Izgoniti din spitale
• Ministerul Sãnãtãtii si CNAS vor ca bolnavii sã stea cît mai putin prin spitale • ei au stabilit durata maximã de internare pe afectiuni • la ATI internarea nu trebuie sã depãsescã patru zile, iar la Ginecologie - cinci • medicii de familie sînt stimulati sã nu mai trimitã bolnavii în spitale •
Nemtenii vor sta din acest an mai putine zile internati prin spitale, iar asta nu pentru cã ar fi mai sãnãtosi, ci pentru cã asa vor mai marii Sãnãtãtii. Recent, ministerul si Casa Nationalã de Asigurãri de au emis un proiect de lege prin care vor sã modifice durata medie de intrernare si sã stimuleze tratarea bolilor fie prin intermediul spitalizãrilor de zi, fie prin intermediul medicinei de familie, care trebuie sã aibã un rol mai mare în tratatrea în ambulatoriu a pacientilor. Potrivit acestui proiect de lege postat în dezbatere publicã vineri, 16 martie, un pacient de la boli infectioase poate sta în spital maximum sapte zile, un bolnav de HIV/SIDA, tot atît, la cardologie durata maximã va fi tot de sapte zile, la fel la diabet, interne si dermatovenerologie. Bebelusii de la neonatologie trebuie sã stea în spital doar cinci zile, la ginecologie tot atît, iar la ATI si oftalmologie - patru zile. La chirurgie pacientii trebuie sã stea sapte zile, la neurologie opt, iar la psihiatrie 14 zile. Existã si unele exceptii precum prematurii unde durata maximã de internare va fi de 17 zile sau în cazul celor foarte mici sau cu probleme grave, durata optimã de spitalizare va fi de 110 zile. Cel mai mult vor putea sta în spital bolnavii de TBC, cei cu o formã rezistentã - 120 de zile. Seful Spitalul Neamt crede cã acest lucru este firesc, în România durata medie de internare fiind dublã fatã de alte tãri din UE sau din SUA. „La noi se stã cam sapte-opt zile în spital pe cînd în afarã se stã cam trei zile. Ar fi un lucru foarte bun sã se poatã reduce perioadele de internare, dar pentru aceasta ne trebuie si dotãri, dar si o educatie medicalã prin intermediul cãreia pacientii sã înteleagã cã îsi pot rezolva multe probleme la medicul de familie sau în ambulator“, a declarat medicul Lucian Ciobotaru, managerul SJU Neamt.
Anul trecut, în Neamt, au fost fãcute în toate spitalele 80.431 de internãri, durata medie de internare fiind de 7,8 zile. Pentru tratarea bolnavilor, spitalele au cheltuit peste 93 de miliarde de lei vechi.
În strãinãtate, un pacient îsi rezolvã cele mai multe probleme medicale la cabinetul doctorului de familie, numai cã acolo i se face un set minim de analize de laborator, o electrocardiogramã sau chiar o ecografie a inimii, o ecografie abdominalã precum si radiografii. În cazul în care medicul nu poate identifica probleme îl trimite la specialist, iar acesta are iarãsi posibilitatea de a face investigatii complexe. Abia în ultima fazã, cînd boala se agraveazã sau nu poate fi diagnosticatã bolnavul ajunge în spital. Din pãcate, la noi lucrurile stau cu totul diferit. Medicul de familie nu poate decît sã mãsoare o tensiune dupã care îi dã trimitere pacientului pentru analize sau pentru ecografii etc. Pentru a le face gratuit, omul trebuie sã-si facã programãri din timp, sã caute laboratoare care mai au fonduri si apoi sã astepte o lunã-douã pînã cînd prinde rînd. Pentru o radiografie merge la policlinicã, tot cu trimitere de la medicul de familie. Ulterior, cautã un medic specialist care sã-l consulte gratuit dupã care, fie i se dã un tratament, fie i se recomandã internarea. Între consultatia initialã si internarea în spital pot trece uneori si douã-trei luni, timp în care multi fie se lasã pãgubasi, fie, dacã pot, îsi plãtesc toate aceste investigatii. În cel mai rãu caz, oamenii sunã la Ambulantã sau merg la unitãtile de primiri urgente si, odatã internati, au garantia cã li se fac investigatiile necesare si li se dã un tratament.
Ministerul Sãnãtãtii a precizat mereu cã vrea ca medicina primarã sã aibã un rol mai important, numai cã niciodatã nu a dotat cabinetele cu aparaturã sau nu a impus medicilor sã facã dotãri minime. La fel si de aceastã datã cînd a decis doar majorarea veniturilor doctorilor de familie cu 15%, adicã punctul per capita (pentru fiecare pacient de pe lista doctorului) va creste de la 3 lei la 3,5 lei, asta pentru a stimula doctorii sã nu mai trimitã atît de multi pacienti la spital.
|