POLITISTUL SI SECRETUL STATUII DOMNITORULUI

• un fost dispecer de la Politia Neamt a ales sďż˝ se exprime prin sculpturďż˝, considerďż˝nd cďż˝ prin aceastďż˝ artďż˝ poate transmite mesajele proprii • de curďż˝nd a asezat pe soclul din fata casei sale o statuie ďż˝ntruchipďż˝nd-o pe „Mama Geea“ • de-a lungul anilor a realizat circa douďż˝ sute de busturi, cu lungimi de la cďż˝tiva centimetri pďż˝nďż˝ la cďż˝tiva metri • prima ďż˝ncercare a fďż˝cut-o ďż˝n armatďż˝, cďż˝nd a sculptat un chip de fatďż˝ ďż˝ntr-un calup de sďż˝pun •

Viata pietreanului Vasile Negru este una dintre cele care demonstreazďż˝ cďż˝ destinul te poartďż˝ pe unde nu crezi. Dupďż˝ o copilďż˝rie ďż˝n satul Rďż˝cďż˝ciuni, judetul Bacďż˝u, acolo unde s-a specializat ďż˝n constructii, dupďż˝ o sansďż˝ enormďż˝ care i s-a ivit ďż˝ntr-o singurďż˝ zi, cďż˝nd i s-a oferit posibilitatea de a intra ďż˝n rďż˝ndul Ministerului de Interne si ulterior dupďż˝ absolvirea unor cursuri de scoalďż˝ popularďż˝, acolo unde a ďż˝nvďż˝tat cďż˝teva dintre tehnicile picturii si sculpturii, Vasile Negru este acum ďż˝n ipostaza fericitďż˝ de a se uita pe hartďż˝ si de a arďż˝ta cu degetul pe unde „vietuiesc“ lucrďż˝ri ale sale, care au cďż˝pďż˝tat viatďż˝ datoritďż˝ dďż˝ltii. „Am simtit cďż˝ m-a atras mai mult volumul decďż˝t culoarea“ - a spus cel care nu se considerďż˝ a fi artist, desi se comportďż˝ ca atare. Si spune asta pentru cďż˝ s-a specializat si ďż˝n picturďż˝ si ďż˝n sculpturďż˝. Vasile Negru locuieste cu sotia sa ďż˝n Piatra Neamt de circa 30 de ani. A fost dispecer la fosta Militie, acum Inspectoratul Judetean de Politie, pe vremea cďż˝nd a primit apartamentul. Nu dupďż˝ mult timp de la intrarea ďż˝n rďż˝ndul celor ďż˝n uniformďż˝ a ďż˝nceput sďż˝ cocheteze cu sculptura, asa cďż˝ dese i-au fost serile si noptile petrecute ďż˝n atelierul de lucru, dupďż˝ program. Sotia a fost ďż˝ncďż˝ntatďż˝ de hobby-ul lui si nu i-a reprosat niciodatďż˝ cďż˝ ďż˝si petrecea ďż˝n acest fel timpul liber. „Nu a lďż˝sat altele ca sďż˝ sculpteze. Asa cďż˝ nu am avut ce sďż˝ ďż˝i reprosez. M-am supďż˝rat cďż˝nd s-a ďż˝mbolnďż˝vit foarte tare, pentru cďż˝ a lucrat ďż˝n spatii neďż˝ncďż˝lzite, iarna, cďż˝nd era mult sub zero grade. Si s-a ďż˝mbolnďż˝vit cďż˝ a ajuns pďż˝nďż˝ la meningitďż˝. Dar multumim lui Dumnezeu cďż˝ s-a refďż˝cut si acum este la fel de preocupat de sculpturďż˝ si de treburile casnice, de cele care tin de bďż˝rbat ďż˝ntr-o casďż˝“, a spus sotia sculptorului.

