Vitali are puta micďż˝

La vita e bella

Te grďż˝besti? Dai un strat si-ai terminat! O reclamďż˝ superbďż˝, alcďż˝tuitďż˝ de tďż˝nďż˝ra si talentata noastrďż˝ generatie de „project manageri“, repetentii din anii ďż˝'90. Un „rachets“ de peste Prut sau Siret, ajutat de un volintir autohton cu aere de recuperator, plin de muschi si beton armat ďż˝n cap, umilesc un romďż˝nas cam ďż˝n stilul ďż˝n care o fac astďż˝zi, cu nonsalantďż˝, bďż˝ncile strďż˝ine. ďż˝n ciuda faptului cďż˝ tot romďż˝nul stie cďż˝ la cďż˝rmďż˝ se aflďż˝ acum un alt grup de guvernanti, ďż˝n viata noastrďż˝ cea de toate zilele nu pare a se fi schimbat nimic. Ba, din contrďż˝, am remarcat cďż˝ tulburarea trďż˝ntorilor bancari si a fratilor ďż˝ntru belire din asezďż˝mintele luxoase de la Pipera, fieful scďż˝rnav al firmelor de recuperatori, s-a accentuat semnificativ. Speranta de care vorbea ďż˝n atďż˝tea rďż˝nduri actualul premier se pare cďż˝ nu zďż˝mbeste ďż˝ncďż˝ romďż˝nilor. ďż˝n loc sďż˝ caute o cale amiabilďż˝ de rezolvare a conflictului, dementii ďż˝stia hulpavi au complicat atďż˝t de mult lucrurile ďż˝ncďż˝t datornicul se vede silit a-si lua zilele. Iar onorabila justitie, despre a cďż˝rei ciudatďż˝ dreptate am mai vorbit, se uitďż˝ cu un singur ochi pe contracte xeroxate dupďż˝ model occidental si ďż˝ncuviinteazďż˝ ďż˝ntr-o veselie executďż˝ri silite anarhice, fďż˝rďż˝ obiect si mai mult decďż˝t abuzive. Pentru cďż˝ ďż˝n Grecia e gďż˝lďż˝gie si bďż˝stinasii nu vor sďż˝-si refuze nimic, neputďż˝nd renunta la gratiosii pasi de sirtaki pe plajďż˝, nici la uzo si nici la femeile dezbrďż˝cate ce privesc gales, de dupďż˝ sďż˝nii siliconati si pulpele ronde, splendida etalare de virilitate meridionalďż˝, si pentru cďż˝, firďż˝'ar sďż˝ fie!, scoaterea lichiditďż˝tilor le-a lďż˝sat sertarele goale, reprezentantele bancare ale lui Ulise ďż˝n tara Mioritei s-au gďż˝ndit sďż˝ punďż˝ saua pe romďż˝n. Pentru cďż˝ numai asa ďż˝mi pot explica faptul cďż˝ bďż˝ncile elene, ajutate interesat de slujitorii autohtoni, cer ďż˝n plinďż˝ crizďż˝ si disperare, sume stiintifico fantastice pe un ďż˝mprumut derizoriu folosit, acum patru-cinci ani, pentru a umple un cos la supermarket.

