Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2011
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 3 Decembrie 2011
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
BULUCEALÃ PE UN BLID DE FASOLE

BULUCEAL� PE UN BLID DE FASOLE

• Ziua Rom�niei a fost marcat� frumos �n Roman, p�n� la aspectul referitor la m�ncarea gratis • cersetorii au fost c�t pe ce s� pr�buseasc� un cort si au „cucerit“ mesele • pensionarii s�raci si romascanii de r�nd au asteptat s� prind� si ei o portie si un loc • �n oras, multi patroni au „uitat“ s� arboreze steagurile •

Ziua National� a Rom�niei, cu sute de oameni adunati �n centrul Romanului, a ar�tat, din interior, o nou� fat� a comunit�tii, una mult schimbat�, �mpov�rat� de griji si disperarea de a merge din r�u �n mai r�u. Oamenii din acest oras tr�iesc �ntr-un paradox, pentru c�, desi �n jurul lor localitatea arat� din ce �n ce mai bine, cu multe proiecte �n derulare, buzunarele le s�nt tot mai goale. Este vorba despre romascanul de r�nd, cel care pe 1 Decembrie a ales s� ias� �n centru, simtind c� i-au mai r�mas doar m�ndria si dragostea pentru simbolurile nationale. �n jurul orei 10, c�nd a �nceput festivitatea, se vedea clar c� exist� trei categorii distincte de participanti: oamenii simpli, obisnuiti, care si-au scos copiii din case pentru a le ar�ta ce �nseamn� m�ndria de a fi rom�n, oficialit�tile si cei implicati �n organizare si, a treia categorie, am�r�tii, pentru care o portie de m�ncare cald� sigur reprezint� mai mult dec�t orice sentiment patriotic. Joi, 1 Decembrie, Romanul avea de dimineat� o alt� fat� si se simtea s�rb�toarea �n aerul rece si umed, pe str�zile nefiresc de goale pentru o zi de la jum�tatea s�pt�m�nii. Fat� de zilele obisnuite, c�nd privirile trec�torilor s�nt, �n marea lor majoritate, �n p�m�nt, ap�sate de griji, de aceast� dat� oamenii arat� parc� mai senini. Marea majoritate a trec�torilor din centru se �ndrepta invariabil spre Piata Roman Musat, unde urma s� fie tinut� festivitatea solemn�. Pe toti st�lpii, creau un aspect frumos, mai ales acum, steagurile Rom�niei, Romanului si UE. Poate din cauza asta cea mai mare parte a patronilor din zon� nici nu au mai catadicsit s� arboreze drapelele t�rii... „Chiar m� mir� faptul c� magazinele, unele baruri si chiar b�nci sau alte institutii, �n plin centrul orasului, nu au arborat steagul. Nu trebuie s� facem nici ca Pristanda, cu num�r�toarea lui celebr�, �ns� cred c� este o chestiune de bun simt pentru patroni s� ridice drapelul. Unii au f�cut-o, iar altii nu, un aspect, cred eu, cel putin rusinos“, a spus romascanca Alina Pavel.

Romascanul obisnuit e patriot

Cu sigurant�, �n Piata Roman Musat a fost o sintez� a ceea ce �nseamn� comunitatea sau, cum �i place primarului Leoreanu s� spun�, marea familie romascan�. Oficialit�tile sau edilii nu au lipsit, al�turi de oamenii de vaz� din oras, �n general implicati �n viata politic�, fiecare pozition�ndu-se �n teritoriul pietei �n functie de preferint� si disciplina de partid. Elevii stau cuminti, cu pancardele interesant de portocalii �n spatele militarilor care vor defila, romascanii obisnuiti „�ncercuind“ piata, unde circulatia era de mult �nchis�. PS Ioachim B�c�oanul, al�turi de alte fete bisericesti, au deschis celebrarea cu o slujb� ascultat� cu mare atentie, s-au tinut discursuri, a avut loc depunerea de coroane sub statuia lui Roman Musat si, teoretic, cel mai asteptat moment, defilarea G�rzii de Onoare si a celor de la Detasamentul de Pompieri, Politia National� si, premier�, �n echipament care seam�n� izbitor cu cel al trupelor de interventie rapid�, Politia Local�. Ca de obicei, cei mai curiosi s�nt copiii, chiar dac� vremea se zburleste si mai tare, �ncep�nd s� picure destul de serios. „Indiferent de vreme, aceast� zi trebuie marcat�. Este p�cat s� treac� neobservat�, �ns� nici nu trebuie f�cut din ea altceva dec�t prilej de a aduce m�ndria unei t�ri unde omul de r�nd o duce din ce �n ce mai prost. Unii politicieni numai la asemenea evenimente �si arat� fetele si vor s� se identifice �n perceptia oamenilor cu ideea de patriotism. Cele mai importante momente, pentru mine, azi, s�nt slujba religioas� si defilarea. �n rest, pentru c� e zi liber�, m� voi relaxa si eu, al�turi de cei dragi, �n «pur stil rom�nesc», la o tuic� si o mas� cam de criz�, dar traditional�“, a spus romascanul Nelu Adam.