Napoleon a meritat doar opt centimetri

Lucrďż˝rile lui Vasile Negru ďż˝nseamnďż˝ vreo douďż˝ sute de sculpturi, realizate de cďż˝nd era ďż˝n floarea tineretii si pďż˝nďż˝ acum, ďż˝n prag de 70 de ani. „Am ďż˝nceput sďż˝ cochetez cu pictura si sculptura ďż˝n 1978 si mi-a plďż˝cut mai mult lucrul cu dalta decďż˝t cu pensonul. Prima sculpturďż˝ este un bust al lui Mihai Viteazul, expus ďż˝n 1981 ďż˝n cadrul unei expozitii de grup. Apoi am fďż˝cut sase variatiuni pe aceeasi temďż˝ - Stefan cel Mare, opt busturi ale lui Mihai Eminescu, unsprezece ale lui Iisus. Una dintre lucrďż˝ri este la Casa de Culturďż˝ a Sindicatelor, un bust de-al lui Eminescu. Am sculpturi la Oantu, la Izvorul Muntelui, la persoane fizice sau juridice. Cea mai micďż˝ lucrare este un bust de-al lui Napoleon. Are o lungime de opt centimetri. Am considerat cďż˝ atďż˝ta meritďż˝, pentru cďż˝ din cauza lui am pierdut Basarabia ďż˝n 1912“, a povestit Vasile Negru. Discutia cu autorul celor douďż˝ sute de sculpturi este o adevďż˝ratďż˝ lectie de istorie si nu numai, nemteanul fiind dispus la conversatii pe toate temele care vin la ďż˝ndemďż˝nďż˝. Este multumit de ceea ce are, de ceea ce a realizat si de posibilitatea de a mai lucra si acum. Iar dupďż˝ planurile actuale se vede cďż˝ e hotďż˝rďż˝t sďż˝ munceascďż˝ serios. „ďż˝mi doresc sďż˝ realizez ďż˝n curte o alee a martirilor si sďż˝ asez ďż˝n ordine busturile lui Decebal, Ioan Vodďż˝ cel Cumplit, Constantin Brďż˝ncoveanu, Mihai Viteazul si Antonescu“. Se opreste din ďż˝nsiruire si zice cďż˝ nu vrea sďż˝ rescrie el istoria, dar dďż˝ de ďż˝nteles cďż˝ ar mai gďż˝si un conducďż˝tor al romďż˝nilor pe care l-ar aseza pe aleea martirilor, dar asteaptďż˝ pďż˝nďż˝ cďż˝nd natiunea ďż˝i va recunoaste meritele, lucru care se va ďż˝ntďż˝mpla ďż˝ntr-un viitor nu prea ďż˝ndepďż˝rtat. Si tot pentru viitor mai are un plan - sďż˝ realizeze „Sabia lui Damocles“. „Mďż˝ tot gďż˝ndesc cum sďż˝ realizez sculptura asta! Nu stiu ďż˝ncďż˝ ďż˝n ce mod pot suspenda sabia care sďż˝ stea deasupra cďż˝pďż˝tďż˝nii decapitate. Dar gďż˝sesc eu o solutie pďż˝nďż˝ la urmďż˝“, a mai spus fostul politist. Pďż˝nďż˝ la a realiza „Sabia lui Damocles“ sau Aleea martirilor, lucrarea de suflet rďż˝mďż˝ne o sculpturďż˝ care ďż˝l ďż˝nfďż˝tiseazďż˝ pe Iisus Hristos cu bratele deschise, transmitďż˝nd mesajul biblic „Trimiteti copiii la mine!“. ďż˝n fata lui Iisus stau Fecioara Maria ďż˝n genunchi si Sfďż˝ntul Iosif, ďż˝n picioare. Lucrarea se gďż˝seste ďż˝ntr-o locuintďż˝ particularďż˝ din satul Oantu.

