„Verdele Bicazului“

• Izvoru Alb este un loc aproape uitat de civilizatia ďż˝nceputului de mileniu III • aici omul trďż˝ieste, mai abitir ca altundeva, ďż˝n comuniune cu natura • „Asta-i stďż˝na din Verdele Bicazului stďż˝pďż˝nitďż˝ de cinci ciobani. Anuďż˝' ista am strďż˝ns cu voia luďż˝' Dumnezeu 350 de oi si 50 de vaci, iar cďż˝ini, cďż˝ti sďż˝ ne fie de ajutor la paza «averii» satului Izvoru Alb“, spune baciul Vasile Ungureanu • pentru oierii bďż˝trďż˝nului Ceahlďż˝u, Uniunea Europeanďż˝ e departe tare... • „N-ajungem noi sďż˝ crestem oile dupďż˝ cum ne-o cer mai marii Europei. Pďż˝i, ce, avem curent pentru mulgďż˝tori aici ďż˝n vďż˝rf de munte? Si-apoi, cicďż˝ sďż˝ tinem laptele ďż˝n budane de inox. Ei nu stiu cďż˝ budaca noastrďż˝ de lemn este mult mai sďż˝nďż˝toasďż˝“, zice hďż˝tru din fire, tot Vasile Ungureanu •

Varďż˝ fiebinte, peste asteptďż˝ri ďż˝n zona de munte. Aerul torid, ďż˝mpresurat cu roiuri de gďż˝ze, saltďż˝ mďż˝runt a joacďż˝, fďż˝cďż˝nd sďż˝ tremure zarea. Privirea de reporteri ne-a fost cuceritďż˝, ďż˝ntr-una din zilele trecute, ďż˝ncďż˝ de la primele ore ale diminetii, de verdele poienelor cuibďż˝rite anevoie printre ramuri de brad, fďż˝cďż˝ndu-ne chemare ďż˝nspre ďż˝nalturi. Nici una, nici douďż˝, purcedem spre Izvoru Alb, loc aproape uitat de civilizatia ďż˝nceputului de mileniu III, acolo unde omul trďż˝ieste, mai abitir ca altundeva, ďż˝n comuniune cu natura. Urcďż˝m anevoie dealul ďż˝n cďż˝utare de suprematie asupra universului din jur si cďż˝nd aruncďż˝m privirea ďż˝napoia noastrďż˝ observďż˝m printre alte cele ale naturii din jur, turmele de oi din muntii bďż˝trďż˝nului Ceahlďż˝u, care prin albul lor, ďż˝ntregeau parcďż˝ anume armonia de culori a vďż˝zduhului. Insistďż˝m cu privirea, si undeva, ďż˝n Verdele Bicazului, deasupra Izvorului Alb la o azvďż˝rliturďż˝ de bďż˝t de Sfďż˝ntul Munte, observďż˝m o stďż˝nďż˝, precum altele din zonďż˝, care ďż˝nsďż˝ ni se ďż˝nfďż˝tiseazďż˝ ďż˝n toatďż˝ simplitatea sa arhitecturalďż˝. Cuprinsi de vraja unei tentatii, ďż˝ntru cunoastere de oameni, dar mai cu seamďż˝ de amďż˝nuntul nevointei lor pastorale, ne-am ďż˝ndreptat pasii spre acel asezďż˝mďż˝nt vremelnic, dar atďż˝t de durabil, cďż˝lcďż˝ndu-i cu ďż˝ndrďż˝znealďż˝ reportericeascďż˝ pragul pentru cďż˝teva ceasuri. Omul care ne-a ďż˝ntďż˝mpinat la auzul lďż˝tratului de cďż˝ini, Vasile Ungureanu, ne-a aruncat un zďż˝mbet de gospodar dornic de a primi oaspeti si ne-a ďż˝ndemnat ďż˝n dulcele grai moldovenesc sďż˝ ne ďż˝nfruptďż˝m din „hodina“ locului. „Amuďż˝' dacďż˝ tot ne-ati cďż˝lcat pragul, intrati si vďż˝ hodiniti, cďż˝ ati mers destul“, ne-a spus baciul, despre care aveam sďż˝ aflďż˝m la repezealďż˝ cďż˝ era seful de stďż˝nďż˝ si purta ďż˝n spate peste un sfert de veac de ciobďż˝nie, din sacul celor, putini peste 40 de ani, cďż˝ti adunase ďż˝n scurta si zbuciumata sa viatďż˝ de oier sadea. Si nu gresise deloc, „cu mersul destul“, pentru cďż˝, spre a-i cďż˝lca bďż˝tďż˝tura, suisem pe coama muntelui vreo orďż˝ jumate si deh, cu antrenamentul nu stďż˝team noi prea bine...

„Ati nimerit la casďż˝ de oameni crestini“

Aflďż˝nd, la rďż˝ndu-i, cine sďż˝ntem si ce „hram“ purtďż˝m prin zonďż˝ si mai ales cďż˝ am fi interesati de viata sa de pďż˝stor, omul si-a dat mintenas drumul la vorbďż˝ si cu glas de bďż˝rbat ďż˝n putere ne-a spus: „Ati nimerit tocmaďż˝' bine, dacďż˝ asta vi-i vrerea. Ati nimerit la casďż˝ de oameni crestini, cu frica luďż˝' Dumnezeu si credintďż˝-n animalele pe care le slujim de cďż˝nd am apďż˝rut pe lume“. Si spre mirarea noastrďż˝, aveam sďż˝ ďż˝ntelegem cu usurintďż˝, cďż˝ baciul, Ungureanu, care se vede treaba avea si un nume predestinat, mioritic, era un om spornic la vorbďż˝, nu cum ne ďż˝nchipuisem noi, si-anume cďż˝ ciobanii sďż˝nt acei taciturni, asemeni muntilor prin care hďż˝lďż˝duiesc. „Asta-i stďż˝na din Verdele Bicazului stďż˝pďż˝nitďż˝ de cinci ciobani. Eu, baci, Vasile Lalďż˝u, Ion Lalďż˝u si Alexandru Nistor, ciobani si Florin Vidrighin, strungar, pentru cďż˝-i cel mai tďż˝nďż˝r. Anuďż˝' ista am strďż˝ns cu voia luďż˝' Dumnezeu 350 de oi si 50 de vaci, iar cďż˝ini, cďż˝ti sďż˝ ne fie de ajutor la paza «averii» satului Izvoru Alb“, si-a continuat omul prezentarea, arďż˝tďż˝ndu-ne stďż˝na cu toate acareturile, comarnic, strungďż˝, colibďż˝ pentru focul oilor, coseri, ce mai, ďż˝ntreaga tďż˝rlďż˝ a asezďż˝mďż˝ntului pďż˝storesc. Cďż˝nd „expozeul“ lui nea Ungureanu era ďż˝n toi, si-a fďż˝cut aparitia turma din porneala diminetii pentru „hodina“ amiezii, iar cu ea, doi dintre cei cinci ciobani amintiti de baci. Alexandru Nistor, un tďż˝nďż˝r de vreo 25 de ani, si Florin Vidrighin, mezinul „casei“, ce nu trecuse de 14 - 15 ani. Am fost lďż˝sati ďż˝n voia sortii, pentru cďż˝ imediat ciobanii aveau sďż˝ punďż˝ mďż˝na pe donite si sďż˝ purceadďż˝ la mulsul oilor. Dupďż˝ un ceas de „zďż˝bavďż˝“ ďż˝n umbra comarnicului au reapďż˝rut cu donitele pline cu lapte, pe care l-au turnat, strecurďż˝ndu-l cu grijďż˝, ďż˝n budacďż˝. L-au cheguit cu rost pentru a deveni cas si multumiti ne-au spus ďż˝n treacďż˝t: „Asta-i! Am pus cheagul si acum putem sta de vorbďż˝ un ceas pďż˝nďż˝ se ďż˝ncheagďż˝ laptele si trecem la scos casul. Pďż˝nďż˝ una-alta sďż˝ cďż˝utďż˝m a ne face de-ale gurii“. Si ďż˝ntre douďż˝ vorbe, a fost pornit focul, ce asteptase ďż˝n tainďż˝ sďż˝ fie pus din nou la treabďż˝, s-a pus de-o mďż˝mďż˝ligďż˝ vďż˝rtoasďż˝ cďż˝t sďż˝ poatďż˝ fi tďż˝iatďż˝ cu ata, s-a croit dupďż˝ reteta casei un „tochit“ din brďż˝nzďż˝, urdďż˝, niscai unt, asta cďż˝t a-i zice „peste“, s-a asezat masa sub cerul liber si am trecut cu totii la „dreptul“ ospďż˝t.

