Dimensiunile spiritului

Interviu cu scriitorul Nicolae Breban (II)

„Este un caz singular ďż˝n istoria literaturii romďż˝ne a secolului douďż˝zeci, de creator major, de creator care-si urmeazďż˝ vocatia ďż˝n ciuda epocii. Sďż˝ nu uitďż˝m, totusi, cďż˝ el si geamďż˝nul sďż˝u, egalul sďż˝u, Nichita Stďż˝nescu, au parcurs o dictaturďż˝ care, de fapt, pentru ei aproape cďż˝ nu a contat. Pentru cďż˝ atďż˝t Breban cďż˝t si autorul Elegiilor au creat si au trďż˝it, au gďż˝ndit, au visat - sďż˝nt niste mari si tragici visďż˝tori - ďż˝ntr-o deplinďż˝ libertate. Desi era ďż˝n plinďż˝ dictaturďż˝. Una dintre cele mai sďż˝lbatice si atroce dictaturi din Estul Europei.“ Acestea erau cuvintele cu care redactorul sef al revistei „Contemporanul. Ideea europeanďż˝“ distinsa poetďż˝, scriitoare si, totodatďż˝, omul statornic si ďż˝ndatorat maestrului, Aura Christi, ďż˝si ďż˝ncheia excursul ce a prefatat prima parte a interviului pe care scriitorul Nicolae Breban ni l-a acordat nu demult. Si pe care, ďż˝n rezumat si fragmentar, vi-l prezentďż˝m astďż˝zi ďż˝n cea de a doua parte.

„O ďż˝ntreagďż˝ meserie“

Reporter: Ati avut parte, si dumneavoastr� chiar ati pomenit, de criticii adulatori sau detractori. Si Manolescu, dac� nu m� �nsel, v-a l�udat c�ndva, pentru ca ulterior, si mai ales �n zilele noastre, s� v� atace. Dar asta este o alt� problem�, pe care probabil c� o gestionati mai bine.
Nicolae Breban: Asa este.
Rep.: Sďż˝ nu abandonďż˝m subiectul cu filmul, pentru cďż˝ ecranizarea la „Animale bolnave“ nu a fost singura dumneavoastrďż˝ experientďż˝ de acest gen. Sďż˝nteti si autorul unui scenariu pe care l-a ecranizat Vitanidis. E vorba de, celebrul pe atunci, „Rďż˝utďż˝ciosul adolescent“. Ati fďż˝cut asta pentru cďż˝ vďż˝ obseda adolescenta?
N.B.: Nu, nu, nu... N-are nici o legďż˝turďż˝. Mďż˝ atrďż˝gea filmul si eram convins cďż˝ noi, romancierii romďż˝ni, nu sďż˝ntem cunoscuti ďż˝n strďż˝inďż˝tate; si aveam o teorie potrivit cďż˝reia realizam cďż˝ printr-un film, care dureazďż˝ o orďż˝ si jumďż˝tate, poti fi cunoscut pretutindeni, pe cďż˝nd un roman se traduce greu, ajunge greu la public si astfel, prin film, putem face cea ce au fďż˝cut polonezii, cehii si frantujii. Astfel, dupďż˝ ce am fďż˝cut scenariul, eu am fďż˝cut un fel de asistentďż˝ de regie, constatďż˝nd cďż˝ pot sďż˝ fac eu ďż˝nsumi regie de film. Si, ďż˝ntr-adevďż˝r, Dumitru Popescu, cel care era seful culturii, fiind si adjunctul lui Ceausescu, cďż˝ruia ďż˝i fďż˝cea discursurile, de altfel, a fost fascinat de „Animale bolnave“. Si el mi-a dat banii, cďż˝ti am vrut eu (mi-a dat o sumďż˝ dublďż˝ pentru un film de douďż˝ ore), mi-a dat Eastman Color, mi-a pus la dispozitie Buftea si am putut sďż˝-mi aleg actorii. A fost si un motiv de a iesi din bibliotecďż˝, de a iesi din casďż˝, filmďż˝rile ďż˝n aer liber, exterioarele... Stiti cďż˝ o filmare se face ďż˝n douďż˝ etape: decupajul, de vreo sapte sute de pagini ďż˝n acest caz, minutat cu exactitate, are douďż˝ mari sectiuni: scenele exterioare si interioarele. Am cďż˝utat prin tarďż˝ locurile cele mai potrivite si eu am gďż˝sit un loc lďż˝ngďż˝ Cďż˝limďż˝nesti, pe Olt si strďż˝zile din Brasov. A fost un fel de a iesi putin din casďż˝, de a sta cu ochii pe saptezeci - optzeci de oameni, toatďż˝ vara, dupďż˝ care am experimentat munca de postsincron, de mixaje... O ďż˝ntreagďż˝ meserie.

