COMOARA DE LA PICIORUL SFINTEI MESE DIN ALTAR

• pďż˝rticele din moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost descoperite anul trecut ďż˝n Catedrala de la Roman • despre ele a scris si Mitropolitul Dosoftei al Moldovei si Sucevei, ďż˝n opera „Viata si petrecerea sfintilor“ (1682-1686) • moastele erau ďż˝nsďż˝ de negďż˝sit • de la un preot de la Mďż˝nďż˝stirea Vďż˝ratec s-a aflat cďż˝ el le ascunsese ďż˝ntr-un dulďż˝pior de la piciorul Sfintei Mese din altarul catedralei • racla cu sfďż˝nta pďż˝rticicďż˝ va fi purtatďż˝ ďż˝n pelerinaj pe 24 martie, ďż˝n Duminica Ortodoxiei n

Crestinii s-au ďż˝ntrebat adesea de ce Sfďż˝nta Cuvioasďż˝ Parascheva ďż˝i este ocrotitoare si de unde aceastďż˝ idee a domnitorilor musatini ca ďż˝n Roman sďż˝ zideascďż˝ o bisericďż˝ ďż˝nchinatďż˝ sfintei. Aceasta se datoreazďż˝ faptului cďż˝ aici exista deja, credem cďż˝ ďż˝ncďż˝ de la ďż˝ntemeierea episcopiei, o pďż˝rticicďż˝ din moastele Sfintei Cuvioase Parascheva. Argumentele le regďż˝sim ďż˝n ďż˝nsďż˝si istoria Catedralei arhiepiscopale din Roman. Cercetďż˝nd documentele mai vechi, aflate ďż˝n biblioteca arhiepiscopiei, s-a constatat cďż˝ multi pelerini veneau la Catedrala Episcopiei Romanului sďż˝ se ďż˝nchine la o pďż˝rticicďż˝ din Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva si sďż˝ venereze felonul Sfďż˝ntului Ioan Gurďż˝ de Aur, pe care, odatďż˝ pe an, chiriarhul romascan ďż˝l ďż˝mbrďż˝ca la Sfďż˝nta Liturghie, ďż˝n ziua de 13 noiembrie (a se vedea consemnarea diaconului patriarhului Meletie al Antiohiei, Paul de Alep, din sec. al XVI-lea). Mitropolitul Dosoftei, ďż˝n opera sa „Viata si petrecerea sfintilor“ (Iasi, 1682-1686), vorbeste despre existenta unei pďż˝rticele din moastele Sfintei Parascheva ďż˝n Catedrala de la Roman, la care el ďż˝nsusi se ďż˝nchina. „Si petrece pďż˝nďż˝ astďż˝zi Sfďż˝ntul ei trup neputred, plin de tot mirosul cel scump, de se umple sufletul omului de bucurie sufleteascďż˝, sďż˝rutďż˝nd acele sfinte de Dumnezeu cinstite moaste. Dintr-o palmďż˝ a Sfintiei sale este la Sfďż˝nta Episcopie de Roman o bucatďż˝ si la Buciulesti (astďż˝zi o bisericďż˝ ďż˝n ruinďż˝, lďż˝ngďż˝ Buhusi, ďż˝n teritoriul canonic al Episcopiei de Roman) un deget, adus din Tarigrad de Dumitrasco Logofďż˝tul, precum mi-a spus Iordachi Spďż˝tarul, la masa Dabijei Vodďż˝, Dumnezeu sďż˝-i pomeneascďż˝. Si eram eu smerit Dosoftei episcop la acel sfďż˝nt scaun la Roman. Si-am adeverit cďż˝ am vďż˝zut de multe ori sfintele moaste, sďż˝rutďż˝ndu-le si slujind cu soborul, acum ďż˝n zilele noastre, precum zice Scriptura: cďż˝ pďż˝mďż˝ntul se roade si se schimuseste, ďż˝n toti vecii schimbďż˝ndu-se, pďż˝nďż˝ la primeneala cea de apoi, cďż˝nd va ďż˝nnoi Dumnezeu fata pďż˝mďż˝ntului. Aceluia slava si puterea ďż˝n veci. Amin!“. Despre existenta acestor moaste ale cuvioasei la Roman consemneazďż˝ si reputatul episcop-cďż˝rturar Melchisedec Stefďż˝nescu, ďż˝n tratatul intitulat „Viata si minunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva si istoricul sfintelor ei moaste“.

