Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iunie 2012
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 26 Iunie 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

De �ndat�

La vita e bella

Nu, nu vreau s� discut nimic despre cazul �mpusc�turii din Zambaccian. Explozia de ur� a unei mari p�rti (tembele) a populatiei m� �ngretoseaz�. Toate relele de acolo ni se trag, crede postacul ce are �n sf�rsit ocazia de a-si face publice frustr�rile anonime. Ne�ndoios, clasa politic� a Rom�niei din ultimele dou� decenii, cel putin, e departe de a inspira credibilitate. Aceeasi oameni care s-au prip�sit devreme, harnici fiind, la ugerul democratiei ce s-a vrut de la bun �nceput a fi original�, nu vor s� ne mai p�r�seasc� defel. Mai mult, cu o obstinatie demn� de o cauz� mai bun�, �n ciuda problemelor cu care ne confrunt�m si a lipsei de orizont a vietii contemporane, fac totul pentru a ne �ndep�rta de la rosturile noastre firesti si a ne face martori la un spectacol national grotesc ai c�rui protagonisti joac� roluri stupide �n costum, cravat� si pantofi de firm�.

Nuante

Adverbul „�ndat�“ implic�, dup� toate dictionarele serioase ale limbii rom�ne, sensul de „imediat“, „numaidec�t“, „acum“, „ne�nt�rziat“. �n sens mai larg si, implicit, mai permisiv, „�ndat�“ poate fi perceput tot at�t de corect ca „acusi“ sau, calin diminutivat, „acusica“. �n calitate de locutiune conjunctional� este precedat� de atributul „de“ cu sens temporal si urmat, obligatoriu pentru a fi corect, de pronumele invariabil „ce“, motivat ulterior prin expunerea actiunii. Prin urmare, expresia corect� ar fi aceea c� hot�r�rea va fi pus� �n aplicare „�ndat�“ sau „de �ndat� ce“ (postasul sun� la us� de dou� ori). De pild�. Sau, ca s� fim �n ton cu ultimele evenimente, „de �ndat� ce“ doi politisti �n civil �ti sun� la us�. Sau la poart�. Dar cum permisivitatea spatiului lingvistic rom�nesc este destul de accentuat� �n ultimele decenii, c�nd expresia englezeasc� tinde s� copleseasc� plasticitatea uitat� a limbii rom�ne, putem accepta ca fiind corect� si formularea consacrat� �n limbajul judiciar „de �ndat�“. Pentru c�, �n definitiv, deosebirea de nuant� este insignifiant de mic� si, prin urmare, deloc important�. Precum deosebirea dintre o sentint� cu executare si una f�r�. Sau dintre o condamnare la moarte si una pe viat�. Simplu, nu-i asa?

Cuvinte noi

Politichia rom�neasc�, pe l�ng� alte merite si dezastre, are si calitatea de a fi introdus �n limbajul cotidian notiuni noi ce au l�rgit teritoriul lingvistic autohton. Pe l�ng� cvasi acceptatele formule englezite, de care aminteam mai sus, bagajul expresiilor nou introduse a devenit de acum copios. Pe vremea c�nd, ca un exercitiu, aminteam celebrul proces de plagiat Caioni, c� tot s�ntem �n anul Caragiale, �nv�t�ceii si p�rintii lor se uitau la mine ca la un nebun, �ntreb�ndu-se ce va s� �nsemne asta. Plagiatul, adic�. Acum, expresia a ajuns bun public, al�turi de altele precum „implementare“, „celeritate“, „esichier“ si multe la fel. Lumea s-a desteptat „a dracu�'“ si totusi, cum se face c� �n lucr�rile de bacalaureat contemporane expresiile din proba la limba si literatura rom�n� denunt� un grad de retard intelectual �ngrijor�tor? Ilustrat, de altfel, la cel mai �nalt nivel de r�njetul machiavelic al prezidentului, �nsotit de uzitarea improprie a cuv�ntului „dottore“ care �n italian� defineste licentierea si �n nici un caz doctoratul. Dar asta este o problem� minor� care, dup� p�rerea unora, nu trebuie rezolvat� „de �ndat�“.

