nu ne poate beli �n liniste. Si apoi - se disculp� insul - nu el e de vin� �n leg�tur� cu anuntul privind iesirea din recesiune. El doar a mers pe m�na expertilor femei. Cu accentul pe i-ul final! Cu alte cuvinte, notiunea de expert s-a bagatelizat. Ce termen pretios! Si eu, dac� stiu gama do major s�nt expert �n muzic� (!). Natia asta este cel putin �ndobitocit�. La Buz�u, o promotie la cafea �ntr-un supermarket a adunat mai mult� lume dec�t la mitingul national din Bucuresti. La fel se �nt�mpl� pretutindeni �n tara asta de fiece dat� c�nd marii comercianti - c�ci ei �si permit - scot din magazii marfa gata de expirare. Un mai mare peste pensionari le promite celor pe care �i reprezint�, pe l�ng� medicamente si �mprumuturi cu dob�nzi accesibile la CAR, nici mai mult nici mai putin dec�t... programe artistice. M�i, s� fie!

Posturi �ndoielnice

Lumea noastrďż˝ e plinďż˝ de personalitďż˝ti. Le ďż˝ntďż˝lnesti oriunde: ďż˝n supermarket, la benzinďż˝rie, la bďż˝nci, la ghisee ori la sedinta cu pďż˝rintii. Fosta clasďż˝ muncitoare revolutionarďż˝, cu sorgintea ďż˝n fata vetrei, a demonstrat - si ďż˝nainte si dupďż˝ ‘89 - cďż˝ dispune de un tonus si o vitalitate demnďż˝ de invidiat ďż˝n toate cele ale vietii. Si, peste toate, de o capacitate iesitďż˝ din comun de adaptare la realitďż˝tile crude ale vremurilor actuale. Instinctul de supravietuire functioneazďż˝ fďż˝rďż˝ repros. Mďż˝ oripileazďż˝, totusi - si mďż˝ jigneste, recunosc - folosirea cu atďż˝ta usurintďż˝ a termenului „personalitate“, menit sďż˝ identifice sumedenia de personaje politice ce bďż˝ntuie pe ulitele triste ale Romďż˝niei. Aceastďż˝ uzurpare a termenului nu poate fi decďż˝t jignitoare si revoltďż˝toare. Personalitatea e definitďż˝ ďż˝n dictionare ca o persoanďż˝ cu aptitudini deosebite si cu alese ďż˝nsusiri intelectuale si morale, care se realizeazďż˝ si se manifestďż˝ ďż˝n mod practic prin reusite ďż˝ntr-un anumit domeniu de activitate. Un alt sens se referďż˝ la o persoanďż˝ care detine o functie importantďż˝ ďż˝n viata politicďż˝, socialďż˝, culturalďż˝. I se poate spune, fďż˝rďż˝ a comite un sacrilegiu, personaj. Se ďż˝ntelege cďż˝ acele calitďż˝ti enumerate mai sus se regďż˝sesc, sau ar trebui sďż˝ se regďż˝seascďż˝, ďż˝n structura invocatďż˝. Tot asa cum se ďż˝ntelege cďż˝, ďż˝n spiritul recunoscutei plasticitďż˝ti a limbii romďż˝ne, termenul poate cďż˝pďż˝ta si nuante peiorative, decďż˝zďż˝nd pďż˝nďż˝ la a deveni o simplďż˝ aluzie tendentioasďż˝ si jignitoare la adresa unei persoane. Oare la care dintre sensuri se referďż˝ articolele de presďż˝ ce consemneazďż˝ prezenta la anumite evenimente a „personalitďż˝tilor municipale si judetene“?

Viva Verdi!