Demersuri pentru g�sirea sfintei p�rticele

Pornind de la textele Mitropolitului Dosoftei si a Episcopului Melchisedec Stef�nescu, p�rintii slujitori ai Catedralei arhiepiscopale din Roman, sub �ndrumarea PS P�rinte Episcop Ioachim B�c�uanul, au �nceput s� fac� de mersuri pentru a identifica aceste p�rticele de sfinte moaste, care disp�ruser�, �n mod cu totul straniu, �nc� din perioada comunismului. Au fost �ntrebati o parte dintre p�rintii slujitori si eclesiarhi, care au slujit �n ultima vreme la Catedrala arhiepiscopal�. Desi majoritatea avea cunostint� de existenta moastelor, nimeni nu putea indica locul unde s-ar afla acestea. Contact�ndu-l pe P�rintele Constantin Catan�, fost mare-eclesiarh al Catedralei de la Roman p�n� �n anul 1986 (actualmente preot la M�n�stirea V�ratic) s-au aflat mai multe detalii despre fragmentele de sfinte moaste ale Cuvioasei Parascheva aflate �n catedrala de la Roman. P�rintele Catan� a relatat faptul c�, �n anul 1986, c�nd a fost obligat de autorit�ti s� p�r�seasc� postul de eclesiarh, a asezat aceste sfinte moaste, �mpreun� cu altele, �ntr-un dul�pior de la piciorul Sfintei Mese din altarul catedralei, g�ndind c� acolo vor fi protejate. Apoi, n-a mai stiut ce s-a �nt�mplat ulterior cu sfintele odoare. Cum la Sf�nta Mas� nu s-a mai intervenit de peste 150 de ani, preotii catedralei au aflat acest dul�pior �ntocmai cum fusese descris. Aici s-a g�sit, anul trecut, �ntre altele, si o cutie arhaic� pe care era mentionat c� moastele au fost depuse acolo de pr. Catan�, si care continea o cutie mai mic�, dup� aspect veche de c�teva sute de ani, �n care s-au g�sit moastele cuvioasei cu p�rticele din caseta original�, din argint.

Pretioasa relicvďż˝ si pelerinajul din Duminica Ortodoxiei

Pďż˝rticica sfďż˝ntďż˝ este metacarpianul III, cu aspect de culoare galbenďż˝ frumos mirositor, cu firicele de tesut, care a fost ďż˝mbrďż˝cat ďż˝ntr-un relicvariu care la unul dintre capete are o verigďż˝. Relicvariul este ďż˝ntr-o avansatďż˝ stare de degradare, partea metalicďż˝ fiind foarte subtire, existďż˝nd riscul ca la prima atingere sďż˝ se rupďż˝. „Cum au ajuns la Roman pďż˝rticele din mďż˝na Sfintei Parascheva? ďż˝n lipsa documentelor, recurgem la logica istoriei. Dupďż˝ cum se stie, Voievodul Alexandru cel Bun a avut o domnie relativ pasnicďż˝ ďż˝n Moldova, de aproape 32 de ani. Este cel care, ďż˝ntre musatinii epocii, a consolidat statul medieval independent asezat ďż˝ntre Carpatii Orientali si Nistru si s-a preocupat de obtinerea autonomiei eclesiale a Bisericii Ortodoxe din Moldova. Se stie, de asemenea, cďż˝ a fost un bun prieten al ďż˝mpďż˝ratului Manuel al III-lea Paleologul. Trebuie amintit si faptul cďż˝ ďż˝n acea perioadďż˝ turcii se apropiau de portile Costantinopolului, care aveau sďż˝ cadďż˝ nu mult dupďż˝ epoca lui Alexandru cel Bun. Patriarhul Constantinopolului si ďż˝mpďż˝ratul fďż˝ceau eforturi pentru supravietuirea imperiului crestin. De multe ori, patriarhul ecumenic, cu acordul ďż˝mpďż˝ratului, oferea anumite daruri spirituale inestimabile (icoane, relicve ce au apartinut sfintilor, uneori chiar sfinte moaste) ca rďż˝splatďż˝ pentru sustinerea materialďż˝ pe care o primeau. Iar Alexandru cel Bun ajutďż˝ Constantinopolul sub diferite forme si a primit daruri duhovnicesti. Este vorba despre Icoana Maicii Domnului de la Mďż˝nďż˝stirea Neamt, Icoana Sfintei Ana de la Mďż˝nďż˝stirea Bistrita (pe prima sotie a lui Alexandru cel Bun a chemat-o Ana si avea sďż˝ fie ďż˝nmormďż˝ntatďż˝ la Bistrita, ďż˝n 1418), si, pentru cďż˝ la Roman voievodul ďż˝nfiintase episcopie, a dďż˝ruit aici felonul Sfďż˝ntului Ioan Gurďż˝ de Aur si relicvariul cu o pďż˝rticicďż˝ din moastele Sfintei Parascheva“, a precizat Preasfintitul Ioachim Bďż˝cďż˝uanul, Arhiepiscop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacďż˝ului. ďż˝ntrucďż˝t la finele anului 2012 s-au regďż˝sit si fragmentele din sfintele moaste ale Cuvioasei Parascheva, ďż˝n Duminica Ordodoxiei, Centrul eparhial de la Roman are ďż˝n program organizarea unei procesiuni ďż˝n municipiu, cu moastele Sfintei Cuvioase Parascheva.