Foamea bate patriotismul

Cum se simt romascanii de r�nd, la o privire per ansamblu, ar fi doar prima impresie a s�rb�toririi Zilei Nationale la Roman. �n paralel, se consum� o alt� miscare, aproape imperceptibil� �n primele momente de celebrare, cu slujba, coroanele, defilarea etc. Este vorba despre un simt�m�nt adesea mai puternic dec�t iubirea de glie - foamea. Zeci de oameni cu o conditie social� foarte modest�, boschetari, cersetori, copii ai str�zii si tot ceea ce �nseamn�, de regul�, partea cea mai de jos a societ�tii amusin� multimea, poate pic� un b�nut de poman� sau oportunitatea de a p�ndi un buzunar, p�n� ce se va da drumul la evenimentul cel mai important pentru ei - masa gratuit� cu fasole si c�rnati, al�turi de o tuic� fiart�. Concurenti �ntre ei, zi de zi, pentru un loc mai bun de cersit si, �n fond, pentru orice firimitur� de p�ine, oamenii str�zii patruleaz� �n jurul celor dou� corturi amenajate de c�tre prim�rie, �ntre care au fost �ntinse mese lungi de zeci de metri. Stiu c� de aici le vine izb�virea m�car pentru o zi. Se pune la punct si tactica, o discutie suprins� �ntre doi asemenea insi l�murind problema. Unul spune c� trebuie neap�rat s� ajung� s� ia m�ncare de la ambele corturi, iar cel�lalt conchide, zgribulit, c� oricum „oamenii nu o s� m�n�nce tot“. Pe m�sur� ce se apropie „momentul zero“, se formeaz� si cozile, sub privirile agere ale politistilor locali si a stewarzilor. „Dac� ar trebui s� se fac� un recens�m�nt al cersetorilor si boschetarilor din oras, acum ar fi un moment bun“, spune un romascan contempl�nd comasarea masei �nfometate. Dup� ce primarul a lansat oficial invitatia la fasolea cu c�rnati si tuic� �ncepe buluceala. Prima oprire la „standuri“ este pentru p�h�relul de tuic�, vreo 50 de mililitri de b�utur� �nc�lzit� si nu prea tare, dup� cum arat� fetele celor care o beau. De m�ncare este pentru toat� lumea, spun cei care servesc populatia cu o fasole de post, care arat� si miroase bine, �n caserol� cu tot cu tac�m. Aparte, pentru cei care nu postesc, se ofer� si c�te un c�rn�cior, plus chifle. Nu lipsesc vocifer�rile, politistii si stewarzii trebuind s� fac� permanent placaje ca la rugby, pentru a mentine c�t de c�t ordinea. Presiunea multimii este constant� si, la un cort, unul dintre pilonii de sustinere cedeaz�. Cu greu fac fat� fortele de ordine multimii eterogene a am�r�tilor. Romascanii ceilalti, civilizati, contempl� adunarea si parc� nu le vine s� se bage �n aceste r�nduri si s� renunte la m�ncarea, �n fond, oferit� de ziua lor. „Eram sigur c� asa se �nt�mpl� si v�d c� televiziunile si presa mediatizeaz� cam mult manifest�rile acestor s�lbatici. Asa ajunge lumea s� ne confunde cu indivizi de genul �sta. Eu astept s� mai scad� aglomeratia si voi sta la r�nd, dac� voi mai avea pentru ce, pentru c� vreau, al�turi de cei doi copii pe care i-am scos �n oras, s� m�n�nc o fasole la cazan cum cred c� nu am mai prins din armat�. E ziua noastr�, a tuturor rom�nilor si e p�cat c� unii o stric�“, este de p�rere Ioan Toma, din Roman.

„Hai Rom�nia!“

Mesele se aglomereaz� rapid, oamenii str�zii, figuri arhicunoscute de cersetori, �mp�nzindu-le pe toat� lungimea. Se m�n�nc� „la foc automat“, cu ochii c�tre cei din jur, care mai las� c�te o caserol� cu ceva �n ea. Se dau si „lupte“ scurte, regula fiind c� cine pune m�na primul ia m�ncarea. „S� tr�iasc� domn’ primar si familia lui!“, „Hai Rom�nia!“, „S� dea Dumnezeu s�n�tate la primar si la doamna Sorina de la social!“, s�nt c�teva dintre ur�rile care ies pe gurile h�mesite. M�ncarea e bun� la gust, iar tuica poslete, spun cersetorii. „Ce s� zicem, dac� e de poman� e bun. Acuma m�nc�m multi dintre noi ceva ca lumea. Care poate s� ia mai mult, ia, dar v�d c� si lumea ne mai las�“, spune, cu ochii c�tre alte caserole l�sate pline pe jum�tate, un individ care linsese deja vreo sase portii mai mult sau mai putin complete. Romascanii care au ales s� m�n�nce se strecoar� usor pe unde au loc. Dureroas� imagine cea a unor b�tr�ne aproape agresate de boschetarii care le cer portiile, �ns� lucrurile nu degenereaz�. Intimidarea nu a tinut, pentru c� foame este si �n stomacul multor pensionari. „Am o pensie de urmas de vreo dou� milioane. Cum s� m� descurc, mai ales iarna... M�ncarea e bun�, maic� si multumesc celor care s-au g�ndit c� este si ziua noastr�“, s-a dest�inuit, desf�c�nd cu atentie pachetul, o pensionar� de 79 de ani. Romascanii obisnuiti au apreciat pozitiv bucatele, r�m�n�nd dup� aceast� zi, �ns�, cu gustul amar al unei s�rb�tori umbrite de anumiti indivizi si g�ndul la ziua de m�ine, care nu se stie ce le va aduce.

Articol afisat de 1890 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Tudor CIOBOTARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective