Vaccinarea - pro sau contra?

• ďż˝n ultimii ani, tot mai multi nemteni refuzďż˝ imunizďż˝rile ďż˝mpotriva unor boli grave • oamenii sďż˝nt influentati ďż˝n deciziile lor de tot felul de informatii trunchiate care circulďż˝ pe internet • medicii spun cďż˝ peste cďż˝tiva ani ar putea reapďż˝rea boli grave precum tusea convulsivďż˝ ori poliomielita •

Statisticile f�cute �n ultimii ani de autorit�tile sanitare arat� c� un rom�n din zece nu are �ncredere �n vaccinuri. Oamenii se tem de eventualele efecte adverse, pleac� urechea la tot felul de zvonuri, dar uit� c� majoritatea serurilor cu care se face imunizarea au trecut cu brio proba timpului, fiind f�cute de 30-40 de ani sau chiar mai bine. �nainte de 1990 programul de vaccin�ri al copiilor era obligatoriu, iar p�rintii nu aveau de spus nici un cuv�nt �n acest sens, considerantul principal fiind acela c� vaccinarea reprezenta o problem de s�n�tate public�. Din p�cate, dup� Revolutie, lucrurile s-au tot schimbat, si din vina medicilor, dar si din vina abundentei informationale care au f�cut s� apar� tot felul de cifre contradictorii. S-au prezentat cu prec�dere efectele adverse, s-a spus f�r� dovezi stiintifice c� vaccinurile fac r�u si astfel p�rintii au devenit ne�ncrez�tori. �n timp efectele au �nceput s� apar�, astfel �nc�t anul trecut, �n tar� au existat epidemii serioase de rubeol� si rujeol�, iar mai multi copii au murit din acest motiv. De asemenea, au ap�rut c�teva cazuri de tuse convulsiv�, sau tuse m�g�reasc�, asa cum este cunoscut� popular. Toate aceste boli erau pe cale de disparitie de ani buni, copiii fiind vaccinati �mpotriva lor.

Mai putine imuniz�ri �n ultimii ani

„Acoperirea vaccinalďż˝ ďż˝n Romďż˝nia este de 90%, ďż˝nsďż˝ acum cinci-sase ani era de 95% “, se aratďż˝ ďż˝ntr-un comunicat al Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile. Epidemiologii sustin cďż˝ scďż˝derea a fost cauzatďż˝ de numeroasele mesaje ďż˝mpotriva vaccinďż˝rii care au apďż˝rut ďż˝n ultimul timp. Specialistii ďż˝n domeniu declarďż˝ cďż˝ majoritatea persoanelor care nu sďż˝nt vaccinate se vor ďż˝mbolnďż˝vi la contactul cu microbul, iar formele de boalďż˝ pe care le pot face sďż˝nt grave, cu risc mare de complicatii si chiar deces. Dintre persoanele vaccinate, foarte putine se ďż˝mbolnďż˝vesc, iar riscul de complicatii este mic.

Efectele adverse s�nt minore

Vaccinurile s�nt foarte sigure, iar reactiile adverse, rare. Exist� situatii �n care acestea apar, dar ele s�nt controlabile si relativ usor de �ndep�rtat. Cu sigurant� �ns�, nici un fel de reactii adverse nu se compar�, nici pe departe, cu riscurile implicate de aparitia bolii care putea fi prevenit� prin vaccinare, declar� categoric medicii epidemiologi. C�nd, dup� imunizare, apar reactii adverse �nseamn� c� procedura nu s-a respectat. Conditiile de transport au fost improprii, conditiile de stocare nu au fost corecte, nu s-au respectat avertismentele si contraindicatiile vaccinului spun produc�torii de seruri. Alte greseli posibile: s� nu se tin� cont de orarul stabilit, s� se foloseasc� un produs expirat, un diluant gresit sau s� se dozeze incorect vaccinul. Specialistii mai spun c�, �n cazul �n care imunizarea nu s-a f�cut corect, intervin infectiile, reactiile negative la tratament, r�spuns la alergeni si la toxine si traume.