Legea si banii

Un nenorocit c�tun �ntr-o zon� demn� de pl�ns, pe unde am r�t�cit c�ndva, �ntr-o noapte ce l�sa s� se vad� lumina opaitelor, printr-un glod p�n� la genunchi pe ulita mare, nu are nici cizmar, nici brutar, nici coafor, nici oper�, nici filarmonic� sau studio de concerte, dar are... un nenorocit de executor judec�toresc. Ptiu! Care, mare executor, vine la justitia pietrean� cu niste h�rtii nesemnate, furnizate - prin ce joc de interese, de l-a g�sit tocmai pe coclaurile acelea? - de c�tre marea banc� greceasc� ce si-a propus s� extermine rom�nii, si obtine �ncuviintarea unui judec�tor plictisit pentru executarea silit� a s�rmanului si iremediabilului prizonier bancar. Cred c� �n aceste cazuri ar trebui s� ne �ntreb�m pe m�na cui e l�sat� dreptatea �n Rom�nia tembel�. Domnilor si doamnelor, cititi m�car, dar cu atentie, ce scrie �n jalnicele h�rtii cu care tr�ntorii sper� s� fac� bani nemunciti! Veti descoperi multe lucruri de mirare. De pild� c� Radames �i datoreaz� bani Aidei. Capitalismul a statuat iremediabil leg�tura intrinsec� dintre interesele sistemului bancar si obedienta consimtit� a sistemului justitiar. Teoria lui Stoegs, despre care vom vorbi mai pe larg �ntr-unul din episoadele urm�toare, expliciteaz� leg�turile organice si interdependenta dintre cele dou� sisteme �n procesul de exterminare uman� selectiv�. Nimic nu este �nt�mpl�tor, nimic nu este f�r� sens. Minti luminate, evident, au calculat totul cu minutiozitate. Principiul e infailibil at�ta timp c�t procesul de racolare functioneaz� din plin. Si, evident, teritoriul cel mai vulnerabil �n aceast� privint� e cel al t�rilor iesite de sub regimuri autoritare si care, naiv, cred �n promisiunile unei libert�ti democratice care aduce iz de prosperitate si bun�stare. Nu �nt�mpl�tor, ofensiva dement� a b�ncilor str�ine �n perioada unei mimate �ndestul�ri a fost concentrat� pe spatiile excomuniste. Dar care nu se putea realiza deplin f�r� complicitatea unei legislatii obediente si a unei justitii imature, �ndatoritoare si, �ntr-o oarecare m�sur�, dup� cum vom vedea, interesate. V� amintiti celebra iluzie optic� �n care imaginea unor paralelipipede v�zute din st�nga dezv�luie patru elemente, pe c�nd v�zute din dreapta par a fi doar trei? Este aplicatia optic� perfect� pentru imensa excrocherie a bancherilor str�ini pusi pe c�p�tuial� �n tara asta p�r�sit� si de Dumnezeu si de guvernanti si, mai ales, de justitie. Un exemplu aplicat, furnizat de un datornic consternat: o camer� video cump�rat� cu un credit de 1.200 lei, dar care, �ntre noi fie spus, valoreaz� acum doar cel mult 400 de lei, a fost pl�tit� - tineti-v� bine! - cu peste 100 de milioane de lei vechi. �n schimb - culmea, nu? - cump�r�torul este dator la ora actual� cu peste 16 milioane de lei vechi. �mi m�rturiseste c� intentioneaz� s� se despart� de unul dintre rinichi. Calculele s�nt f�cute a priori pe un sumum de decantare ce mentine constant indicele de �ndatorare. �n ce tar� tr�im? Dac� �sta este capitalismul, prefer epoca de piatr�. Mai mult, onorabila si stimabila justitie �ncuviinteaz� executarea silit�. Colosal! Nu vi s-a f�cut sc�rb� �nc�? O s� vi se fac� cur�nd. V� asigur!