„La stďż˝nďż˝ sďż˝ stiti cďż˝ nu-i o joacďż˝“

ďż˝ntre timp, stďż˝pďż˝nul bďż˝tďż˝turii, nea Vasile Ungureanu, ne-a mai spus cďż˝te unele, ďż˝ncercďż˝nd sďż˝ ne familiarizeze cu viata de oier. Ne-a povestit cum se face casul, cum se scoate zerul, cum se „fabricďż˝“ urda si cum se scoate untul, cum se jďż˝ntuieste brďż˝nza, ce-seamnďż˝ jďż˝ntita, prezentďż˝ndu-ne foarte pe scurt si cum se face „tocmeala“ primďż˝vara, cďż˝nd se urcďż˝ oile la stďż˝nďż˝ sau ce obligatii revin ciobanilor ori sďż˝tenilor. Cu una, cu alta am fost plimbati pe calea vorbelor prin tot ce ďż˝nseamnďż˝ munca de cioban. „La stďż˝nďż˝ sďż˝ stiti cďż˝ nu-i o joacďż˝. Ai treabďż˝ toatďż˝ ziua. Ne trezim la 3 dimineata, mulgem oile si vacile, doi ciobani pleacďż˝ cu animalele la pďż˝scut, iar restul rďż˝mďż˝n sďż˝ facďż˝ brďż˝nza, urda, jďż˝ntuitul si sďż˝ punďż˝ lucrurile la punct. La prďż˝nz ati vďż˝zut ce si cum cu treaba, la 3 dupďż˝ amiazďż˝ din nou cu oile la pďż˝scut, iar seara aceeasi activitate, muls, fďż˝cutul casului si a celorlalte produse, iar culcarea, pentru cei mai multi dintre noi, pe la 12 noaptea. Dormim cďż˝te trei ore pe noapte si ce mai prindem ziua. Mai trebuie spus cďż˝ noaptea dormim cu grija oilor, ca nu care cumva sďż˝ dea lupul iama prin turmďż˝. Asa cďż˝ de multe ori, cďż˝te unul dintre ciobani rďż˝mďż˝ne ďż˝ntreaga noapte ďż˝n vecinďż˝tatea coserului, indiferent dacďż˝ priveste la stele sau la nori negri“, ne-a povestit baciul din Verdele, destrďż˝mďż˝nd fir cu fir vraja de care fuseserďż˝m ďż˝nvďż˝luiti ďż˝ncďż˝ de copii, cďż˝nd era vorba de oierit, aceastďż˝ ďż˝ndeletnicire veche cďż˝t istoria neamului. „Ne-am ďż˝nceput viata de cioban ďż˝ncďż˝ din copilďż˝rie, prima datďż˝ ca strungar, am continuat ca mulgďż˝tor si cioban, iar de vreo 25 de ani sďż˝nt baci. Am trecut pe la o stďż˝nďż˝ din Ceahlďż˝u, unde mi-am fďż˝cut ucenicia, si-abia pe urmďż˝ am revenit ďż˝n Izvoru Alb, adicďż˝ acasďż˝, si mi-am tras stďż˝na mea. Si trebuie sďż˝ mai stiti cďż˝ traiul de la stďż˝nďż˝ este ca-ntr-o familie. Numai asa poti avea rďż˝bdare si cu oamenii si cu animalele si asta nu-i usor. Toti ciobanii pe care-i am alďż˝turi sďż˝nt oameni harnici, de treabďż˝ si cu drag de animale. De altfel, unul dintre ei are 60 de oi, unul 50, altul vreo 40. Cum sďż˝ nu iubeascďż˝ animalele?“, a adďż˝ugat Ungureanu.

