Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Septembrie 2012
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Eveniment cultural 10 Septembrie 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Pe scara de serviciu

• un preambul la deschiderea noii stagiuni a Teatrului Tineretului • spectacolul „Karaoke“, creatie colectiv� pus� �n scen� de Alexandru Dabija, a fost prezentat �n avanpremier� publicului pietrean •

Ca �n mai multe r�nduri �n ultimii ani, actorii Teatrului Tineretului din Piatra Neamt au tinut s� ne fac� o surpriz�, oferindu-ne, ca un preambul la noua stagiune, rodul lucrului lor de vacant�. Atitudine de respect si gratitudine fat� de spectatorul pietrean vitregit, ca si ei de altfel, de m�reata intimitate a l�casului local al Thaliei, care ne-a primit de ast� dat� �n imensa si strania lui pustietate.

Templul reg�sit

Atmosfer� inedit� �n sala de spectacole a b�tr�nului Teatru al... Tineretului. Intr�m direct din b�t�tur� pe o us� lateral�, de serviciu, nu �nainte de a remarca atmosfera stranie a holurilor proasp�t humuite si vitregite de orice artificiu care le-ar putea face mai lumesti. Nu mai reg�sesc mirosul acela de fard si adieri de aceton� statornicit �n plusuri si risipit prin cotloane. Spectatorii, pe o graden� montat� pe scen�, privesc de sus sala f�r� fotolii ce seam�n� cu una de bal. Ei �nsisi par a fi corul Filarmonicii din Berlin preg�tindu-se s� atace primele acorduri din „Oda bucuriei“. Regret�nd c�, �n tribun� fiind, n-am venit �n trening, casc ochii la lojele goale si minun�ndu-m�, invidiez actorii care au privilegiul s� ne priveasc� �n fiece sear� de pe scen�, de sus. Ascendentul pe care ti-l ofer� rampa e coplesitor. Numai c� de ast� dat� noi s�ntem privilegiatii. Spatiul acesta consacrat a devenit brusc, si prin forta �mprejur�rilor, neconventional. C� tot se poart�. Sssst! Pe usa din spatele s�lii, acum �n fat�, depinde cum o iei, intr� primul spectator... pardon, actor; din nou pardon, actrit�. (�n parantez� fie zis, observ cu satisfactie c� au disp�rut dou� dintre usile laterale, pe unde ne s�c�iau �nt�rziatii). Noua achizitie a teatrului - Corina Grigoras ne spune c� o cheam� -, c�nt� prelung si prea lung, �n englez�. E o chestie ca �n spectacolul acela �n care Dabija ne f�cea martori �n debut la num�ratul nesf�rsit al ou�lelor. Numai c� atunci se acumula tensiune, si banala v�nzoleal� printre produsele galinaceelor, �n liniste deplin�, era bine g�ndit� si bine aplicat�, plin� de promisiuni, �n timp ce acum... �n fine, s� vedem despre ce este vorba.

Omul dintre cuvinte si sunete

Venit s� monteze Cehov, Alexandru Dabija s-a trezit, din punct de vedere teatral, �n „never land“. Pe unde o fi repetat, numai el, cei de la tehnic si duzina de actori stiu. A! Stie prea bine si Timus. Saltul de la clasic la modernismul de actualitate s-a f�cut rapid si cunosc�nd capacitatea de adaptare si de improvizatie a cunoscutului director de scen� nu m� mai mir� nimic. Asta ne�nsemn�nd, Doamne fereste!, c� avem de a face cu o f�c�tur� de circumstant�. Spectacolul este preg�tit minutios, se observ�, este coerent �n constructie si a presupus cu sigurant� mult efort �n precizarea detaliilor. Textul care, �n mod firesc �n asemenea �mprejur�ri, ar fi amenintat s� cad� �n argumentatie steril� si prolificitate gratuit� este riguros controlat si, se vede bine, decupat nemilos. Nu cunosc am�nuntele de atelier ale spectacolului, dar tin�nd cont de precizarea f�cut� de realizatori, precum si de folosirea identit�tii reale a protagonistilor, care �nl�tur� orice tentativ� de disimulare, este usor de realizat faptul c� fiind o „creatie colectiv�“, fiecare actor a �ncercat un soi de spovedanie sentimental� si afectiv� - prin cuv�nt si muzic�, sau invers - care unora le-a reusit, altora... mai putin. De altfel, �n ciuda conceptiei unitare a evolutiilor, discursurile - �n mod firesc eclectice si individualizate - p�c�tuiesc prin distorsiuni expresive ce lesne ar fi putut fi reconsiderate de c�tre un condeier avizat si priceput, dispus s� lucreze, cum se spune, cu materialul clientului. Chiar dac� nu toate personajele s�nt conturate egal, exist�nd o v�dit� disproportie �ntre nivelurile elocintei, spectacolul are, totusi, o unitate asigurat� de conceptia regizoral�. Conceptie care, credem noi, nu trebuia - mai ales �n cazul regizorului de calibru care este Alexandru Dabija - s� se lase furat� de tentatia dilat�rii gratuite a reformul�rilor dinspre final, �ntr-o �ncercare, reusit� �n parte, de a augmenta continutul expus p�n� atunci. Cele treisprezece personaje „�n c�utarea unui autor“, ca s� ne exprim�m pirandellian, s�nt conduse cu pricepere, ca de obicei, de c�tre Alexandru Dabija, �ntr-un spatiu conturat din linii simple si care nu pune probleme deosebite, �n afara faptului c� trebuie, pur si simplu, „manevrate“. Asa cum ne-a obisnuit de mult� vreme, regizorul a g�sit si �n acest joc tentant, amuzant, dar pe alocuri chiar trist si dureros, solutii fericite, uneori chiar inspirate. Iar t�ierea brusc� si imprevizibil� a planurilor, ca �ntr-un montaj cinematografic nervos, chiar dac� este oarecum sup�r�toare, capteaz� atentia si tine privitorul aproape. Artificiile tehnice, pornind de la sunet si sf�rsind cu inevitabila subtitrare specific� a ceea ce numim „karaoke“ s�nt, de bun� seam�, pe placul multora dintre locuitorii acestui secol n�p�dit, si uneori chiar sufocat, de tehnica de ultim� generatie si de ambitiile veleitariste, de mai veche generatie, ale tot mai multor �ndr�gostiti de arta sunetelor. Scenografia, conceput� minimalist de c�tre Romulus Boicu, nu retine c�tusi de putin atentia, alc�tuind �ns� un spatiu functional pentru etalarea virtutilor solistice ale protagonistilor. Chiar dac� poate fi asem�nat� cu un interior domestic locuit de o familie de functionari cu ifose gratuite sau cu un bar al c�rui patron tocmai se preg�teste s� dea faliment. Oricum, spectacolul, de bun� calitate, �mbin� fericit umorul cu nostalgia si lirismul reg�sirii sufletesti a fiec�ruia dintre noi prin intermediul sonorit�tilor care ne-au marcat de-a lungul vietii. Cu at�t mai mult cu c�t paleta genurilor si formelor de expresie muzical� se dovedeste a fi, dac� nu exhaustiv�, cel putin extrem de cuprinz�toare si relevant�. Si, trebuie s� o spunem, dincolo de acest ambalaj sonor, succint argumentat prin text, se poate �ntrez�ri, omul. Nu actorul ci omul pur si simplu. Un crochiu ce se construieste rapid �n mintea spectatorului; si �n care, nu de putine ori, exist� sansa de a se reg�si el �nsusi.