Ocrotitoarea Moldovei

Cuvioasa Parascheva sau Sf�nta Vineri, cunoscut� si sub numele de Paraschiva, este venerat� �n Biserica Ortodox� Rom�n� si este patroan� (ocrotitoare) a Moldovei. Ziua de pomenire este 14 octombrie. S-a n�scut �n 1025, �n sudul Dun�rii, la Epivanta Traciei (ast�zi Selim-Pasa, pe coasta de nord a M�rii Marmara), fiind educat� de bunic� si mam� care au �ndreptat-o spre calea bisericii. Dup� moartea tat�lui �ntr� �n M�n�stirea Maicii Domnului din Heraclia Pontului. Dup� cinci ani, ea �ntreprinde un pelerinaj la Ierusalim, Betleem, Golgota si �n pustiul Iordanului. Duce o viat� sever�, postind, rug�ndu-se si dormind pe rogojini. Faptul c� vinerea, ziua r�stignirii M�ntuitorului, o petrecea �n post negru, i-a adus si numele de Sf�nta V�neri. Sf�nta se stinge din viat� la 14 octombrie 1050 pe o corabie care o ducea spre Epivanta. Trupul ei este p�r�sit de marinari pe un t�rm si g�sit de un sihastru. Depus �n biserica Sf�ntii Apostoli din Constantinopol, trupul este adus apoi la T�rnova, fiind insistent cerut de Ioan Asan al II-lea. Dup� ce orasul este distrus de sultanul Baiazid, �n 1393, moastele s�nt cump�rate de Mircea cel B�tr�n si aduse �n Tara Rom�neasc�. Dezastrul de la Nicopole din 1396 aduce si pierderea moastelor care s�nt d�ruite de sultan Anghelinei, kneaghina Serbiei. Suleiman al II-lea, noul sultan, distruge �ns� Belgradul �n 1521 si Sf�nta este dus� la Istanbul. Domnul Moldovei, Vasile Lupu, �mpreun� cu mitropolitul Varlaam adreseaz� sultanului Murad al IV-lea rug�mintea de a cump�ra moastele. Cu sprijinul patriarhului Partenie din Constantinopol si contra a 300 de pungi cu aur, rug�mintea lor este acceptat� si sf�nta este adus� �n 1641 �n Moldova si depus� la biserica Trei Ierarhi. Dup� construirea Catedralei Mitropolitane moastele s�nt depuse aici, fiind duse �n Basarabia �n timpul primului r�zboi mondial si readuse la Iasi, �n 1922. �n timpul celei de a doua conflagratii s�nt ad�postite la Bucuresti din 1942, la M�n�stirea Ciorog�rla si apoi la Pas�rea. Din 1945 ele revin la Iasi, ziua de 14 octombrie aduc�nd �n str�vechea cetate zeci de mii de crestini din toate colturile t�rii.