Drumul la zid

Rep.: Si, totodat�, o experient� inedit� pentru un scriitor pe care de obicei �l g�sesti la masa de scris, �n singur�tate, �n turnul lui de fildes, acolo... De altfel, relatia scriitorului cu viata social� si politic� este definitorie. �n definitiv, asta poate s� determine, �n ultim� instant�, evolutia, involutia, stagnarea, put�ndu-se constitui �ntr-un punct de echilibru sau, dimpotriv�, �ntr-unul de controvers�, de conflict. Ati afirmat undeva, c�ndva, c� dumneavoastr� comunicati deficitar cu mediul. Era o afirmatie putin sententioas�, dar pe care ati sustinut-o si eu m� folosesc de ea acum ca de un pretext, pentru a v� introduce �ntr-un teritoriu pe care vreau s�-l explor�m cu mai mult� atentie, �ndeosebi pentru cei mai tineri, care nu cunosc foarte bine realit�tile Rom�niei din ultimii cincizeci - saizeci de ani. Spuneati tot acolo c� aveti un handicap social - istoric. Mergeati chiar mai departe, dar b�nuiesc c� augmentati gratuit... psihologic, spuneati dumneavoastr�. Vreau s� pornim de la aceste idei acum, c�nd vom �ncerca s� configur�m putin traseul dumneavoastr� ca om, ca fiint�, �mbinat cu obsesia, cu nevoia de a scrie. Ati fost, s� spunem, �ntr-o perioad� a vietii un scriitor privilegiat, totusi. Sau m�car o persoan� privilegiat�. V-ati afirmat si ati intrat pe scena politic� �ntr-un mod, dup� p�rerea mea exemplar atunci c�nd, spre deosebire de toate reactiile europene si mondiale, Rom�nia a fost cea care a comb�tut invazia din Cehoslovacia. Dumneavoastr� si alti intelectuali ai momentului v-ati raliat acestei idei chiar dac� era expus� de cel care ulterior avea s� se dovedeasc� a fi un simplu - si dac� spun simplu nu mai e nici un elogiu - dictator. Ulterior, existenta dumneavoastr� a cunoscut niste sinuozit�ti destul de accentuate. Cum caracterizati acum, uit�ndu-v� �n urm�, atitudinea de atunci?
N.B.: Au fost ani fierbinti anii aceia si toatďż˝ lumea tine minte acea iesire ďż˝n balcon a lui Ceausescu. Erau sute de mi de oameni care ďż˝ncepeau sďż˝ prindďż˝ sperantďż˝, curaj. ďż˝n culturďż˝ cenzura slďż˝bise mult ďż˝n perioada aceea, ceea ce a fďż˝cut sďż˝ reaparďż˝ autorii interzisi pďż˝nďż˝ atunci. Se putea publica mai liber. Chiar si Paul Goma a publicat o carte atunci. Si altii, chiar iesiti din puscďż˝rii ďż˝n ďż˝'64, cďż˝nd s-au deschis portile pentru detinutii politici. Si nouďż˝ ni se pďż˝rea atunci cďż˝ Ceausescu, ca si colegii sďż˝i din nordul Romďż˝niei, mai ales Dubcek, cu care a fost prieten, dupďż˝ ce fusese debarcat de Brejnev si apoi arestat, rupeau cumva sistemul. Pďż˝rea cďż˝ el se va strecura ďż˝ntre blocurile mari politice. Am acceptat, ďż˝mpreunďż˝ cu alti cďż˝tiva mari oameni de culturďż˝, precum D.R. Popescu sau Cornel Tďż˝ranu, compozitorul de la Cluj, sďż˝ devin membru supleant al Comitetului Central, ďż˝nsďż˝ la ďż˝ntoarcerea mea de la Cannes, unde filmul meu a fost ďż˝n selectia oficialďż˝, vďż˝zďż˝nd ďż˝n „Scďż˝nteia“ cďż˝ Ceausescu aratďż˝ primele semne de dictaturďż˝ personalďż˝, diferitďż˝ de dictaturile comuniste din tďż˝rile