Pe de o parte, mizeria, lďż˝comia si insatietatea statului si a bďż˝ncilor care, ďż˝n vremuri paupere si de profundďż˝ crizďż˝ vor sďż˝ facďż˝, nici mai mult nici mai putin decďż˝t... profit; indecent, insalubru si bizar. Pe de altďż˝ parte, exemplul luminos si profund uman al demersurilor unei - pentru cďż˝ tot am vorbit despre asta - adevďż˝rate personalitďż˝ti. Dintr-o fireascďż˝ si scuzabilďż˝ deformatie profesionalďż˝ am ales o pildďż˝ din ampla istorie a muzicii universale. Un tip de succes cum nu se prea ďż˝ntďż˝lneste ďż˝n mediul cultural. Autor al unei monumentale opere de creatie, impregnatďż˝ de autenticďż˝ umanitate. Giuseppe Verdi, simbolul regesc al operei italiene. ďż˝nzestrat de pronie si cu o cuviincioasďż˝ stare materialďż˝. ďż˝n anii de foamete abďż˝tuti asupra tďż˝rii la sfďż˝rsitul secolului al XIX-lea, cďż˝nd zeci de mii de italieni rďż˝masi fďż˝rďż˝ lucru au emigrat ďż˝n America, Verdi si-a pus mosia de la Sant’ Agata, lďż˝ngďż˝ Buseto, la dispozitia tďż˝ranilor, organizďż˝nd munci de interes public. „Lucrďż˝rile nu-mi sďż˝nt necesare - scria el ďż˝n 1881. Nu vor mďż˝ri nici cu o centimďż˝ venitul mosiei mele... dar, din satul meu nu emigreazďż˝ nimeni“. Auzi, bďż˝sescule?! Sustine unificarea Italiei cu bani si arme. Fratele actualului presedinte nu era implicat, vďż˝ asigur. Ca deputat ďż˝n primul Parlament al regatului nou constituit al Italiei si mai tďż˝rziu ca senator a propus - asta da, reformďż˝, papitoilor! - transformarea tuturor teatrelor mai mari si a conservatoarelor ďż˝n institutii de stat, ďż˝nfiintarea corurilor profesioniste, ďż˝ntemeierea de filarmonici si asociatii culturale. Auziti, stimati ministri? Nu a distrus nimic. Mai mult, cea mai mare parte a averii a oferit-o asezďż˝mďż˝ntului „Casa di riposo“ din Milano, ridicatďż˝ din banii lui si destinatďż˝ a fi un azil de bďż˝trďż˝nete pentru o sutďż˝ de muzicieni sďż˝raci. Astďż˝zi Romďż˝nia a devenit ea ďż˝nsďż˝si un imens azil. Veniturile din drepturile de autor au asigurat ďż˝ntretinerea pentru urmďż˝torii cincizeci de ani. Astďż˝zi veniturile acestea legale s-au prescris. Dar casa a rďż˝mas, ca o mďż˝rturie a sufletului sďż˝u mare. ďż˝n acest fel, Verdi si-a ridicat el ďż˝nsusi, un monument mai de pret decďż˝t marmura sau bronzul cu care l-ar fi putut cinsti posteritatea.

Noaptea vesel, ziua trist

E cutremurďż˝tor sďż˝ afli faptul cďż˝ ďż˝n perioada comunismului Securitatea a ucis cu sďż˝nge rece peste 10.000 de oameni. Cďż˝ti dintre cďż˝lďż˝ii de atunci trďż˝iesc astďż˝zi bine-mersi si, mai mult, au devenit mai prosperi ca oricďż˝nd? Vreo zece cunosc eu. Personal, am fost format ďż˝n epoca de tristďż˝ amintire. Si nu am nici o vinďż˝ pentru asta. Nici un regret si nici un complex ďż˝n fata titlurilor universitare vestice obtinute de impostori. Pentru cďż˝ atunci am avut ocazia sďż˝ ďż˝ntďż˝lnesc adevďż˝rate personalitďż˝ti. Si pentru cďż˝ atunci mi-am permis - cu doi sau trei lei - sďż˝ vďż˝d si sďż˝ aud pe viu „Berliner Ansambler“, „Royal Shakespeare Company“ (cu capodopera lui Peter Brook „Visul unei nopti de varďż˝“), pe Sergiu Celibidache ďż˝n repetitii (pline de ďż˝njurďż˝turi... colegiale) si ďż˝n concert cu „Ma mere l’ois“, „Scrisoarea pierdutďż˝“ a lui Ciulei, „Tarnowsk Theater“ din Polonia, pe David Oistrah si Yehudi Menuhin ďż˝n dublul concert de Bach, Cvartetul „Julliard“, pe Aldo Ciccolini ďż˝ntr-un consacrat program Scarlatti, sau spectacolul omagial de la actualul Odeon, la comemorarea lui Caragiale, cu o distributie remarcabilďż˝. ďż˝n epoca de veselďż˝ amintire, cďż˝nd se desfiinteazďż˝ spitale si se decimeazďż˝ colectivele artistice, cďż˝nd stagiunile simfonice la Piatra Neamt, de pildďż˝, au devenit trecut, am sansa de a fi spectator la Festivalul National „Romďż˝nii au talent“. Iar stupiditatea, ďż˝n consecintďż˝, capďż˝tďż˝ inevitabil valente impresionante. Dar, din pďż˝cate, triste. ďż˝ntr-o tarďż˝ cu un comic sinistru.