Academicianul Buzatu, lectie de istorie �n urbea de sub baraj

• tema discutiei a fost „Romďż˝nii ďż˝ntre Est si Vest“, dar s-au abordat numeroase alte subiecte • „Teamďż˝ mi-e cďż˝ noi, romďż˝nii, vom da chix la ďż˝ntďż˝lnirea cu viitorul. Deja nu mai sďż˝ntem o natiune, am devenit o populatie si urmďż˝toarea etapďż˝ este tribul. Cďż˝t priveste ideea temei - de la Est la Vest - de 2.000 de ani am fost si am rďż˝mas drumeti ďż˝n calea lupilor, cum bine a spus Nicolae Iorga“, a declarat istoricul •

Istoricul Gheorghe Buzatu a fost joi, 24 noiembrie, oaspetele publicului bicďż˝jean. ďż˝ntďż˝lnirea academicianului cu iubitorii de istorie a avut loc la Biblioteca Orďż˝seneascďż˝, de altfel, institutia ce a avut ideea organizďż˝rii unei astfel de sďż˝rbďż˝tori culturale. Prolificul cercetďż˝tor, marcďż˝ ďż˝nregistratďż˝ a scrisului istoric contemporan, s-a ďż˝ntretinut pe parcursul a peste douďż˝ ore cu asistenta, mare parte fiind compusďż˝ din profesori de istorie si nu numai de pe Valea Muntelui, abordďż˝nd o multitudine de probleme tinďż˝nd ďż˝ndeobste de istoria contemporanďż˝ a umanitďż˝tii. Prima parte a manifestďż˝rii a ďż˝mbrďż˝cat forma unei conferinte pe tema „Romďż˝nii ďż˝ntre Est si Vest“, a doua fiind dedicatďż˝ dialogului cu publicul si rďż˝spunsurilor la ďż˝ntrebďż˝rile acestuia. Cďż˝t priveste conferinta, dincolo de subiectul anuntat prin program, profesorul Buzatu a abordat sub raport discursiv o arie largďż˝ de probleme, de la rolul istoricului actual si a istoriografiei universale si romďż˝nesti ďż˝n perioada modernďż˝, pďż˝nďż˝ la chestiunea relatiilor dintre Romďż˝nia si Kremlin, ori Bucuresti si Washington, rolul maresalului Antonescu ďż˝n istoria tďż˝rii, ajungďż˝nd cu expozeul sďż˝u prin starea natiunii romďż˝ne ďż˝n conditiile de astďż˝zi ale globalizďż˝rii: „Istoricul de astďż˝zi diferďż˝ fundamental de cel de ieri. A coborďż˝t ďż˝n stradďż˝, iar gratie computerului are contact cu temele ce se studiazďż˝ si pe alte meridiane. Si cum ar fi altfel, cďż˝nd numďż˝rul cďż˝rtilor despre marea conflagratie depďż˝seste ďż˝n lume 1,5 milioane de titluri? Noi trďż˝im ďż˝ncďż˝ urmďż˝rile celui de-al doilea rďż˝zboi mondial. Bazele pďż˝cii nu au fost stabilite corect. Pacea idealďż˝ ďż˝n lume nu existďż˝. Globalizarea nu aduce fericirea tuturor. China este o provocare si va fi si pentru urmďż˝torii 30 - 40 de ani. Regretul romďż˝nilor fatďż˝ de Ceausescu este ďż˝n prezent de 50%. Asta ne face sďż˝ gďż˝ndim altfel istoria, inclusiv evenimentele din urmďż˝ cu 200 - 300 de ani. Nu cumva jugul turcesc a fost un factor de stabilitate si progres pentru Romďż˝nia?“. Si, revenind la prezent, istoricul avea sďż˝ sustinďż˝: „Teamďż˝ mi-e cďż˝ noi, romďż˝nii, vom da chix la ďż˝ntďż˝lnirea cu viitorul. Deja nu mai sďż˝ntem o natiune, am devenit o populatie si urmďż˝toarea etapďż˝ este tribul. De aceastďż˝ pďż˝rere sďż˝nt majoritatea istoricilor. Cďż˝t priveste ideea temei - de la Est la Vest - de 2.000 de ani am fost si am rďż˝mas drumeti ďż˝n calea lupilor, cum bine a spus Nicolae Iorga. Credinta mea este cďż˝ trebuie sďż˝ ne facem ordine ďż˝n gďż˝ndire. Istoria este cea mai frumoasďż˝ disciplinďż˝, care ne ďż˝nvatďż˝ totul despre toate. Iatďż˝ de ce, pe umerii nostri se poartďż˝ si se scrie istoria!“. Acestea n-au fost decďż˝t sinteza discursului istoricului Gheorghe Buzatu, care s-a dovedit deosebit de generos ďż˝n abordarea problemelor. Cu acest prilej au fost prezentate publicului de cďż˝tre seful Editurii TipoMoldova, scriitorul Aurel Stefanachi, unele dintre titlurile noilor aparitii editoriale ale Colectiei Opera Omnia, colectie coordonatďż˝ de cďż˝tre profesorul iesean Gheorghe Buzatu, ajunsďż˝ la peste 500 de titluri.