Lupta pentru salariu si puncte

ďż˝n Romďż˝nia, mai putin de douďż˝zeci la sutďż˝ din populatie munceste efectiv si peste optzeci la sutďż˝ e prinsďż˝ pďż˝nďż˝ peste urechi ďż˝n actiuni speculative. Mai mult, majoritatea posesorilor de „gipuri“ se ocupďż˝ cu „brďż˝ncďż˝neala“, adicďż˝ achizitioneazďż˝ de pe undeva mďż˝rfuri pe care le revďż˝nd dupďż˝ aplicarea consacratului si generosului adaos; comercial, zic ei. ďż˝n interiorul imenselor „bildinguri“ construite la marginea Bucurestilor, ďż˝n raza de actiune a aerului conditionat, armate ďż˝ntregi de jigodii nemuncite, dar ornate cu titluri demne de milďż˝, precum „project manager“, de pildďż˝, gďż˝ndesc mizerii profunde prin care sďż˝ lase romďż˝nul fďż˝rďż˝ toate cele ale lui. Chiar si fďż˝rďż˝ izmene. Banii promisi a fi returnati de guvern profesorilor, de pildďż˝, vin ďż˝n transe insignifiante si numai pe baza hotďż˝rďż˝rilor atotputernicei justitii. Multi profesori, care, se stie, lucreazďż˝ cu fractiuni de norme ďż˝n patru-cinci scoli s-au trezit cu sume derizorii obtinute din procesele cďż˝stigate de scolile mai vrednice. Pentru restul, altďż˝ distractie. Conflictul dintre profesori si gasca secretarelor pare a fi iremediabil. Dacďż˝ ďż˝n Romďż˝nia trebuie sďż˝ te judeci, laolaltďż˝ cu infractorii si cu hotii de gďż˝ini, pentru a-ti lua salariul, eu unul renunt. Dar nici nu mai plďż˝tesc nimďż˝nui nimic. ďż˝n parantezďż˝ fie zis, nu mďż˝ pot abtine sďż˝ comentez un fapt divers banal, dar care spune multe despre tďż˝lďż˝mbeala romďż˝nului contemporan. Cu atďż˝t mai mult cu cďż˝t astďż˝zi sďż˝nt marcate ďż˝n calendar douďż˝ simboluri ale onomasticii crestine. Aflu acum, la televizorul meu, cďż˝ pe un bďż˝stinas ďż˝l cheamďż˝ Horhe. Cum dracuďż˝' tata Frďż˝sďż˝na si consortul ei, Neculai, s-au gďż˝ndit sďż˝-si boteze progenitura, nici mai mult nici mai putin decďż˝t Horhe? A ďż˝nnebunit romďż˝nul, zďż˝u asa! Probabil cďż˝ badea Neculai, seara, cďż˝nd termina de „regulat“ vitele, citea din Borges - pardon Borhes - la lumina lumďż˝nďż˝rii cumpďż˝rate de la bisericďż˝. Dar, ďż˝n ciuda celor pomenite pďż˝nďż˝ acum, lumea dďż˝scďż˝limii e plinďż˝ de satisfactii. Evolusďż˝n, lerning, fiucer, divlopment... s.a.m.d. Titluri de simpozioane si ďż˝ntruniri stiintifice, proiecte evropenesti, numai ďż˝n limba lui Secspiďż˝r, cu bani risipiti de la „ue“. Cine si ce dracu ďż˝nvatďż˝ din aceste minuni europene? Un prilej pentru unii ilustri profesori si mďż˝iestre educatoare aflate ďż˝n gratiile diriguitorilor de a mai strďż˝nge niste „puncte“ - folosite la cďż˝pďż˝tuirea pe post sau la obtinerea celebrelor gradatii de merit (hďż˝m!) - de a mai face o excursiune prin cele teri streine, si de a se ďż˝ntoarce bou - doctor fiind deja - dupďż˝ ce a plecat vacďż˝. Eventual, dupďż˝ caz, invers.

Ecolae

Am ďż˝n mďż˝nďż˝ o carte interesantďż˝: Georges Etienne et Cholas Son „Lďż˝'effet du vert vif sur la conscience politique engourdie“, Editure „Filou“ - Compte de Broche, Paris, 1998. Pare a fi scrisďż˝ „spesďż˝l for Rumenia“. La cartea aceasta m-am gďż˝ndit ďż˝n clipa cďż˝nd prin fatďż˝-mi trecu troleibuzul verde. E adevďż˝rat, la noi, dupďż˝ modelul impus de Uniunea evropeneascďż˝, totul este verde, totul este „eco“. Elevii, ďż˝nvďż˝tďż˝toarele, profesorii sďż˝nt cu toti, cu rare exceptii, „eco“. Ecoelevul vine la scoalďż˝ cu ecotelefonul ďż˝nfipt ďż˝n urechi si ďż˝n pauzďż˝ mďż˝nďż˝ncďż˝ un ecosendvici dupďż˝ care bea o ecocola. Profesorii intrďż˝ ďż˝n joc si se prostesc frumos fďż˝cďż˝nd pe ecoprofii. Adicďż˝ ďż˝si pun o floare sau o frunzďż˝ la ureche. Chiar si directorul scolii se numeste acum „ecodirector“. S-ar fi putut numi mai bine eco-nomist. A propos de numele proprii pomenite mai sus: un tďż˝nďż˝r ďż˝nvďż˝tďż˝tor se gďż˝ndeste sďż˝-si boteze progenitura, ďż˝n spiritul european care ne-a potopit, Ecolae. Ar ďż˝mbina astfel si rezonanta lingvisticďż˝ a traditiei locale si tendintele revolute ale Uniunii Europene. Avem si un partid eco, ce ne propune mersul pe bicicletďż˝, dar si o multime de aspiranti la titulatura invidiatďż˝ de eco. Si tot ďż˝n spirit eco trebuie sďż˝ le-o spunem verde ďż˝n fatďż˝, nu-i asa? Oricďż˝t ar vrea sďż˝ ďż˝nsele aparentele, cu toti badigarzii si cu tot aportul justitiei ďż˝nduiosďż˝toare, un fapt este sigur: Vitali are puta micďż˝! Si nu mai dďż˝m cu vopsea; cďż˝ e prea scumpďż˝.