Parvenitism si celebritate

Am mai scris, cu n�duf, recunosc, despre asta; despre inflatia de doctori si doctoranzi dintr-o tar� aflat� pe culmile tembelismului. Si nu o dat�. S�nt deja vreo sase ani de c�nd, la una din editiile Vacantelor muzicale la Piatra Neamt, discutam cu un bun prieten, pianistul Gabriel Amiras, stabilit de mult� vreme �n Germania, despre c�teva lucruri ce dau extrem de prost la rom�ni.
„Cred ca exist� ori o p�rere deja format� - spunea el atunci - ori un fel de a categorisi o anumit� aparent�. Si ca o umbr� a lipsei criteriilor de apreciere exist� un soi de parvenitism fat� de celebritate. P�rerea format� despre un anumit lucru, fenomen, persoan�, este legat� de aura de celebritate care o �nconjoar� si cu care este perceput�. Nu exist� o p�rere personal�, ci este preluat� o p�rere care, eventual, se poart�. Dar, acest lucru este fals. Oriunde �n lume unde se respect� drepturile omului, p�rerea personal� este consemnat�, luat� ca atare si respectat�. Deci, nu exist� acest sablon axiologic mostenit si perpetuat. Nu e de mirare faptul c� �n Rom�nia a fost cultivat cu at�ta asiduitate cultul personalit�tii. E o «calitate» national�. Un sindrom.“ Si ca s� �i dovedesc c� s�nt de aceeasi p�rere, am supralicitat reamintindu-i un lucru pe care, de bun� seam�, dup� cum mi-a dovedit, �l cunostea foarte bine. Acela c� pentru a fi apreciat �n Rom�nia trebuie s� ai statut de vedet� de muzic� usoar�, realizator TV, prezentator la Starea vremii, lider de partid, primar, judec�tor, politist, colonel �n rezerv� sau doctor... �n ceva. „�n leg�tur� cu acest ultim aspect, s�nt tentat s� v� istorisesc un fapt. Ei bine, cineva de aici, de la dumneavoastr�, o persoan� de altminteri foarte dr�gut� si �ndatoritoare, m-a �ntrebat la telefon cum e mai bine s� m� treac� �n program: pianist, maestru, profesor universitar... doctor? �n clipa �n care am f�cut precizarea c� nu s�nt doctor, am observat o oarecare schimbare de ton. Era clar c� pentru rom�nul de aici nu mai prezentam chiar asa mult interes. Si pentru ce? Pentru c� nu eram doctor; �ntr-o tar� plin� de doctori, �n aceast� imens� policlinic� numit� Rom�nia. E trist, �nduios�tor, derizoriu si descurajant. O asemenea calitate, acordat�, dup� cum stim prea bine, de multe ori pe criterii �ndoielnice, �nsemna mai mult dec�t �ntreaga mea carier�, dec�t �ntreaga mea personalitate uman� si artistic�. E si �sta un sindrom.“

Un alt fel de „doctor“

Bunica Macovei �si face griji �n leg�tur� cu diagnosticul doctorului Br�disteanu. L-ar fi pus mai exact un post de militie din anii �'80, crede ea. Si un fost parchetar comunist, adus la zi prin dot�ri „euro“, trebuie crezut. Asa am �nv�tat la scoal�. A propos de scoal�, �n curtea uneia, o distins� doamn� profesoar�, de o noblete si o d�ruire iesit� din comun, si care mai vine la lucru, pensionar� fiind, doar pentru c�teva ore, legat� indisolubil de destinul p�lind al �nv�t�m�ntului amurgind �n derizoriu, este agresat� brutal de un individ cretin. Animalul ce �si zice „doctor“ - si pare a fi dac� judeci dup� gentuta clasicizat� �n care-si ad�posteste stetoscopul si pistolul cu gaze - sotul unui alt „doctor“, dar de cadavre, face dreptate progeniturii care, �n ciuda v�rstei fragede - e abia �n clasa a treia - s-a n�r�vit �n a da bob�rnace �n teast� colegilor de clas�, f�r� a admite, �n pur stil democratic, nici o obstructie. Dac� domnul doctor - care, sotul unei doctorite de la medicina legal� fiind, probabil c� se ocup� cu medicina ilegal� - va simti nevoia s� fie mai elocvent, m� astept s� fiu �nt�mpinat eu �nsumi la ora opt dimineata de veterinarul coleric decis s� apere onoarea degeneratei familii de idioti, pentru care democratia s-a dovedit a fi, iat�, benefic�.

Drepturi

Spune fostul prim ministru cunoscut sub initialele MRU: „Criza este a celor care nu vor s� munceasc�. Criza este a celor care se culc� devreme si se scoal� t�rziu“. Asa o fi, c� el, mare muncitor fiind, stie mai bine. Prin anii �'80 ne uitam cu invidie peste gard. Capitalismul avea o putere de persuasiune inimaginabil�. �n �'92 am c�lcat pentru prima dat� �n raiul capitalist. Cu atentie si cu precautie, uimire si, mai ales, mult� curiozitate. Am fost, m�rturisesc, impresionat. Undeva �n sudul Frantei, pe malul Atlanticului, c�scam gura la vitrine si m� stergeam pe picioare c�nd urcam pe trotuar. Din p�cate, atunci nu realizam c� am ajuns prea t�rziu; si �n pielea goal�. C�nd mimarea exercitiului democratic nu mai putea avea efecte benefice pentru noi. Rom�nii s�nt martori la �nmorm�ntarea capitalismului. Iar Uniunea European� este Comisia �ns�rcinat� cu �nhumarea, spunea cineva. Interesant este faptul c� dup� ce rom�nul a luat-o razna, dup� ce a fost belit, umilit si purtat cu c�tuse la m�ini prin cele tribunale, dup� ce a suportat efectele contractelor cu b�ncile fl�m�nde, �n conditi de legalitate �ndoielnice, si-a adus aminte c� are, totusi, si el oarecare drepturi: „Stiti cine s�nt eu? S�nt cet�tean european; si am drepturi!“ Dac� este �ntr-adev�r asa, ar trebui s� fie, �n sf�rsit, respectate. De �ndat�!

Articol afisat de 3573 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective