Bolile nemtenilor - multe si scumpe

• anul acesta a crescut numďż˝rul concediilor medicale • o treime dintre salariatii judetului au fost bolnavi ďż˝n 2012 • statul a decontat aproape 50 de miliarde vechi pentru concediile de boalďż˝ •

Nemtenii au devenit anul acesta tot mai bolnavi, iar afectiunile de care au suferit au fost mai grave si mai costisitoare. Acest lucru reiese dintr-o statistic� a Casei de Asigur�ri de S�n�tate la nivelul primelor nou� luni. Astfel, medicii de familie ori specialisti au prescris 44.353 de concedii de boal� care, �n total, au �nsumat 215.976 de zile de repaus pl�tite. Asta �nseamn� c� durata medie a acestor concedii a fost undeva �n jur de cinci zile. Pentru toate aceste certificate de boal�, Casa de Asigur�ri a decontat 49 de miliarde de lei vechi, cu 10 miliarde mult dec�t �n acelasi interval din 2011. Anul trecut, num�rul celor care au solicitat concedii medicale a fost mai mic, CJAS contabiliz�nd 39.597 de concedii care au adunat mai putin de 200.000 de zile. Anul acesta se pare c� starea de s�n�tate a nemtenilor a �nregistrat un regres, dovad� fiind num�rul mai mare de salariati care au avut nevoie de concedii de boal�. �n ciuda cresterii �nregistrate anul acesta, �nmultirea concediilor din 2012 este departe de situatiile �nregistrate �n urm� cu 3-4 ani, c�nd anual se eliberau si c�te 50-60.000 de scutiri medicale, iar statul deconta si c�te 60 de miliarde de lei vechi.
Tocmai din cauza acestor sume �n continu� crestere, la �nceputul anului 2010 reprezentantii Ministerului S�n�t�tii au emis o lege prin care �ncercau s� limiteze fraudele. Astfel, potrivit acelui act normativ, medicii erau obligati s� cear� pacientilor care solicitau concedii de boal� o declaratie pe proprie r�spundere prin care ar�tau c� pe durata bolii se oblig� s� stea acas�. �n plus, statul sustinea c� bolnavii vor fi verificati la domiciliu pentru a se stabili dac� s�nt bolnavi cu adev�rat sau nu, iar medicii urmau si ei s� fie controlati. Din aceast� cauz�, �n 2010 num�rul concediilor medicale a �nregistrat o sc�dere vizibil� pentru ca de anul trecut acestea s� fie din ce �n ce mai multe. Poate si pentru c� s-au f�cut extrem de putine verific�ri la domiciliul bolnavilor. De notorietate s�nt si concediile medicale ale multor directori de institutii care, atunci c�nd s-a pus problema �nlocuirii, s-au �mboln�vit subit si au stat s�pt�m�ni sau luni de zile acas�.