din jur, am protestat ďż˝n cel mai mare ziar francez, ďż˝n „Le Monde“. N-am protestat contra comunismului ďż˝n felul ďż˝n care avea sďż˝ o facďż˝ peste cďż˝tiva ani Goma, ci, mai degrabďż˝, era un protest fatďż˝ de ceea ce pďż˝rea a fi revenirea la stalinism. Foarte multi, la vremea aceea, au fost foarte mirati cďż˝ m-am ďż˝ntors ďż˝n Romďż˝nia dupďż˝ acest protest. Pentru cďż˝ au mai fost ďż˝naintea mea cďż˝tiva scriitori importanti care, fugind din Romďż˝nia au denigrat partidul, cum a fost Petru Dimitriu, si care nu s-au mai ďż˝ntors. Eu am fďż˝cut nechibzuinta, imprudentďż˝ enormďż˝ de a mďż˝ ďż˝ntoarce si am plďż˝tit acest lucru cu vďż˝rf si ďż˝ndesat. Fiind scos din casa partidului, ďż˝n care locuisem, fiind si ďż˝n conducerea Uniunii Scritorilor, timp de cinci ani nu am avut casďż˝, pentru cďż˝ ďż˝n apartamentul tatďż˝lui meu locuia un colonel de securitate, iar timp de optsprezece ani nu am avut nici un venit ďż˝n Romďż˝nia. Am reusit ďż˝n acest timp sďż˝ public doar patru cďż˝rti, atacate virulent de toatďż˝ presa, cu exceptia ultimului roman „Drumul la zid“, de care am vorbit, si care a fost mai putin atacat. Ei, deja, comunistii au ďż˝nteles cďż˝ eu vreau sďż˝ plec - eram deja publicat la „Flammarion“ la Paris - si au ďż˝nteles cďż˝ ďż˝n acest fel aveau sďż˝ scape de mine.
Rep.: Erati �n fata zidului, cum s-ar spune. Dar v-au dat viz�.
N.B.: Nu numai eu primeam vizďż˝. Si alti artisti importanti - Pintilie, Ciulei - primeau vizďż˝ de plecare. Mie ďż˝mi dďż˝deau vizďż˝ ďż˝n speranta cďż˝ vor scďż˝pa astfel de mine, pentru cďż˝ ori de cďż˝te ori mďż˝ ďż˝ntorceam din Franta sau din Germania la mine se adunau zeci si zeci de scriitori. Pe vremea acea, noi, scriitorii eram foarte uniti. Spre deosebire de ceea ce s-a ďż˝ntďż˝mplat dupďż˝ revolutie, cďż˝nd am ďż˝nceput sďż˝ ne rďż˝zboim ďż˝ntre noi, ceea ce a dus la aceastďż˝ scďż˝dere enormďż˝ de prestigiu a literaturii romďż˝ne contemporane. Dupďż˝ cum vďż˝ spuneam, ďż˝n ďż˝'90 m-am ďż˝ntors, aveam o locuintďż˝ ďż˝n Bucuresti, am acceptat oferta amicului meu Andrei Plesu de a prelua revista „Contemporanul“, cu toate cďż˝ era dezordine mare si colectivul voia sďż˝ privatizeze, cum au privatizat „Romďż˝nia liberďż˝“. Eu am acceptat oferta si am refďż˝cut toatďż˝ revista. Dar am si lucrat intens la revistďż˝, fďż˝cďż˝nd un sďż˝ptďż˝mďż˝nal de culturďż˝ ďż˝naltďż˝. Foarte multe reviste, pe vremea aceea s-au nďż˝pustit ďż˝n politicďż˝ si foarte multi scriitori mai tineri - asa zisa generatie ďż˝'80 - au ďż˝nceput sďż˝ facďż˝ tot felul de interviuri, anchete cu oameni politici ai momentului, spre uimirea si dezamďż˝girea mea, pentru cďż˝ pe multi dintre ei i-am scolit la mine ďż˝n apartament sub comunism, ďż˝ncercercďż˝nd sďż˝ creez, speram eu, o scoalďż˝ de roman romďż˝nesc. Si au fost cďż˝tiva tineri - Stelian Tďż˝nase, Ioan Grosan, Mircea Sďż˝ndulescu si altii - care promiteau sďż˝ devinďż˝ romancieri, dar dupďż˝ revolutie s-au nďż˝pustit, cum spuneam, la salarii mai mari si mai ales la accesul spre influentďż˝ ďż˝n societate.

Speranta moare ultima

Rep.: O risipire �n cotidian a scriitorului.
N.B.: O risipire, o �ncercare de a schimba cariera; si cel mai semnificativ a fost Nicolae Manolescu, cel mai prestigios critic al momentului, pentru c� plecaser� Matei C�linescu sau Negoitescu. Timp de treizeci de ani a slujit si a ap�rat valoarea literar�, dar apoi a f�cut si el greseala de a se n�pusti �n politic�, cre�nd un partid care nu a avut mare succes. �ntr-o tar� �n care se reconstruieste totul si unde de peste cinzeci de ani nu a existat normalitate, unde dup� peste dou�zeci de ani de la revolutie lucrurile s�nt la fel sau mai r�u. Or eu, r�m�n�nd �n meseria mea, f�c�nd literatur� la �nalt nivel, f�c�nd o revist� de cultur� de �nalt nivel, am p�rut multora un original. Cum de nu m� schimb si eu dup� vremuri? Si le-am spus la multi c� dac� m� schimbam dup� vremuri, dac� m� schimbam dup� ce-mi cereau - si comunistii �mi cereau s� scriu dup� tezele comuniste - nu m� mai citea ast�zi nimeni. C�t priveste cuv�ntul handicap, pe care l-ati folosit, nu cred c� se potriveste. Poate c� mai nimerit este s� spunem c� am fost izolat, marginalizat. �n cei optsprezece ani p�n� c�nd a c�zut comunismul m-am autoizolat eu �nsumi; si dup�, de altfel. Pentru c�, azi poate p�rea ciudat, am fost adeptul unui turn de fildes, pe care l-ati pomenit de asemenea. S�nt si ast�zi adeptul acestei posturi. Chiar si la Paris, �n mai multe interviuri, vorbeam despre autonomia esteticului... Nici ei nu �ntelegeau - ba �ntelegeau chiar mai prost dec�t rom�nii - pentru c� dup� cel de al doilea r�zboi mondial au intrat �n fervoarea militantismului politic, dup� Sartre si dup� Aragon si alti scriitori de tip comunist care spuneau c� actul creatiei este un act de militant. Or noi, generatia mea - Nichita St�nescu, Matei C�linescu si alti c�tiva - am luptat prin autonomia esteticului, prin revenirea la marele postulat al lui Maiorescu, contra dogmatismului stalinist si contra interventiilor brutale, anticulturale si antinationale ale comunistilor, mai ales �n perioada stalinist� de p�n� prin �'64.
Rep.: Cu alte cuvinte ati impus criteriul estetic �n fata realismului socialist.
N.B.: Da, si ast�zi militez pentru cunoasterea aprofundat� a realit�tii f�r� a fi implicat deosebit �n mod afectiv. Cu at�t mai mult cu c�t �n perioada actual� tirajele de mas� au disp�rut, capitalismul acesta brutal, barbar rom�nesc a sufocat literatura, televiziunile nu ne mai sustin, ziarele se ocup� numai de fapt divers si de tot felul de evenimente triviale si contondente. Or, literatura rom�n�, care a fost timp de sute de ani initiatoarea statului rom�nesc, desteptarea la constiint� a populatiei care vorbea un idiom latin, dar nu stia c� va fi o natiune mare, pentru c� timp de optsprezece secole au fost trei provincii lipite de trei mari imperii antagonice. Scriitorii rom�ni au creat ideea de stat national, Unirea de la �'59 si dup� aceea, cu regele neamt si cu marele Br�tianu, au reusit Rom�nia Mare �n 1918.
Rep.: Credeti c� ast�zi literatura rom�n� este mai salubr� dec�t cea de dinainte?
N.B.: Ast�zi scriitorii s�nt ignorati, pur si simplu. Chiar dac� mai exist� unii scriitori care mai au curajul s� lupte si s� spere �ntr-o renastere a interesului pentru literatur� �n viitor.