„N-ajungem noi sďż˝ crestem oile cum cer mai marii Europei“N-ajungem noi sďż˝ crestem oile cum cer mai marii Europei

Discutiile au fost multe si pline de ďż˝ntelesuri mai ales pentru noi, cei doritori de informatii pe tema oieritului. Asa aveam sďż˝ aflďż˝m cďż˝ pe ciobani nu-i prea intereseazďż˝ cine-i la putere, ei avďż˝nd un singur cult, pe acela al animalelor de pe urma cďż˝rora ďż˝si duc veacul. Sau cďż˝ normele europene care urmďż˝resc sďż˝ impunďż˝ o altďż˝ viatďż˝ la stďż˝nďż˝. „Este greu deocamdatďż˝ sďż˝ vorbim despre acest subiect. Din nefericire se cunoaste foarte putin despre ce vor normele europene, mai mult doar la nivel de zvonuri. De asta noi crescďż˝torii de animale sďż˝ntem otďż˝rďż˝ti si contrariati. Cďż˝t priveste sďż˝ ajungem la fondurile europene, nu sďż˝nt optimist. De unde bani?“, a spus omul. „N-ajungem noi sďż˝ crestem oile dupďż˝ cum ne-o cer mai marii Europei. Pďż˝i, ce, avem curent pentru mulgďż˝tori aici ďż˝n vďż˝rf de munte? Si-apoi, cicďż˝ sďż˝ tinem laptele ďż˝n budane de inox. Ei nu stiu cďż˝ budaca noastrďż˝ de lemn este mult mai sďż˝nďż˝toasďż˝ si mai bunďż˝ la conditiile de vreme de pe la noi. N-o murit nimeni de pe urma ei. M-ati ďż˝ntrebat dacďż˝ vom ajunge ďż˝n Europa sďż˝ vedem si noi cum fac ei brďż˝nza. Pďż˝i, noi n-avem timp vara sďż˝ dďż˝m pe-acasďż˝ si sďż˝ ne facem fďż˝nul, d-apoi sďż˝ batem drumurile Europei“, a adďż˝ugat hďż˝tru din fire, Vasile Ungureanu, baciul stďż˝nii din Verdele de la poalele bďż˝trďż˝nului Ceahlďż˝u. Si tot asa, cďż˝te-o ďż˝ntrebare, cďż˝te-un rďż˝spuns, nici n-am observat cum a trecut timpul. Scrutďż˝nd zarea, undeva ďż˝n stďż˝nga Ceahlďż˝ului privirea atentďż˝ a ciobanului a deslusit cum dealul fumega. „Arde-n Chica Baicului. ďż˝la nu-i foc obisnuit. Iarďż˝ a luat foc islazul“, ne-a atentionat omul, fapt ce avea sďż˝ se confirme dupďż˝ o scurtďż˝ discutie telefonicďż˝ cu sďż˝tenii din Izvoru Muntelui si cu pďż˝durarul Ghitďż˝ Borfďż˝lďż˝u de la Ocolul Silvic Bicaz. „Nu-i bunďż˝ treaba cu cďż˝ldurile astea. Nici oile n-o duc prea bine cu seceta asta cumplitďż˝. Nu-i mďż˝ncare, nu-i nici lapte. Asta este. Gďż˝nduďż˝' ni-i la Dumnezeu. Tot el ne salveazďż˝“, a spus baciul la plecare, nu ďż˝nainte de a ne adresa invitatia de a-i mai cďż˝lca pragul. „Vďż˝ mai asteptďż˝m pe la stďż˝nďż˝ pentru a ne continua povestea noastrďż˝ frďż˝mďż˝ntatďż˝, precum casul“. Si chiar c-o sďż˝ mai mergem, cďż˝ nu-i de ici de colo, sďż˝ stai la sfat cu unul dintre putinii ciobani pe care-i are mai Bicazul.