Controverse privind vaccinurile mai vechi

Orice vaccin nou ap�rut pe piat� naste controverse. Asa s-a �nt�mplat si �n 1996 �n Franta, c�nd aproape 200 de persoane s-au �mboln�vit de scleroz� multipl� sau alte boli ale sistemului nervos central, dup� ce s-au vaccinat contra hepatitei B. Cei care s-au vaccinat au atentionat atunci guvernul francez s� stopeze campania de imunizare pentru scolari. Expertii au spus c� s-au f�cut nou� studii epidemiologice pentru a estima riscul unei asocieri dintre vaccinarea cu hepatita B si scleroza multipl�. Dac� la primele studii au fost c�teva inadvertente, �n cele din urm� nici unul dintre studii nu a ar�tat c� ar exista vreun risc. Autorit�tile din s�n�tate din lumea �ntreag� recomand� �n continuare vaccinarea contra hepatitei B.

Vaccinarea beneficiu sau risc?

Vaccinurile ajut� corpul s� produc� anticorpi �mpotriva bolilor infectioase care pun viata �n pericol. C�nd un germen invadeaz� corpul, sistemul imunitar �l recunoaste ca fiind intrus. Sistemul imunitar produce anticorpi (molecule specializate ce se lipesc de celulele invadatoare si fie le inactiveaz�, fie le marcheaz� pentru distrugere). �ntr-adev�r, de-a lungul timpului s-au �nregistrat evenimente nedorite �n urma vaccin�rii precum boli neurologice, autism, deficit de concentrare, diabet, reactii alergice si boli autoimune cauzate se pare de prezenta conservantilor din continutul lor, precum tiomersalul. �n acelasi timp, prin vaccinare au fost salvate milioane de vieti si s-a reusit eradicarea unor maladii care au provocat �n trecut moartea a milioane de oameni. Toate procedurile medicale s�nt �nsotite de riscuri, la fel si vaccinarea, dar �n instituirea acestor proceduri trebuie luat �n seam� raportul beneficiu/risc.

Vaccinurile pot provoca boala pe care ar trebui sďż˝ o previnďż˝?

Exist� multe vaccinuri care nu ofer� protectie 100%, �ns� reduc riscul de a face o infectie. Chiar si asa, ele nu reduc riscul de �mboln�vire la zero. Uneori, chiar o persoan� care s-a vaccinat poate face o infectie pe care vaccinul trebuia s� o previn�. �ns� vaccinurile folosite azi nu provoac� boala pe care trebuie s� o previn�. �ns� unele au asociate reactii adverse. De exemplu, vaccinul antigripal este preparat din ou�. Persoanele care au alergie la ou� nu trebuie s� fac� vaccinul deoarece pot avea o reactie alergic� grav�. Pentru marea majoritate a vaccinurilor administrate copiilor se spune c� riscurile reactiilor adverse s�nt minime. Vaccinurile la copii au ca principale avantaje imunizarea si protectia �mpotriva bolilor. Totusi, s�nt destule elemente care pun pe g�nduri (reactii alergice, reactii adverse, chiar vaccinare f�r� dezvoltarea imunit�tii etc.) Se consider� c� doar copiii mai mari, de la 2-3 ani �n sus au preg�tit sistemul imun pentru a face fat� r�spunsului la imunizare.