Personajele

Reprezentatia se dovedeste a fi una de echip�, iar consistentul grup de actori demonstreaz� c�, �n linii mari, se poate supune rigorilor unui joc colectiv dinamic si antrenant, f�r� a dilua structuralitatea propriei personalit�ti artistice. Mai mult, disponibilit�tile muzicale etalate conform propriilor gusturi �ntregesc profilul actorului contemporan, complet si mobil. Mai putin conving�tor �n prim plan, Victor Giurescu compenseaz� cu har prin dinamica ambientului. Cezar Antal, sobru si riguros, precum ne-a obisnuit, are si atu-urile unei v�dite aplec�ri spre muzic�. Amintirile lui Tudor T�b�caru nu puteau fi, evident, dec�t din zona Basarabiei, �ntr-o mic� poveste redat� ca de obicei cu farmec, umor si bine dozat� intonatie, diluat� apoi cu inevitabilul impact muzical al zonei rusesti; care, se stie, a avut �ntotdeauna succes pe aceste meleaguri ale megiesilor latini. Toti cei trei pomeniti p�n� acum �si etaleaz� �ntr-o m�sur� mai mult sau mai putin evident� si o parte din bagajul de ticuri cu care ne-au obisnuit. Atentie, drumul p�n� la cabotinism e at�t de scurt...! Expresia elocvent� si surprinz�toare a fost cea care a caracterizat aparitia Adinei Suciu, succint� si expresiv� C�t�lina Iesanu, mai putin conving�tori Nora Covali si Dragos Ionescu. Pitoresc Rares P�rlog, dar pe alocuri b�ntuit de sesizabile complexe de care trebuie, negresit, s� se lepede. Daniel Besleag�, adeptul liedului si al genului liric, �n ciuda ingratitudinii textului adus abrupt si f�r� motivatie �ntru slujirea scopului imediat, f�r� a avea un pretext bine argumentat, sugereaz� ceva din aspiratia - si asta neacoperit� - c�tre aristocratie. Aparitia �n loj� cu aria pe buze s-a vrut un soi de procedeu „deux et machina“ si, oricum, dincolo de faptul c� ar putea fi suspectat de gratuitate, d� foarte bine ca imagine artistic�. Patru dintre cele sase noi achizitii actoricesti ale Teatrului Tineretului, pomenita deja Corina Grigoras (aplatizat� de imensa r�spundere de a deschide spectacolul), Ingrid Robu (extrem de expresiv� si suger�nd disponibilit�ti promit�toare pentru evolutiile urm�toare), Silviu Nistor (rudimentar aici) si agresivul Ioan Paraschiv (unidimensional. Tot aici), au completat conclavul actoricesc al unui spectacol care merit� a fi v�zut. Dac� vreti s� v� relaxati �n week-end. �n loc de gr�tar si bere.

Noi s�ntem rom�ni!

Printre at�tea piese de mai mult sau mai putin succes, desf�surate de prin anii �'70 si p�n� ast�zi, „slag�rul“ din final „Noi s�ntem rom�ni!“ a sunat oarecum strepezit �n fata proiectiei idilicelor meleaguri mioritice reliefate at�t de frumos �n filmele documentare.
Dezr�d�cinat si �mpr�stiat c�tre iesiri, poporul celor treisprezece actori se risipeste la sf�rsit, nedumerit si reprimat, soptindu-si unul altuia ca pentru a se convinge reciproc de faptul c� „noi s�ntem (�nc� sau totusi) rom�ni“! Cum se pare c� �i �ncearc� o oarecare �ndoial� si c� lucrul acesta nu mai e cert, spectatorii din gradene �i �ncurajeaz� aplaud�ndu-i cu convingere. Sigur! Asa este! Noi s�ntem rom�ni! Si asta ne ajunge. Mai ales c� iesim tot pe scara de serviciu.

Articol afisat de 2140 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective