Puterea si Adev�rul

La vita e bella

• „Ce dacďż˝ vine primďż˝vara? / Atďż˝ta iarnďż˝ e ďż˝n noi, / Cďż˝ martie se poate duce / Cu toti cocorii ďż˝napoi“. Au reusit, ďż˝ncďż˝ mai demult, de cďż˝nd poetul abia ďż˝nsďż˝ila versurile aceste, sďż˝ facďż˝ dintr-o natie optimistďż˝, plinďż˝ de viatďż˝ si de entuziasm, una de sinucigasi si fete triste. O natie terorizatďż˝ de politicieni, de bďż˝nci, de grija zilei de astďż˝zi si de mďż˝ine. Poimďż˝ine... nu se stie. ďż˝n februarie 1972, la Bucuresti era prezentat ďż˝n premierďż˝ filmul lui Manole Marcus, realizat pe un scenariu de Titus Popovici, „Puterea si Adevďż˝rul“, caracterizat de presa vremii ca fiind „un film politic ce abordeazďż˝, de pe pozitiile statuate de Congresul al IX-lea al PCR, primul sfert de secol de constructie socialistďż˝ ďż˝n Romďż˝nia“. Peste vreo doi ani vom avea plďż˝cerea si satisfactia de a viziona ďż˝n premierďż˝ seria a doua a acestui film - ďż˝n regia lui Mihai-Rďż˝zvan Ungureanu si Emil Boc, pe un scenariu de Andrei Plesu si H.R. Patapievici - care va aborda „de pe pozitiile statuate de cel dintďż˝i marinar al tďż˝rii, primul sfert de secol de constructie capitalistďż˝ ďż˝n Romďż˝nia“. Plďż˝cerea de a descoperi asemďż˝nďż˝rile si deosebirile dintre cele douďż˝ etape istorice ale devenirii Romďż˝niei va reveni fiecďż˝ruia dintre noi. Iar satisfactia va fi cu atďż˝t mai mare cu cďż˝t distributia de atunci - Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Amza Pellea - va fi, neďż˝ndoios, eclipsatďż˝ de performantele celei de astďż˝zi - Bianca Drďż˝gusanu, Oana Zďż˝voranu si Poponet. Cineva exclama, zilele trecute, pe un post de televiziune, vďż˝zďż˝nd zbaterile disperate ďż˝ntru configurarea unui alt „esichier“ politic al conducďż˝torilor: „Doamne, chiar nu mai scďż˝pďż˝m niciodatďż˝ de ďż˝stia?“ Dupďż˝ cum merg lucrurile si dupďż˝ cum conclavurile de mďż˝scďż˝rici se vďż˝nzolesc cu dintii ďż˝nfipti ďż˝n carnea puterii, se pare cďż˝ nu avem multe sanse. Chiar dacďż˝, asa cum se spune, puterea se aflďż˝ ďż˝n fiecare dintre noi. Iar adevďż˝rul...

Mobilďż˝ si durere

• A citit „Capra cu trei iezi“, fragmente din „Amintiri din copilďż˝rie“ si pentru cďż˝ la vďż˝rsta lui trebuie sďż˝ aibďż˝ grijďż˝ de formatia intelectualďż˝, a vďż˝zut secvente din „Morometii“, la televizor, sperďż˝nd sďż˝ treacďż˝ examenul de bacalaureat la romďż˝nďż˝. Are o inteligentďż˝ nativďż˝, fler, intuitie, iar ďż˝n materie de psihologie umanďż˝ ar putea da lectii unui conferentiar de la o catedrďż˝ de specialitate. ďż˝n meseria lui, dacďż˝ o fi avut cďż˝ndva vreuna, a fost toatďż˝ viata un nimeni si lucrul acesta, care pentru altcineva ar crea un sentiment ďż˝mpovďż˝rďż˝tor, nu pare sďż˝-l deranjeze cďż˝tusi de putin. Asa zisa democratie romďż˝neascďż˝ a creat unor astfel de specimene cadrul ce i-a eliberat de orice fel de complexe. Atotputernicia banului a determinat o freneticďż˝ insurgentďż˝ a aluviunilor materializate ďż˝ntr-un nou sortiment specios, alunecos ca sďż˝punul umed si care, culmea, a cďż˝pďż˝tat un statut social privilegiat. Titulatura genericďż˝ de „om de afaceri“ acoperďż˝ o ďż˝ntinsďż˝ zonďż˝ crepuscularďż˝ dominatďż˝ de hotie, ďż˝nselďż˝ciune, minciunďż˝, infractiune si, nu de putine ori, chiar crimďż˝. Nu pot sďż˝ mďż˝ las convins de nimeni cďż˝ averile de sute de milioane de euro ale unor persoane care acum 15 ani pďż˝steau vaca pe islaz este rodul binemeritat al unei trude perpetue ďż˝ntr-o perioadďż˝ dominatďż˝ de jaf si dezordine socialďż˝. Tot asa cum nimeni nu mďż˝ poate face sďż˝ accept cďż˝ este rezultatul muncii de zi cu zi, neobosite si fďż˝rďż˝ preget a unui om cinstit si cu frica lui Dumnezeu, ce nu a precupetit nici un efort ďż˝n a demonstra cďż˝ munca l-a fďż˝cut pe om si, pe deasupra, l-a umplut de bani. Mai ales ďż˝ntr-o tarďż˝ precum aceasta. ďż˝n care diferentele sociale dintre oamenii de rďż˝nd si potentati a atins cote alarmante. ďż˝n care o babďż˝ senilďż˝ ia un salariu de 30.000 de euro, ďż˝n timp ce colegii ei bugetari se multumesc cu 700 de lei. Si pentru ce? Pentru a „supraveghea“ asigurďż˝rile. ďż˝n care, neavďż˝nd altďż˝ treabďż˝, imbecilii alesi se ocupďż˝ de problema grďż˝tarelor. Legea picnicurilor era o urgentďż˝ a Romďż˝niei. Si ďż˝n care, culmea cinismului, bolnavii disperati sďż˝nt lďż˝sati sďż˝ moarďż˝ precum cďż˝inii rďż˝niti. ďż˝ntre mobila de lux a celor avuti si durerea nďż˝pďż˝stuitilor; care a ajuns tot un lux.