Argumente pro vaccin

Vaccinurile care se fac la nastere (BCG, anti-virus hepatic) si cele de dupďż˝, la 2-5 zile, la 2, 4, 6 sau 12 luni (vaccinul ďż˝mpotriva virusului hemophilus influenzae, DTP, VPO) ďż˝l pot scuti pe bebelusul tďż˝u de consecintele dureroase ale multor boli, cum ar fi: hepatita, meningita, difterie, rujeola, tetanos. Vaccinurile protejeazďż˝ copilul si de boli mai grave cum ar fi tuberculoza sau cancerul. Imunizarea prin vaccinuri presupune introducerea ďż˝n organism de anticorpi care ďż˝l vor feri de virusurile respective. De asemenea aceastďż˝ protectie ďż˝mpotriva bolilor este de lungďż˝ duratďż˝, de la 3 la 20 de ani sau chiar protectie pe viatďż˝. Nimeni nu stie ďż˝n mod precis cum functioneazďż˝ sistemul imunitar. Aceastďż˝ protectie ďż˝mpotriva bolilor nu presupune neapďż˝rat si viatďż˝ lungďż˝ si sďż˝nďż˝toasďż˝. Corpul uman este foarte sensibil si de-a lungul vietii, poate contracta diferite afectiuni ďż˝mpotriva cďż˝rora vaccinurile nu au nici un efect. Ceea ce poate proteja foarte bine copilul de contractarea diferitelor boli fďż˝rďż˝ a fi nevoie de vaccinuri este alďż˝ptarea cďż˝t mai ďż˝ndelungatďż˝ ca si hrana cďż˝t mai echilibratďż˝ si sďż˝nďż˝toasďż˝. Multumitďż˝ programelor moderne de vaccinuri atďż˝t la nastere cďż˝t si ďż˝n timpul primilor ani de viatďż˝, copiii au, astďż˝zi, o sperantďż˝ de viatďż˝ mult mai mare. Vaccinul este considerat de cďż˝tre multi medici „un miracol al medicinei moderne“. Medicii pediatri mentioneazďż˝ cďż˝ prevenirea maladiilor infectioase pe calea imunizďż˝rii este cea mai eficientďż˝ contributie la ďż˝mbunďż˝tďż˝tirea sďż˝nďż˝tďż˝tii copiilor. Vaccinul este un mijloc facil si rapid de a „ďż˝mpusca mai multi iepuri deodatďż˝“, adicďż˝ de a pune la adďż˝post copilul de multe boli si afectiuni. Medicii mai spun cďż˝ pďż˝rintii nu trebuie sďż˝ piardďż˝ nici o ocazie de a-si vaccina copiii. La maternitate copilul primeste vaccinul anti-hepatitďż˝ B (AHB) si vaccinul antituberculozďż˝ (BCG). La vďż˝rsta de 2 luni se efectueazďż˝ trei vaccinuri: anti diftero-tetano-pertusis (DTP), (VPOT) vaccinul antipoliomielitic si vaccinul anti-hepatita B. Pe mďż˝surďż˝ ce copilul creste, el primeste si alte vaccinuri.

Argumente anti vaccinare

Toate aceste vaccinuri pot avea efecte secundare: umfl�turi si pete rosii �n locul vaccin�rii; durere de cap si muschi; febr�; ameteli; iritatii; stare de vom�; dureri abdominale. Pe l�ng� reactiile adverse directe ale vaccinului �n perioada luptei cu virusul pasiv organismul, de obicei, sl�beste. Aceast� sc�dere temporar� a imunit�tii poate duce la agravarea unor boli prezente/ascunse sau chiar aparitia altora noi. Cercet�torii au descoperit c� atunci c�nd vaccinezi un animal, celulele imunitare ale creierului (migroglia) se activeaz� partial si s�nt �ntr-o stare de alert�. Dac� sistemul imunitar este din nou activat (�n termen de zile, s�pt�m�ni, luni) aceste celule se alerteaz� la maxim si �ncep s� determine secretia substantelor chimice distructive peste norm�. Aceast� reactie exagerat� poate fi foarte distructiv� si �i face pe oameni s� se simt� foarte depresivi.
�n cazul �n care medicul propune administarea unei doze triple de adjuvant imunitar �ntr-o zi (exemplu: vaccinul antigripal, pneumococcic si meningococcic) pentru a economisi timp, p�rintii trebuie s� refuze. Organismul si creierul copilului vor fi asaltate de o doz� masiv� de activatori imunitari puternici, despre care se stie deja c� activeaz� sistemul imunitar al creierului la niveluri periculoase chiar si atunci c�nd este administrat� o singur� doz�.
Pe de-o parte, vaccinurile de orice fel promit s� �i asigure copilului pe c�t posibil, o viat� lung� si s�n�toas�. Pe de alt� parte, ele produc nu numai efecte secundare de scurt� durat�, dar si cu durat� mai lung� (leziunile de pe creier) care pot produce diferite afectiuni ale sistemului nervos.

Ar fi mai sigur dacďż˝ ai refuza vaccinarea?

Vaccinurile protejeaz� corpul �mpotriva unor infectii grave, care pun viata �n pericol, dar sunt p�rinti care aleg s� nu �si vaccineze copiii cu niciunul din vaccinurile recomandate din ne�ncrederea �n efectele reale ale acestor seruri. Deci alegerea de a nu imuniza copilul este comparabil� cu ruleta ruseasc�. Bolile continu� s� existe. Alte t�ri din lume au un sistem de imunizare mai slab, iar germenii pot veni de oriunde. A l�sa copilul neimunizat �nseamn� a-ti expune copilul si familia riscului de �mboln�vire.