„Creatie sďż˝nt doar muzica si apoi poezia. Sculptura e mai ďż˝ncolo...“

Cea mai recentďż˝ realizare este o statuie din ciment si praf de piatrďż˝, ďż˝nfďż˝tisďż˝nd o fecioarďż˝ de o frumusete angelicďż˝. „Este un omagiu adus Pďż˝mďż˝ntului. De aceea am si scris la picioarele sculpturii mesajul «Mamei Geea». Nouďż˝ grecii ne-au zis geti, iar romanii daci. Iar planetei noastre i se spune Geea. Am fďż˝cut lucrarea ca omagiu pentru acest pďż˝mďż˝nt, care ne iubeste atďż˝t de mult, ne primeste cu dragoste si cu dragoste ne acceptďż˝ zi de zi. Eu zic cďż˝ asta, ce fac eu, nu e o creatie. Creatie sďż˝nt doar muzica si apoi poezia. Sculptura e mai ďż˝ncolo... Am realizat lucrarea aceasta ďż˝n vreo patru luni - douďż˝ ďż˝n toamnďż˝ si restul ďż˝n primďż˝varďż˝. Am folosit praf de piatrďż˝ si ciment ďż˝n proportii egale si multďż˝ armďż˝turďż˝. Eu am lucrat matrita si eu am modelat argila. Acum, cďż˝ o vďż˝d pe soclu, sďż˝nt fericit sďż˝ o admir. Dar ďż˝mi e la fel de dragďż˝ cum ďż˝mi sďż˝nt si alte lucrďż˝ri. Am fďż˝cut o replicďż˝ ďż˝n lemn dupďż˝ «Domnisoara Pogany» a lui Brďż˝ncusi si un «Moise» dupďż˝ Michelangelo“, a mai spus pietreanul. Prima lucrare de proportii a lui Vasile Negru este o statuie ďż˝nfďż˝tisďż˝ndu-l pe Alexandru cel Bun, ďż˝naltďż˝ de trei metri. Lucrarea „a prins viatďż˝“ ďż˝n 1983 si este expusďż˝ ďż˝n fata sediului Arhivelor Nationale din Piatra Neamt. Statuia are un secret pďż˝strat pďż˝nďż˝ acum cu sfintenie de cďż˝tre sculptor: ďż˝n interiorul lucrďż˝rii, Vasile Negru a introdus un bilet pe care a notat cďż˝ a primit pentru ea mai putini bani decďż˝t i-ar fi trebuit sďż˝ cumpere o pďż˝ine. Sperďż˝ ďż˝nsďż˝ cďż˝ secretul sďż˝u va iesi la vedere peste multi ani si cďż˝ nici un curios nu ďż˝l va ataca pe Alexandru cel Bun cu barosul, pentru a da de notita respectivďż˝. La jumďż˝tatea anului 2005 a bďż˝tut palma pentru realizarea unei statui a Sfďż˝ntului Ioan Botezďż˝torul, ďż˝naltďż˝ de 21 de metri, care ar fi „privit“ peste oras de pe Pietricica, dar unele fete bisericesti s-au opus initiativei si proiectul nu s-a mai finalizat. „Am fďż˝cut multe lucrďż˝ri la viata mea si toate ďż˝mi sďż˝nt dragi. La fiecare am cďż˝utat sďż˝ dau cďż˝t mai multďż˝ expresivitate, sďż˝ redau ďż˝n primul rďż˝nd optimism, pentru cďż˝ mesajul meu personal este de ďż˝ncurajare pentru toti cei din jur. Am la Neagra, ďż˝n comuna Tasca, douďż˝ busturi din bronz ale lui Stefan cel Mare. Unul este ďż˝n curtea scolii si unul la un cumnat. Cea din curtea cumnatului «numai nu vorbeste». E ca «Moise», a lui Michelangelo. Dupďż˝ ce si-a terminat lucrarea, maestru i-a zis: «Si acum, vorbeste!». Cam asa e cu Stefan cel Mare al meu. Eu am simtit nevoia sďż˝ modelez materia. Prima ďż˝ncercare am avut-o ďż˝n armatďż˝, cďż˝nd din calupul de sďż˝pun pe care mi-l dďż˝duserďż˝ ca sďż˝ mďż˝ spďż˝l, am sculptat un chip de femeie. La liberare, superiorul meu mi-a luat sďż˝punul sculptat, ca sďż˝ ďż˝l pďż˝streze amintire. (...) ďż˝n 1974 se lucra la ridicarea Hotelului Central. ďż˝ntr-o searďż˝ m-am dus pe santier si am luat o piatrďż˝. Am cioplit-o acasďż˝ cu niste dďż˝lti rudimentare, cďż˝ nu aveam eu dotďż˝ri cine stie ce, si asa i-am dat o formďż˝“, a povestit pietreanul, ducďż˝ndu-se cu gďż˝ndul ďż˝n vremuri ďż˝ndepďż˝rtate, cďż˝nd a ďż˝nceput sďż˝ ďż˝si cultive gustul de a da chip unor bucďż˝ti fďż˝rďż˝ de viatďż˝.