Intrarea prin fatďż˝

• Nu mai e un secret pentru nimeni faptul cďż˝, ďż˝n Romďż˝nia, partidele au devenit conclavuri selective, pe grupuri de interese, ale unor indivizi ce au gďż˝sit modalitatea - dupďż˝ ei, pertinentďż˝ - de a accede ďż˝n viata publicďż˝ si a deveni, ďż˝n sfďż˝rsit, importanti. Mďż˝ feresc de politicďż˝ precum dracul de tďż˝mďż˝ie si, dupďż˝ generalizata experientďż˝ comunistďż˝, am cďż˝pďż˝tat certitudinea cďż˝ altele sďż˝nt cďż˝ile prin care un om adevďż˝rat, o personalitate ďż˝n adevďż˝ratul sens al cuvďż˝ntului, ďż˝si poate delimita statura si pune ďż˝n valoare capacitďż˝tile ce o definesc. Lupta cu absurdul asumat si cu prostia partinicďż˝ dusďż˝ pďż˝nďż˝ la cotele supreme ale ďż˝ndobitocirii nu e nouďż˝ si, de altfel, ne este binecunoscutďż˝ din perioadele anterioare. Prin „jocul dragostei si al ďż˝ntďż˝mplďż˝rii“ - iertatďż˝-mi fie impietatea de a-l cita pe Marivaux ďż˝n acest context insalubru! - generatia mea, de pildďż˝, e nďż˝scutďż˝ si crescutďż˝ ďż˝n epoca numitďż˝ comunistďż˝. Perioadďż˝ care pe multi i-a scolit ďż˝n arta diabolicďż˝ a parvenirii politice si a lepďż˝dďż˝rii de sine. ďż˝n fond, asa cum bine spunea cineva, „nu se mentine nimic prin ďż˝mpotrivire, ci prin participare“. Coeziunea vechii societďż˝ti socialiste multilateral dezvoltate a fost asiguratďż˝ ďż˝n primul rďż˝nd de prostie si abia apoi de teroare. Nďż˝ravul romďż˝nului de a supradimensiona actul politic si umila lui atitudine obedientďż˝ fatďż˝ de asa zisele personalitďż˝ti politice, ďż˝n fapt niste mostre de tembelism egoist, e ďż˝ngrijorďż˝tor. Golďż˝nia politicďż˝ romďż˝neascďż˝ e suficient de consistentďż˝; iar sportul iesirilor si intrďż˝rilor ďż˝n partide ďż˝n functie de stocul de ciolane ďż˝ncďż˝ nedistribuit e de naturďż˝ a-mi face silďż˝. Mai mult decďż˝t atďż˝t, ďż˝n conditiile jalnice de trai ale romďż˝nilor, ifosele si aerele de olimpieni ale cďż˝cďż˝narilor lipsiti de scrupule si de simtul ridicolului, care, ďż˝n loc sďż˝ reprezinte interesele celor multi, se ďż˝ngrijesc a-si clďż˝di o imagine publicďż˝ vremelnicďż˝ si supradimensionatďż˝ ďż˝n ochii unui popor docil si rďż˝bdďż˝tor, ating limitele ultime ale nerusinďż˝rii. Ce stiri teribile ne oferďż˝ presa! Ne cad nďż˝dragii de interes si curiozitate: unul a pďż˝rďż˝sit partidul ce-l consacrase; altul si-a dat demisia din partidul X; altcineva este asteptat sďż˝ intre ďż˝n partidul Y; si asa mai departe. Mďż˝ ďż˝ntreb la ce folosesc toate astea si ďż˝n ce mod ne ajutďż˝ sďż˝ trďż˝im mai bine?! Si apoi, mai e si o problemďż˝ de logicďż˝ pragmaticďż˝, pe care o sugerďż˝m ďż˝ntru ajutorarea celor ce nu-si gďż˝sesc locul; si care, ďż˝n termeni neaosi ar putea fi sintetizatďż˝ astfel: dacďż˝ ai iesit si nu ai unde intra, ďż˝ncearcďż˝ ďż˝n...!